Dacă în prima partea a trilogiei am analizat procedura de concediere a salariaților ca urmare a desființării locurilor de muncă, în acest articol vom descrie instrumentele pe care salariatul le are la îndemână pentru a contesta în justiție decizia de concediere și care sunt condițiile și limitele acestora.

Interesul pentru monedele virtuale a căpătat o amploare tot mai mare în ultimii ani. Conform unor estimări recente, realizate de o platformă de tranzacționare, numărul utilizatorilor de criptomonede a crescut cu peste 10 milioane, la nivel global, în perioada decembrie 2020 - ianuarie 2021. Și în România comunitatea utilizatorilor de criptomonede este în plină expansiune, astfel că apar tot mai des întrebări cu privire la obligațiile de declarare și de impozitare a veniturilor obținute din tranzacții cu monede virtuale. Printre cele mai frecvente sunt cele legate de modul de declarare, suma supusă taxării și momentul în care venitul devine impozabil.

Deloitte România a asistat fondul de capital privat Innova Capital, cu sediul central în Polonia, în preluarea PayPoint România, liderul segmentului de operare de plăți, de la grupul britanic PayPoint, tranzacție care s-a finalizat pe 8 aprilie 2021. Acordul a fost semnat în octombrie 2020 pentru o valoare de 50 de milioane de euro și a necesitat aprobări din partea autorităților de reglementare și din domeniul competiției. De asemenea, acesta a inclus anumite condiții precedente finalizării tranzacției.

Consiliul European a aprobat în anul 2019 Directiva Uniunii Europene pentru protecția persoanelor care raportează anumite fapte infracționale 1, aceasta introducând un sistem de raportare pe trei niveluri: raportarea internă (în interiorul companiei), raportarea externă și divulgarea publică a informațiilor.

Atunci în decembrie, după fatidicul 17, am încercat să scriu. Nu am reușit, pur și simplu cuvintele nu se lăsau așezate pe pagină. Șuvoaie de explicații raționale ce puteau fi puse pe hârtie într-un mod coerent îmi pulsau în cap și, totuși, degetele se blocau deasupra tastaturii. Furia și revolta produseseră acest efect: eram blocată.

Casa de avocatură Filip & Company lansează o nouă identitate vizuală - un nou logo, un nou website și noi elemente de brand care articulează viziunea companiei. Ziua de astăzi marchează o etapă importantă pentru comunicarea de brand a Filip & Company, una dintre cele mai mari firme de avocatură din România.

Creșterea exponențială a datoriilor guvernamentale din ultimii ani este tot mai greu de explicat în contextul evoluțiilor economice recente. Chiar și în cei mai dificili ani, cum ar fi anul izbucnirii pandemiei de COVID-19, au existat domenii profitabile și companii care au înregistrat câștiguri care nu se regăsesc decât în mică măsură în bugetele țărilor din care au fost obținute.

În activitatea tuturor întreprinderilor, apar situații care determină necesitatea unor modificări organizatorice pentru asigurarea unei structuri eficiente a personalului, pentru crearea cadrului optim necesar implementării unor soluții tehnice și de producție noi, pentru a se adapta evoluțiilor financiar-economice sau pentru a răspunde oricăror cerințe apărute în activitate.

Este bine cunoscut faptul că implementarea cerințelor Regulamentului General privind Protecția Datelor (UE) 2016/679 (GDPR) necesită timp și presupune eforturi interne constante în încercarea atingerii conformității cu acestea, menținerea conformității continue și diminuarea riscurilor generate de colectarea și prelucrarea neconformă a datelor cu caracter personal.

În data de 31 martie 2020, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat Proiectul de lege pentru aprobarea, cu modificări, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru completarea art. 218 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Ce mai poți spune altceva după OUG 19/2021 (publicată în Monitorul Oficial 315 din 29 martie 2021) și după Legea 55/2021 (din Monitorul Oficial nr. 332 din 01.04.2021)? Una iartă de accesorii - trebuie doar să depui o notificare -, alta de închisoare - dacă nu ai fost prea lacom. Atitudinea pozitivă cheamă la conformare. Să nu uităm și de faptul că legile nu permit ca după un deget întins să se tragă toată mână. Accesoriile încă există și trebuie să faci diligențe pentru a nu le achita, iar evaziunea trebuie să nu depășească 100.000 EUR.

Protecția angajaților, atât din perspectiva sănătății, cât și a veniturilor obținute, a reprezentat, încă de la debutul pandemiei de COVID-19, principala preocupare a autorităților, manifestată prin măsurile de sprijin adoptate, dar și a angajatorilor. Aceștia din urmă au întreprins toate demersurile necesare pentru a putea accesa facilitățile acordate de stat în favoarea salariaților și, în plus, cei care au dispus de resurse au oferit beneficii suplimentare.

În cazul suspendării unei autorizații de construire, dacă măsura suspendării încetează, apare următoarea întrebare în practică: Se prelungește automat valabilitatea autorizației de construire cu perioada suspendării? Din punctul nostru de vedere, răspunsul poate fi doar unul singur: DA. DE CE? Pentru că pe perioada suspendării, beneficiarului îi este interzis să înceapă sau, după caz, să continue lucrările în temeiul autorizației de construire.

Autoritățile române continuă să adopte măsuri, ca răspuns la evoluția imprevizibilă a pandemiei de COVID-19, cu scopul de a oferi contribuabililor pârghiile necesare pentru a preîntâmpina acumularea de noi datorii la bugetul de stat sau pentru a temporiza plata datoriilor scadente. În acest context a fost adoptată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 19/2021, care instituie o nouă amnistie fiscală, bine-venită pentru mulți contribuabili afectați din punct de vedere financiar de criza generată de pandemie. Însă nici de data aceasta autoritățile nu au reușit să elaboreze un act normativ suficient de clar, astfel încât să poată fi aplicat în practică fără întrebări suplimentare.

Dezvoltarea explozivă a geneticii în ultimii 60 de ani a condus la descoperirea a numeroase aplicații care permit identificarea caracteristicilor genetice responsabile pentru boli monogenice sau implicate în apariția unor boli multifactoriale. De asemenea, testele genetice fac posibilă identificarea unei mutații genetice responsabilă pentru o boală care va apărea mai târziu în viața unui individ (față de momentul testării) sau predispoziția spre o anumită boală, înainte ca această boală să fie semnalată de orice simptome.

Țuca Zbârcea & Asociații a oferit asistența juridică grupului CEZ în legătură cu procesul prin care compania cehă a vândut parte din activele deținute în România, și anume distribuția de energie electrică, furnizarea de energie și portofoliul operațional de energie regenerabilă către fondurile administrate de Macquarie Infrastructure and Real Assets (”MIRA”). Cele 7 companii vizate de tranzacție sunt: Distribuție Energie Oltenia, Ovidiu Development, Tomis Team, MW Team Invest, CEZ Vânzare, TMK Hydroenergy Power și CEZ România.

Procentul consultațiilor video la medic va crește la 5% din totalul vizitelor înregistrate la nivel mondial în 2021, față de aproximativ 1% în 2019, potrivit celei mai recente ediții a raportului Deloitte Technology, Media and Telecommunications (TMT) Predictions, procent ce echivalează cu peste 400 de milioane de consultații video cu o valoare totală de aproximativ 25 de miliarde de dolari doar în cele 36 de țări membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), potrivit calculelor Deloitte. În plus, raportul estimează că piața axată exclusiv pe soluțiile pentru efectuarea vizitelor medicale virtuale va ajunge la 8 miliarde de dolari în 2021 și că vânzările de soluții tehnologice de asistență medicală, precum soluțiile terapeutice și de monitorizare, care includ produse de consum aprobate de medici, cum ar fi ceasurile inteligente, vor atinge peste 33 de miliarde de dolari în 2021, cu 20% mai mult față de 2019.

MOL Romania Petroleum Products S.R.L. a câștigat 7 din cele 13 loturi pentru spații de servicii concesionate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. în scopul utilării/dotării, operării și întreținerii spațiilor pentru servicii aflate pe autostrăzile din România deschise traficului rutier, situate pe rutele Nădlac - Sibiu și Pitești - București (A1) și Cernavodă - Constanța (A2).

În decembrie 2019 a intrat în vigoare Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva UE 2019/1937). Potrivit acesteia, persoanele care dezvăluie nereguli în cadrul companiilor sau autorităților publice, denumiți avertizori de integritate, trebuie să fie protejați în întreaga Uniune. Statele membre UE au termen până la sfârșitul acestui an, respectiv 17 decembrie 2021, să transpună directiva în legislația națională.

Femeile cu funcții de conducere din România sunt percepute în continuare ca fiind plătite mai puțin decât omologii lor de sex masculin, potrivit celei mai recente ediții a raportului Deloitte „Careers with equal opportunities: women in leadership roles”, în ciuda faptului că România înregistrează al doilea cel mai mic procent privind diferențele de remunerare între femei și bărbați (3,3%) din rândul statele UE, după Luxemburg, potrivit Eurostat. Mai mult de trei sferturi dintre respondenți au menționat că această situație este întâlnită des sau foarte des în mediul de business local.

O serie de tranzacții imobiliare având ca obiect terenuri și construcții se află în imposibilitatea de a fi perfectate începând cu 1 ianuarie 2021 întrucât nu au fost adoptate normele de aplicare ale Legii nr. 246/2020 privind utilizarea, conservarea și protecția solului („Legea 246/2020”). Acest material cuprinde pe de o parte, cele mai relevante aspecte cu privire la noua reglementare, iar pe de altă parte, aduce câteva critici constructive care pot fi avute în vedere la elaborarea normelor de aplicare ale acesteia. În acest sens, vom încerca să răspundem la câteva întrebări cheie.

Codul civil consacră ocrotirea persoanei și a bunurilor acelei persoane care nu mai are discernământul necesar pentru a se ocupa singur de acestea. Astfel, potrivit art. 164 alin. 1 din Codul Civil, “persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității mintale, va fi pusă sub interdicție judecătorească”.

Ordinul nr. 37/2021, publicat recent, introduce în cadrul legal intern noi norme de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, abrogând normele de aplicare existente, astfel cum au fost anterior adoptate prin ordinul președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor nr. 102/2020.

Acest articol nu are în vedere COVID sau măsurile legate de acesta. Acest articol este o pauză utilă pe care o recomandăm celor care își duc viața atenți fiind și la sănătate, dar și la alte evenimente care îi influențează.

Presiunea pe care o resimt femeile care lucrează cu normă întreagă a crescut semnificativ de la declanșarea pandemiei de COVID-19, în contextul în care acestea se confruntă cu mai multe responsabilități casnice (65%) și cu un volum total de muncă mai mare (33%), conform studiului Deloitte „Understanding the pandemic’s impact on working women”, realizat la nivel global. Numărul femeilor pe umerii cărora se află cea mai mare parte din responsabilitatea îngrijirii copiilor sau a altor membri ai familiei aproape s-a triplat în timpul pandemiei, de la 17% la 48%. Mamele care lucrează au raportat responsabilități suplimentare legate de îngrijirea copiilor (58%) și de educație, în contextul școlii online (53%).

Subiectul controalelor tematice având ca obiect tratamentul fiscal aplicat tichetelor cadou, demarate de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), este în continuare de actualitate. Dincolo de aspectele legate de regimul fiscal aplicabil acordării unor astfel beneficii, apare și o problemă juridică ce ține de legalitatea dispozițiilor de măsuri cuprinse în procesele-verbale emise în urma controalelor antifraudă, dublată de eventuala abordare prudențială pe care ar trebui să o aibă o societate în fața unor asemenea măsuri.

În data de 17 martie 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a publicat hotărârea pronunțată în cauza C-585/19, având drept obiect trimiterea preliminară formulată de Tribunalul București privind interpretarea Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru.

Expansiunea comerțului online vine cu provocări în privința modalităților de promovare online și a strategiilor de atragere a unui număr cât mai ridicat de vizitatori de către revânzători. Va fi nevoie de echilibru, inclusiv în materie de analiză de concurență pentru a asigura, pe de o parte, o piață competitivă, dar și pentru a proteja drepturile de proprietate intelectuală deținute de producătorii bunurilor. Gradul de sofisticare și diversitate a restricțiilor va crește, ceea ce va genera analize suplimentare din perspectiva regulilor de piață.

Am citit cu interes un articol publicat recent pe Hotnews, intitulat Semnătura electronică și lanțul de încredere. Acesta pleca de la constatarea că deși ”accesibilă oricărei persoane care deține o adresă de email și oferind numeroase avantaje, semnătura electronică, în mod paradoxal, nu se bucură de suficientă încredere și nu este folosită pe scară largă”. Plecând de la anumite reglementări aplicabile în cazuri particulare, autorul respectivului articol de presă juridică a construit în mod inteligent și abil, printr-o metodă extrem de apropiată metodei inducției matematice, o pledoarie interesantă în favoarea folosirii pe scară largă a semnăturilor electronice.

Echipa de litigii din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal a obținut în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) o soluție definitivă care confirmă deductibilitatea cheltuielilor cu servicii de management și suport prestate de o societate ce face parte dintr-un grup lider în domeniul materialelor de construcție. Victoria obținută vine în contextul în care organele de inspecție fiscală refuză, de cele mai multe ori, deductibilitatea cheltuielilor cu serviciile achiziționate de societățile din România de la societățile din grup, motivând că societatea din România nu poate demonstra necesitatea serviciilor facturate și că, în realitate, aceste servicii sunt în beneficiul grupului, iar nu al contribuabilului român. De altfel, inspecțiile fiscale care au ca obiect tranzacțiile intra-grup au o pondere tot mai mare, acestea fiind analizate de către organele fiscale din perspectiva respectării principiilor care guvernează prețurile de transfer, precum și a condițiilor necesare pentru deductibilitatea acestor cheltuieli.

Pe parcursul ultimilor ani act legal a crescut de la 5 la 10 birouri situate în unele dintre cele mai importante piețe ale Europei, cu un obiectiv clar - acela de a dezvolta o prezență transfrontalieră puternică și standarde comune, asigurând aceleași servicii juridice de top, oriunde în Europa. Ca parte a acestei strategii, act legal integrează acum toate birourile sub un singur brand.

În momentul de față, așa cum se cunoaște, în România se desfășoară o campanie de vaccinare împotriva COVID-19. Vaccinarea este voluntară; Statul Român nu a adoptat o legislație care să impună vaccinarea, nici în mod direct, prin instituirea unei obligații legale de vaccinare a tuturor persoanelor sau a anumitor categorii de persoane, nici indirect, prin limitarea accesului persoanelor nevaccinate la anumite activități sau în anumite spații.

Finalul anului 2020, precum și începutul acestui an au adus foarte multă incertitudine pe piața tranzacțiilor cu terenuri agricole extravilane, generate de modificarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului („Legea 17″) prin Legea nr. 175/2020 pentru modificarea și completarea Legii 17 („Legea 175″), aplicabilă din 13.10.2020.

Anul 2020 a adus, pe lângă provocările de natură medicală și economică, numeroase reglementări care au adăugat complexitate mediului legislativ autohton, cu impact puternic asupra costurilor de conformare ale companiilor. În România, anul trecut, doar de la declanșarea pandemiei, au fost emise peste 230 de acte normative cu implicații asupra mediului de afaceri, iar implementarea acestora a presupus un efort semnificativ. Pentru multe întreprinderi, mici dar și mari, măsurile luate de autorități pentru a contribui la stoparea răspândirii virusului au presupus, printre altele, schimbarea locului de desfășurare a activității pentru angajați, scăderea veniturilor, aplicarea unor facilități sau chiar reorganizări interne.

Planul Urbanistic General al Municipiului București a fost aprobat în anul 2000, prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 269 din 21 decembrie 2000, pentru 10 ani, a expirat pe 21 decembrie 2010 și a fost prelungit cu câte un an, în 2010 și 2011, apoi cu 3 ani în 2012. În decembrie 2015, Consiliul General al Municipiului București a prelungit perioada de valabilitate a PUG cu încă 3 ani - până pe 30 decembrie 2018, iar în 2018, acesta a fost prelungit până la intrarea în vigoare a noului PUG.

Programul de lucru flexibil, implementat pe scară largă pe fondul pandemiei de COVID-19, ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea nivelului de stres pe care îl resimt tinerii. Aproape 70% dintre Millennials și 64% dintre exponenții Generației Z susțin că posibilitatea de a lucra de acasă în viitor ar scădea stresul, reiese din cel mai recent studiu Deloitte Millennial Survey. Această ediție a studiului a fost efectuată pe baza a două sondaje - primul, derulat în 43 de țări, înainte de apariția noului coronavirus, iar al doilea, în 13 țări, după declanșarea pandemiei.

Regulile privind declararea și impozitarea veniturilor extra-salariale s-au modificat deseori pe parcursul ultimilor ani, de la modalitatea de declarare, la cotele de impunere sau nivelul venitului la care se aplică. De la introducerea declarației unice, în 2018, demersul s-a simplificat semnificativ în ceea ce privește declararea veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, cunoscute sub denumirea de venituri din chirii. În plus, în contextul pandemiei de COVID-19, au apărut și derogări de la plata obligațiilor fiscale pentru anumiți contribuabili care obțin venituri din astfel de activități.

În contextul liberei circulații a persoanelor în spațiul comunitar, încheierea unor contracte de muncă prin care părțile convin ca activitatea să fie derulată de către angajat pe teritoriul unui alt stat membru, diferit de cel pe al cărui teritoriu a fost negociat și încheiat respectivul contract și unde domiciliază angajatul, reprezintă una dintre formele de manifestare a mobilității forței de muncă. Această situație poate fi sursa unor dificultăți juridice în ipoteza în care, dintr-un motiv imputabil angajatorului, activitatea angajatului nu mai poate fi desfășurată pe teritoriul statului membru în care această activitate trebuia prestată.

În cazul nerespectării normelor privind autorizația de construire, după modificările legislative intervenite la începutul anului 2020, intrarea în legalitate se poate realiza în funcție de situația în care se regăsește constructorul la momentul constatării: în timpul perioadei de aplicare a sancțiunii contravenționale, respectiv după prescripția acesteia.

În ședința Consiliului General al Municipiului București din data de 26 februarie 2021 au fost adoptate o serie de hotărâri („Hotărârile C.G.M.B.”), care vizează suspendarea Planurilor Urbanistice Zonale coordonatoare ale sectoarelor 2, 3, 4, 5 și 6 ale Municipiului București („PUZ-urile coordonatoare”).

Directorii financiari din România sunt mai optimiști decât în urmă cu șase luni cu privire la evoluția principalilor indicatori financiari ai companiilor pe care le conduc, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte CFO Survey România, realizat pe baza opiniilor exprimate de peste 100 de directori financiari din țara noastră. Deși jumătate dintre respondenți manifestă optimism, reducerea costurilor continuă să fie prioritatea următoarelor 12 luni pentru 37% dintre aceștia, în scădere de la 58%, la începutul pandemiei. Pe locul al doilea în topul preocupărilor se află creșterea organică a businessului (în urcare de la 13% la 18%), urmată de digitalizare (11%), în condițiile în care munca la distanță și automatizarea proceselor interne au devenit esențiale în cele mai multe domenii.

Printr-o hotărâre recentă (Cauza Ganiyeva și alții c. Azerbaidjan, Hotărârea din 18 februarie 2021), Curtea Europeană a Drepturilor Omului ("CEDO" sau "Curtea") a constatat un nou caz de încălcare a dreptului de proprietate garantat prin art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (“Convenția”). Curtea a stabilit că un teren asupra căruia există un drept de folosință izvorât dintr-un contract de închiriere se poate bucura în anumite condiții de protecție din perspectiva dreptului de proprietate.

Jucătorii din sectorul imobiliar comercial din România vor fi înclinați să încheie contracte pentru perioade mai scurte decât înainte de pandemie, aproximativ 80% dintre proprietarii, dezvoltatorii și investitorii din acest domeniu considerând că ajustările și flexibilitatea prevederilor contractuale sunt principalele aspecte care vor conta pentru chiriași și utilizatorii finali după terminarea crizei sanitare, potrivit studiului Deloitte Romania Commercial Real Estate 2021. Mai mult, studiul subliniază faptul că prevederile contractuale al căror scop este să securizeze plata chiriei vor fi elemente diferențiatoare după pandemie, 64% dintre respondenți menționând ajustarea chiriei și acordarea stimulentelor ca fiind al doilea cel mai important aspect pentru chiriași și utilizatorii finali.

Transformările care au avut loc în ultimul an în activitatea economică, în contextul pandemiei de COVID- 19, sunt, în cele mai multe cazuri, ireversibile, dar și benefice pentru mediul de afaceri. Incertitudinea generată de evoluția pandemiei și preocuparea angajatorilor față de sănătatea angajaților au făcut ca programul de lucru flexibil, inclusiv munca la distanță, să reprezinte o soluție viabilă pentru multe companii. Cu toate acestea, există încă numeroase aspecte neclare, cel puțin în zona de resurse umane și salarizare, care trebuie lămurite, ținând cont de faptul că munca la distanță tinde să devină obișnuință pe termen mediu și lung pentru multe companii.

Accesibilă oricărei persoane care deține o adresă de email și oferind numeroase avantaje, semnătura electronică, în mod paradoxal, nu se bucură de suficientă încredere și nu este folosită pe scară largă. De cele mai multe ori, atunci când sunt acceptate documente semnate electronic, acestea trebuie semnate utilizând semnătura electronică bazată pe certificat digital calificat, aceasta fiind singura semnătură căreia Legea nr. 455/2001 îi conferă aceleași efecte pe care le conferă semnăturii olografe.

Uniunea Europeană a acordat, în ultimi ani, o importanță sporită regimului investițiilor străine directe, cu scopul de a proteja domeniile strategice ale pieței comune, dar și pe cele ale statelor membre, și a menține, astfel, siguranța națională și ordinea publică. Aceste preocupări au dus la elaborarea unui regulament european care pune la dispoziția statelor membre un mecanism de examinare a investițiilor străine care să determine măsura în care acestea amenință sau nu stabilitatea în domeniile protejate. Modalitatea de transpunere a reglementărilor în legislațiile naționale a fost, din start, una flexibilă, iar, pe fondul pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și-a încurajat membrii să își protejeze suplimentar zonele strategice. Însă, indiferent de diferențele în transpunere și de nivelul restricțiilor impuse de fiecare stat, noile reglementări presupun parcurgerea unor formalități suplimentare și, în consecință, pot conduce la prelungirea perioadei de implementare a unei tranzacții și, implicit, la descurajarea investitorilor supuși noilor proceduri.

Acest articol tratează principalele elemente introduse de Directiva 1828/2020 privind acțiunile pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor, impactul pe care îl are asupra diferitelor arii de business, precum și potențialele măsuri pe care companiile le pot lua pentru a limita impactul negativ al acțiunilor colective.

Perioada de perturbare pe care o traversează industria hotelieră europeană va continua până cel puțin la jumătatea anului 2021, iar intervalul necesar pentru redresare va fi semnificativ mai lung, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte European Hotel Industry. Jumătate (51%) dintre proprietarii, creditorii, dezvoltatorii și investitorii activi în domeniul ospitalității se așteaptă să ajungă din nou la nivelurile de performanță din 2019 începând din 2023, iar 20% dintre ei consideră chiar că revenirea la nivelul anterior pandemiei se va înregistra abia începând din 2024 și mai târziu. Pe lângă provocările cauzate de pandemia de COVID-19, industria hotelieră europeană trebuie să gestioneze și alți factori de risc, cum ar fi fluctuațiile cererii (72% din respondenți) și lipsa creșterii economice (60%). Respondenții din Marea Britanie au menționat și Brexitul ca fiind un element de risc ridicat pentru industria hotelieră locală (40%), arată studiul.

Pandemia de coronavirus a afectat toate țările lumii și, mai mult sau mai puțin, a determinat restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale în toate statele. În situații de urgență, dreptul internațional permite statelor să limiteze anumite drepturi ale omului, cu condiția ca măsurile luate să fie necesare și proporționale.

La finalul anului 2020, Consiliul Concurenței a publicat punctul de vedere al autorității cu privire la schimbarea definiției pieței relevante în sectorul comercializării cu amănuntul de produse farmaceutice (medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală și de tip OTC en. over-the- counter) și parafarmaceutice (suplimente alimentare, dispozitive medicale, produse pentru copii etc.) prin magazine specializate (farmacii).

În ultimii ani, Uniunea Europeană și-a asumat un rol de leader la nivel mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice. Principala prioritate a Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen, este implementarea Green Deal, prin care Comisia își propune să stimuleze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară, mai curată, refacerea biodiversității și reducerea poluării.

Deloitte a fost desemnat cel mai valoros și mai puternic brand din lume în domeniul serviciilor comerciale pentru al treilea an consecutiv, conform raportului Global 500 2021, lansat de Brand Finance, firma independentă de consultanță în evaluare și strategie de brand recunoscută la nivel global. Topul este alcătuit pe baza valorii totale și a forței brandului, calculate cu ajutorul unor analize privind investițiile de marketing, percepția brandului în rândul clienților, angajaților și al altor părți interesate (stakeholder equity) și de performanța de piață a businessului.

Pornind de la faptul că ADN-ul este, în esență, o bază de date care se combină potrivit unui program și care, la fel ca un program informatic, poate fi modificat (sau pot fi create alte programe în același limbaj, odată ce el este descifrat), cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au reușit, în 2017, să creeze celule cu ADN artificial. Ei au pornit de la celule stem care s-au dovedit valide, reușind să se replice și să formeze un embrion de șoarece artificial.

Piața energiei din România a trecut printr-o serie de schimbări majore în cursul anului 2020 și 2021 nu pare să fie un an plictisitor. La 1 iulie 2020, piața de gaze naturale a fost complet liberalizată pentru categoria clienților casnici. De la 1 ianuarie 2021, a fost complet liberalizată și piața de energie electrică, prețurile pentru consumatori nemaifiind reglementate de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei („ANRE”), scopul fiind acela de a asigura creșterea concurenței între furnizori, precum și oferta de pachete de produse energetice.

Anul 2020 s-a încheiat, așa că putem începe să facem bilanțul și, mai ales, să vedem ce plăți mai avem de făcut în contul anului trecut. În această din urmă categorie se încadrează și taxele datorate bugetelor de stat, în special cele cu frecvență anuală. În cazul persoanelor fizice, este vorba de declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de cei care obțin venituri, de regulă, extra- salariale. La aceasta au intervenit o serie de modificări chiar la finalul anului 2020, cea mai importantă fiind cea referitoare la decalarea termenului de depunere. Dar mai sunt și alte aspecte care trebuie clarificate în perioada următoare.

Folosite preponderent în scop recreațional, precum și în media și divertisment (ca să nu mai vorbim de aplicațiile militare), dronele își fac loc încet, dar sigur, și în domeniul comercial. Cât de aproape este momentul la care coletele cu produsele pe care le comandăm online ne vor fi livrate cu ajutorul dronelor depinde în mare parte de acoperirea unor goluri legislative.

Recunoscut în materie contravențională, sistemul ablațiunii presupune posibilitatea recunoscută de lege contravenienților de a achita doar jumătate din minimul unei amenzi stabilite prin actul normativ de sancționare, într-un termen scurt. Acest concept s-a dovedit de-a lungul timpului foarte util în practică, pentru că a reprezentat o metodă clară de eficientizare a colectării amenzilor.

Criza generată de COVID-19 va accelera consolidarea sectorului bancar din Europa Centrală și de Est (ECE) în următorii ani, în condițiile în care băncile mici riscă să nu treacă cu bine peste provocările legate de profitabilitate și de capital, conform celei mai recente ediții a studiului Deloitte CEE Banking M&A, efectuat în 16 țări, inclusiv România. Soliditatea este crucială în cazul unui șoc economic, iar sectorul bancar din ECE este încă foarte fragmentat, cu numeroși jucători cu cote de piață marginale, explică studiul.

Companiile care activează pe piața din România și sunt implicate în relații comerciale cu parteneri din Turcia întâmpină probleme serioase la acest început de an. O regulă nou introdusă în Codul Fiscal, prin Legea 296/2020, prevede că, începând cu data de 1 ianuarie 2021, cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacții cu persoane juridice situate în jurisdicții necooperante în scop fiscal, conform definiției și listei Uniunii Europene, sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit. Surpriza constă în faptul că, printre aceste jurisdicții, se află și Turcia.

În data de 15 ianuarie 2021, a fost demarată etapa a II-a a campaniei de vaccinare împotriva COVID- 19 derulate de către Ministerul Sănătății/Institutul Național de Sănătate Publică (https://vaccinare- covid.gov.ro) în cadrul căreia sunt eligibili pentru vaccinare, inclusiv ”lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale” (e.g. personalul companiilor cu activitate în procesarea, distribuția și comercializarea alimentelor de bază, în epurarea, transportul și distribuția de apă, producția, în transportul și distribuția de gaze, electricitate, medicamente și materiale sanitare, personalul din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere, etc.).

În vigoare din 1 ianuarie 2021, noile Reguli ale Curții ICC («Regulile ICC») (1) aduc modificări substanțiale regulilor din versiunea precedentă (2017) (2) privind competența tribunalului arbitral și a Curții ICC, soluționarea cât mai eficientă și într-o manieră flexibilă a cauzelor complexe și introducerea unor noi obligații procedurale ale părților în litigiu, identificate în ultimii ani în practica arbitrală internațională, în strânsă conexiune cu finanțarea litigiilor arbitrale de către terți.

Așa cum s-a vehiculat deja destul de mult, legislația fiscală din România a suferit modificări destul de importante la sfârșitul anului trecut, multe dintre ele fiind îndelung discutate și așteptate de mediul de afaceri din România. Așadar, în materia impozitului pe profit, pe lângă noutățile deja destul de cunoscute contribuabililor (cum ar fi consolidarea fiscală din perspectiva impozitului pe profit, deductibilitatea integrală a provizioanelor pentru deprecierea creanțelor, amânată între timp până anul viitor, reglementarea unor aspecte privind telemunca, etc), una dintre modificările introduse prin Legea nr. 296/2020 pare să fi trecut relativ neobservată.

Ghidul privind interpretarea Directivei Europene 822/2018 (DAC6) a fost, în cele din urmă, publicat pe site-ul ANAF pe data de 13 ianuarie 2021. Documentul era așteptat de companiile vizate, având în vedere că publicarea acestuia a fost prevăzută expres în Ordonanța Guvernului nr. 5/2020 care transpune directiva în România. DAC6 impune raportarea către autoritățile fiscale a tranzacțiilor transfrontaliere cu risc fiscal care au fost derulate începând din data de 25 iunie 2018. Primul termen, respectiv 31 ianuarie 2021, vizează aranjamentele din a doua jumătate a anului 2020, în timp ce tranzacțiile „istorice”, din perioada 25 iulie 2018 - 30 iunie 2020, au ca termen de raportare 28 februarie 2021.

In 2021 vom asista cel mai probabil la o accelerare a finalizării unor investigații mai vechi și declanșarea de noi investigații. De asemenea, anticipăm anumite modificări și evoluții în privința modalităților de investigare punându-se accent pe zona electronică. Consiliul Concurenței se află la un moment de preluare a mai multor responsabilități, în special în domeniul digital. Autoritatea a demonstrat că rămâne o instituție de top și că are potențialul de a fi revoluționară în materie de concurență. Rămâne de văzut dacă autoritatea va continua în zona de modernizare și prevenție sau va pune mai mult accentul pe zona sancționatorie. Dacă tendința de sancționare se va accentua și amenzile vor fi semnificative există riscul ca unele decizii să destabilizeze ecosistemul de concurență și să genereze incertitudine în anumite segmente de piață.

Rolurile și modul de lucru a aproximativ un sfert dintre angajații (23%) la nivel global s-au schimbat după implementarea tehnologiilor de automatizare, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte Automation with Intelligence, în timp ce unul din zece a avut deja nevoie de recalificare. Studiul arată că această tendință va continua să ia amploare, respondenții menționând că vor trebui să recalifice o treime (34%) din forța de muncă în următorii trei ani ca urmare a transformării rolurilor. Sondajul a fost realizat la nivel global în rândul a peste 440 de directori ai departamentelor de IT, financiar și operațional, lideri responsabili cu automatizare și de soluții de servicii, din 29 de țări, inclusiv România.

Consiliul Concurenței a demonstrat într-un an de pandemie că rămâne una dintre cele mai puternice autorități, cu experiență bogată și renume format, în special prin raportare la deciziile luate în ultima perioadă. Anul 2020 a venit după o perioadă de tranziție în care autoritatea nu a finalizat un număr mare de cazuri și a adus un rezultat foarte bun pentru autoritate din perspectiva amenzilor aplicate (la nivelul anilor de top ai autorității), 2020 fiind al treilea în topul amenzilor totale aplicate de autoritate.

La data de 6 ianuarie 2021, AmerisourceBergen Corporation (NYSE: ABC) și Walgreens Boots Alliance au semnat tranzacția prin care gigantul american achiziționează Alliance Healthcare – divizia de distribuție de produse farmaceutice a WBA din Europa, inclusiv România, împreună cu anumite servicii specifice, precum și operațiunile farmaciilor din anumite țări europene.

Contextul bugetar dificil al anului 2021 nu mai permite amânări în implementarea de măsuri eficiente pentru creșterea colectării veniturilor la bugetul de stat, dat fiind faptul că mediul de afaceri va avea nevoie de stimulente și în acest an, cel puțin, pentru a depăși dificultățile financiare cauzate de pandemia de COVID-19. Accelerarea digitalizării este deja resimțită în întreaga societate pe fondul restricțiilor impuse pentru limitarea răspândirii virusului, inclusiv în administrația publică. Această evoluție face posibil ca, la mai bine de 15 ani de la inițierea fișierului standard internațional de control pentru operatorii economici (SAF-T) de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), acesta să devină funcțional și în România.

Piața de fuziuni și achiziții (mergers & acquisitions – M&A) a numărat 91 de tranzacții în România în 2020, comparativ cu 110, în 2019. Potrivit estimărilor Deloitte, valoarea totală a pieței, inclusiv tranzacțiile care nu au avut o valoare comunicată, a fost de 3,7-4,3 miliarde de euro în 2020 (față de o valoare între 4 și 4,4 miliarde de euro în 2019), în timp ce tranzacțiile a căror valoare a fost comunicată au totalizat 1,5 miliarde de euro (față de 1,7 miliarde de euro în 2019).

Acordul comercial post-Brexit, încheiat cu doar câteva zile înainte de expirarea perioadei de tranziție, de Uniunea Europeană (UE) cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, stabilește modul în care se vor derula relațiile economice viitoare dintre cele două părți. Acordul se aplică cu titlu provizoriu începând cu 1 ianuarie 2021 și prevede eliminarea completă a taxelor vamale, dar numai pentru produsele care respectă regulile de origine preferențială.

Detașarea lucrătorilor între statele membre ale Uniunii Europene (UE), în contextul prestării de servicii la nivel transnațional, rămâne în centrul dezbaterilor publice, atât datorită implicațiilor sale practice, având în vedere că stabilește regulile privind principala formă de mobilitate a lucrătorilor pe teritoriul UE, cât și a drepturilor pe care își propune să le garanteze și care, în acest domeniu, se află în conflict. Concret, este vorba de libertatea de a presta servicii în UE, fără limitări legate de respectarea unor reguli suplimentare, cum ar fi standarde de muncă pentru lucrătorii detașați, promovarea concurenței loiale și necesitatea de a asigura totuși protecția drepturilor lucrătorilor detașați. Ce schimbări au apărut recent?

Două din trei departamente juridice sunt implicate în aspecte care țin de siguranța angajaților și se așteaptă ca politicile legate de revenirea la locul de muncă să fie una dintre priorități în viitor, în contextul în care peste jumătate dintre directorii juridici (51%) anticipează că organizațiile lor își vor relua nivelul obișnuit de funcționare în prima jumătate a anului 2021, conform studiului Deloitte 2020 Legal Department COVID-19 Survey, efectuat în rândul directorilor juridici și de conformitate din SUA.

Anul acesta, Crăciunul a venit mai devreme pentru mediul de afaceri. O serie de modificări la Codul Fiscal au fost publicate în Monitorul Oficial cu doar câteva zile înainte, cu aplicabilitate din 1 ianuarie 2021. Printre altele, mulți contribuabili așteptau clarificarea subiectului privind impozitarea tichetelor cadou, în special cele acordate terților pentru campanii de marketing și promovare. Noul text prevede și câteva nuanțe în plus privind tichetele acordate salariaților proprii, deși piața a demonstrat, în ultimii trei ani de inspecții fiscale în această zonă, că acolo lucrurile erau ceva mai clare.

Continuăm seria începută anterior privind remediile rapide introduse prin Directiva nr. 2018/1910 și implementate în legislația română prin O.U.G. nr. 6/2020 care a modificat Codul fiscal. Ultima parte a acestei serii este referitoare la regulile privind TVA aplicabile operațiunilor în lanț.

Aproximativ patru din zece consumatori (38%) plănuiesc să cheltuiască mai puțin de Crăciun decât anul trecut în contextul pandemiei de COVID-19, potrivit studiului Deloitte 2020 Holiday Retail Survey. Studiul subliniază că anxietatea legată de problemele financiare a schimbat atitudinea consumatorilor față de cumpărăturile de sărbători, principalele motive pentru precauția lor fiind instabilitatea economică (50%) și planurile de a economisi (40%). Studiul a fost realizat în rândul a peste 4.000 de consumatori din SUA și oferă informații despre modul în care pandemia influențează perioada sărbătorilor.

În anumite țări europene, tranzacțiile de tipul sale and leaseback reprezintă un procent deloc de neglijat din totalul tranzacțiilor. În România, acest gen de tranzacții sunt încă rare pe piață. Se vehiculează însă o creștere a numărului tranzacțiilor de acest tip, ca răspuns la situația creată de pandemie și nu numai. Având în vedere interesul crescut pentru astfel de operațiuni, am rezumat mai jos principalele avantaje și dezavantaje pe care această structură le poate aduce pentru fiecare din părțile implicate.

Economiile lumii par a fi rezistat onorabil în fața provocărilor generate de pandemia de COVID-19, datorită mobilizării financiare fără precedent a celor mai puternice state și a organizațiilor internaționale și, mai ales, a concesiilor masive privind îndatorarea, abordare opusă celei din criza precedentă, când s-a mizat pe austeritate. Cu toate acestea, îngrijorările persistă din cauza incertitudinii încă ridicate cu privire la evoluția pandemiei, dar și a capacității statelor de a menține stimulentele acordate pentru susținerea economiei. Pentru mediul de business românesc, necunoscutele anului 2021 provin din cel puțin trei mari direcții: politica fiscală a Uniunii Europene, evoluția Brexit și, pe plan intern, gestionarea dezechilibrului bugetar.

Alături de alte dispoziții legale în materie penală, reglementarea confiscării extinse din Codul penal român a fost recent modificată prin Legea nr. 228/2020 care a intrat în vigoare la data de 5 noiembrie 2020.

Deloitte România a asistat OLX Group în preluarea Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite din România, de la fondul de investiții suedez Oresa. Acordul de preluare a fost aprobat de Consiliul Concurenței. În urma achiziției, OLX Group devine unicul acționar al Kiwi Finance și își extinde astfel portofoliul, din care fac parte OLX.ro, Storia.ro și Autovit.ro, și în zona de servicii financiare. Kiwi Finance se va concentra în continuare pe extinderea geografică și a rețelei de parteneri financiari, pe eficientizarea operațiunilor, precum și pe oferirea de servicii prin intermediul canalelor digitale.

Negocierile pentru un acord între UE si UK au fost împinse la maxim, forțând limitele de timp (și spațiu) într-un mod care, în urmă cu 4 ani, era de neimaginat. Pe 16 decembrie 2020 urma să ne ocupăm de bunurile în tranzit (ce se întâmplă dacă pleacă marfa din UK pe 30 decembrie și ajunge în România pe 1 ianuarie?), nu să ne îngrijorăm cu privire la ce cotă tarifară va fi aplicată (e.g. 12% sau 0% pentru haine din UK puse în liberă circulație în România?). Chiar și în acest ultim moment, Prim-ministrul britanic și președinta Comisiei Europene au anunțat că sunt dispuși să facă un ultim efort ("extra-mile") în vederea ajungerii la un acord.

În ultimele zile, Guvernul și Parlamentul au mai făcut un pas în procesul de susținere a mediului de afaceri în contextul pandemiei de Covid-19, și au emis o serie de reglementări pentru prelungirea acordării unor ajutoare în domeniul relațiilor de muncă și pe parcursul anului viitor și mai multă flexibilizare pentru acordarea acestora.

Societățile comerciale care se confruntă cu probleme la încasarea facturilor vor beneficia, de anul viitor, de o îmbunătățire a condițiilor în care își pot deduce pierderile provenite din creanțele neîncasate de la clienți. Este vorba de o relaxare a prevederilor fiscale, ce ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2021 și care oferă posibilitatea deducerii integrale a provizioanelor constituite pentru clienții rău-platnici, față de plafonul de 30% impus în prezent. Pentru deducerea integrală, rămân însă în vigoare o serie de condiții: creanța să fie mai veche de 270 de zile, să nu fie garantată și să nu fie asupra unei persoane afiliate.

Societățile comerciale care datorează dobânzi și penalități pentru impozitele și taxele restante la data de 31 martie 2020 mai au doar câteva zile pentru a solicita ștergerea acestora. Termenul limită pentru a aplica amnistia fiscală prevăzută de OUG 69/2020 este 15 decembrie 2020 inclusiv. Ce datorii pot fi anulate și care sunt potențialii beneficiari?

Pe 5 decembrie a intrat în vigoare Legea nr. 276/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (în continuare, „Legea 276/2020”). Moș Niculae a scos din ghetuțele asociațiilor și fundațiilor tălpicii de plumb puși în anul 2000. Modificările sunt menite în principal să simplifice înființarea unei asociații sau fundații (prin debirocratizarea procedurii, prin reducerea numărului sau simplificarea condițiilor de îndeplinit pentru înființare), cât și funcționarea acestora.

Câți dintre noi ne mai amintim oare cu nostalgie de modul în care obișnuiam să chemăm un taxi prin utilizarea telefonului fix? Minutele pe care le petreceam explicându-i angajatei de la dispecerat ce nevoie urgentă avem de un taxi ca să ajungem la Gara de Nord și bucuria resimțită în momentul în care auzeam indicativul taxi-ului care urma să vină să ne ia de acasă...Astăzi funcționează din ce în ce mai puține dispecerate taxi, fiind înlocuite, treptat, de aplicații pentru telefoane inteligente, care pun în legătură clienții și șoferii de taxi prin mijloace electronice. Aplicațiile prezintă numeroase avantaje pentru utilizatorii lor, unul dintre acestea fiind continua și rapida lor perfecționare și dezvoltare.

Majoritatea afacerilor încep prin înființarea unei societăți, de regulă, un SRL, iar înființarea societății este considerată a fi o simplă formalitate ce trebuie rezolvată rapid. Doi soți decid să înceapă o afacere împreună, un părinte cu unul din copiii săi, doi prieteni sau două prietene. În semn de respect și de încredere reciprocă li se pare normal ca la înființarea societății să împartă egal beneficiile și pierderile afacerii, stabilind participația lor în cote de 50- 50.

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, comenzile de preparate culinare la pachet și cu livrare au crescut cu 14% în rândul consumatorilor care comandă cel puțin o dată pe lună, determinând restaurantele să-și reconfigureze rețelele, potrivit studiului Deloitte „The Restaurant of the Future Arrives Ahead of Schedule - Time to Get on Board”, efectuat în rândul clienților și managerilor de restaurante din SUA. Aproape două treimi (68%) dintre consumatori spun că își comandă mâncare cu livrare, 52% comandă la pachet, iar aproape jumătate (46%) dintre respondenți se așteaptă să-și mențină aceste obiceiuri și după sfârșitul pandemiei. Exponenții generației Millennials, cu vârste cuprinse între 23 și 39 de ani, plasează cele mai multe comenzi cu livrare (65%), în creștere cu 13% față de perioada anterioară pandemiei, iar 77% dintre exponenții Generației X, cu vârste cuprinse între 40 și 55 de ani, comandă mâncare la pachet, cu 20% mai mult decât în perioada pre-COVID.

Autoritățile europene au acordat o atenție deosebită, în ultimii ani, aspectelor legate de detașarea lucrătorilor pe teritoriul Uniunii Europene, pentru a asigura respectarea drepturilor acestora și a liberei concurențe. În acest context, legislația în domeniu a fost revizuită de mai multe ori, cea mai recentă schimbare constând în adoptarea Directivei 2018/957/UE, care modifică Directiva 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (Posted Worker Directive - PWD). Noua reglementare a fost transpusă și în legislația românească, în vara acestui an, prin Legea 172/2020, care conține reguli concrete, deși perfectibile, cu privire la detașarea lucrătorilor din și în România.

Cum am intrat în perioada anuală în care se fac provizii, astăzi vom aborda remediul rapid privind stocurile la dispoziția clientului (în continuare „Quick Fix-ul”). Sloganul perioadei ar putea fi: ”Stochezi, dar nu uita să raportezi!”

Revizuirea este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia poate fi obținută desființarea unei hotărâri judecătorești definitive, precum și reînnoirea judecății în cazurile expres și limitativ determinate de lege. Sediul general al materiei îl reprezintă dispozițiile art. 509-513 din Codul de procedură civilă.

Pe fondul unei situații economice incerte și, din pacate, cu un trend negativ vizibil, mediul de afaceri din România încearcă, la rândul său, să ajusteze mecanismele uzuale ale activității și, în cazuri limită, însă nu neaparat izolate, să apeleze la măsurile juridice, eventual judiciare, necesare conservării afacerii și, de ce nu, protejării celor implicați în desfășurarea acestuia.

Transformarea digitală a societății este o tendință unanim recunoscută de câteva decenii. Cu toate acestea, fenomenul a luat amploare în perioada pandemiei de COVID-19, când inovarea, îmbunătățirea eficienței și calității serviciilor, cu implicare umană cât mai redusă, au devenit cerințe obligatorii pentru a face față provocărilor generate de criză. Însă implementarea tehnologiilor necesare a fost, deseori, încurajată prin diverse scheme de sprijin, iar răspunsul la nevoile iminente ale economiilor aflate sub asediul pandemiei a generat cheltuieli neprevăzute la nivelul bugetelor naționale. În acest context, în care necesarul de finanțare crește exponențial, iar companiile din tehnologie sunt considerate marile câștigătoare ale actualei crize, revine în actualitate necesitatea taxării echitabile în acest domeniu.

Economia mondială se află într-una dintre cele mai grave crize economice de la Marea Criză (1929- 1933), previziunile specialiștilor în economie plasând impactul acesteia chiar dincolo de magnitudinea celui înregistrat în timpul Marii Crize. Economia românească nu putea să nu fie afectată și ea de acest impact, având în vedere dependența sa de mecanismele economice globale și integrarea ei în lanțuri de valoare europene și globale. Mai mult, structura sa face economia românească vulnerabilă la impactul COVID-19: prelucrarea resurselor primare și construcțiile de mașini, principalele domenii care contribuie la formarea PIB-ului, sunt printre cele mai serios lovite de recesiune, iar sectorul serviciilor este supus restricțiilor aferente pandemiei.

La data de 6 noiembrie 2020 a intrat în vigoare OUG 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, iar la data de 9 noiembrie 2020 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 935/2020 pentru modificarea și completarea anexelor nr. 2 și 3 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Prin aceste acte normative au fost aduse noi modificări legislative referitoare la munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, modificări aplicabile în perioada stării de alertă.

În timpul pandemiei de COVID-19, mai mult de opt din zece consumatori (82%) au încercat pentru prima dată cel puțin o activitate digitală, cum ar fi comandarea on-line a produselor alimentare, folosirea unei aplicații educaționale sau dedicate exercițiilor fizice, potrivit studiului Deloitte Global Marketing Trends 2021, și mai mult de jumătate dintre aceștia (53%) consideră că noile lor experiențe on-line sunt un substitut satisfăcător pentru activitățile pe care le desfășurau înainte de pandemie. Studiul evidențiază importanța extinderii ecosistemului digital al mărcilor, aproape o treime dintre respondenți spunând că derularea acestor activități într-un mediu digital a fost chiar o alternativă superioară experiențelor în persoană. Studiul a fost realizat la nivel global pe baza răspunsurilor a peste 2.400 de consumatori din Africa de Sud, China, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Mexic, Qatar, Regatul Arabiei Saudite și Statele Unite.

Până la începutul acestui an, un telefon primit cu doar o zi înainte putea face ca angajatul unei companii să fie în avion la prima oră pentru a îndeplini o sarcină punctuală în altă țară. Contextul economic și infrastructura de transport (aerian, dar nu numai) au stimulat mobilitatea angajaților în special în interiorul Uniunii Europene (UE). În contextul pandemiei de COVID-19, fenomenul s-a temperat simțitor, iar expresia „Covido ergo Zoom” (după celebra expresie „Cuget, deci exist”) pare că ne va mai urmări ceva vreme, chiar și după depășirea crizei sanitare. Dar relațiile online funcționează doar parțial, pentru comunicare și în cazul serviciilor care pot fi livrate și virtual. Însă multe sectoare din economie activează „pe teren” (agricultură, producție de orice fel, logistică etc.), iar pentru acestea, mai devreme sau mai târziu, va fi nevoie de forță de muncă. Mobilitatea trebuie reluată, chiar dacă cu precauție, pentru că este singura soluție pentru ca motoarele economiei să revină la turația maximă.

Criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 a exercitat o presiune considerabilă asupra comunităților și mediului de afaceri, dar în același timp a arătat capacitatea acestora de a rezista și de a se reinventa. Acum, pe final de an, inovația și capacitatea de adaptare se regăsesc și într-unul dintre cele mai importante evenimente globale, Black Friday, care a devenit sintagma universală ce exprimă reducerile, dar și o stare de spirit care capătă valențe diferite de la cultură la cultură.

DCS Plus, Druid și Tremend sunt companiile românești recunoscute în cadrul programului Deloitte 2020 Central Europe Technology Fast 50 la categoria Impact Star Award, care premiază companii ce reușesc să aibă, prin produsele și serviciile lor patentate, efecte pozitive asupra societății, asupra businessului, precum și în domeniile inovație, mediu și diversitate. DCS Plus dezvoltă produse dedicate companiilor din turism, Druid creează asistenți virtuali inteligenți care pot îndeplini procese complexe, iar Tremend, care a fost inclusă în edițiile anterioare ale Technology Fast 50 în topul companiilor cu cea mai rapidă creștere din Europa Centrală, creează soluții de transformare digitală agilă folosind inteligența artificială.

Terapia genică este o metodă terapeutică ce utilizează informația existentă în gene pentru a trata o boală genetică prin modificarea unui comportament celular (1). Actualmente sub această procedură se regăsesc trei categorii de tehnici (2):

Peste 60% dintre companiile din întreaga lume estimează o posibilă creștere a poverii fiscale aferente impozitului pe profit ca urmare a implementării reformei anunțate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) la începutul acestui an, bazate pe doi piloni, respectiv taxarea economiei digitale (Pilonul I) și impozitarea minimă a profitului (Pilonul II). Conform studiului Deloitte 2020 Global BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) Survey, 44% dintre companiile intervievate se așteaptă la obținerea unui consens global cu privire la taxarea economiei digitale ca efect al măsurilor propuse de OCDE, iar aproape 40% admit că organizațiile lor vor fi afectate dacă va fi introdusă o taxă pe veniturile din servicii digitale în țara în care se află clienții lor.

Vineri, 13 noiembrie 2020, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 252/2020 pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică („Legea nr. 252/2020”). Modificarea introdusă prin Legea nr. 252/2020 facilitează procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcții necesare pentru implementarea anumitor categorii de proiecte publice.

Accesul facil la piața muncii și dreptul de a circula fără restricții în orice stat membru al Uniunii Europene (UE) reprezintă două dintre cele mai importante avantaje ale apartenenței la UE pentru cetățeni. Britanicii însă riscă să le piardă începând cu 1 ianuarie 2021, ca urmare a deciziei Marii Britanii de a părăsi UE. Cele două părți încă negociază intens, în această perioadă, un acord post- Brexit care să stabilească noile condiții de relaționare, inclusiv pe piața muncii și în domeniul asigurărilor sociale, după expirarea perioadei de tranziție, la 31 decembrie 2020. Timpul rămas este însă foarte scurt, așadar cei direct implicați ar trebui să se pregătească pentru oricare dintre scenariile posibile.

Prin Legea nr. 196/2020 - în vigoare din 11 septembrie 2020 -, a fost modificat art. 4 alin. 3 din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea imobiliară în sensul că, înscrisurile sub semnătură privată, care, potrivit legii, sunt valabil încheiate și au caracter de titlu executoriu, pot fi puse în executare numai sub condiția înscrierii în Registrul Național de Publicitate Mobiliară (“RNPM”).

Deloitte România a asistat grupul ceh de energie CEZ în vânzarea a șapte dintre subsidiarele sale românești, active în domeniul distribuției de electricitate și al energiei regenerabile, către investitorul în infrastructură Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA), unul dintre cei mai mari manageri de active alternative din lume, deținut de grupul australian Macquarie. Obiectul tranzacției constă în rețeaua CEZ România de distribuție a energiei electrice, în businessul de furnizare de electricitate, care are 1,4 milioane de clienți, și în cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, de la Fântânele-Cogealac. Această tranzacție este considerată una dintre cele mai importante de pe piața românească de fuziuni și achiziții și cea mai mare din sectorul de energie din ultimii ani. Acordul, a cărui valoare nu a fost comunicată, a fost semnat la finalul lunii octombrie 2020 și este supus aprobării Autorității Europene Antitrust și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării din România.

Viteza cu care evoluează tehnologia aduce tot mai aproape scenarii precum calcularea primei de asigurare de sănătate pe baza comportamentului fiecărei persoane sau a asigurării auto RCA în funcție de stilul de condus și de datele colectate de la autoturism în acest sens. Aceste ipoteze presupun utilizarea tehnologiilor de tipul AI (inteligență artificială) care, dincolo de beneficiile semnificative pe care le oferă, presupun și riscuri cu privire la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor vizate. La nivel european există, în ultimii ani, preocupări intense în legătură cu acest subiect, cu scopul de a proteja consumatorii, însă fără a frâna utilizarea tehnologilor de acest tip.

Pentru că întotdeauna este mai bine să previi decât să tratezi, considerăm util a analiza, pe scurt, motivele care pot face dintr-o companie ținta unor „litiganți în serie” și cum se pot apăra acestea de un atac, mai ales în contextul social-economic actual agitat și cu potențial de dezvoltare într-o situație de criză financiară.

Societatea de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații și divizia de fiscalitate - Țuca Zbârcea & Asociații Tax organizează o nouă ediție a evenimentului anual Tax+Legal pentru a dezbate impactul pe care contextul epidemiologic actual îl are asupra comunității de business. Vorbitorii invitați, reprezentanți ai mediului de afaceri, avocați și consultanți fiscali din România, Italia și Ungaria vor face o trecere în revistă a posibilelor soluții aflate la îndemâna executivilor și antreprenorilor pentru a traversa cu bine perioada curentă și a face față provocărilor viitoare.

Începând de ieri, 9 noiembrie 2020, au intrat în vigoare noi măsuri privind telemunca, instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 935 din 5 noiembrie 2020 pentru modificarea și completarea anexelor nr. 2 și 3 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Prelungirea negocierilor pentru încheierea unui acord comercial post-Brexit între Uniunea Europeană (UE) și Marea Britanie ridică numeroase semne de întrebare cu privire la limitările care vor interveni începând cu 1 ianuarie 2021. Libera circulație a persoanelor, una din cele patru libertăți fundamentale garantate de apartenența la UE, va fi, cu siguranță, îngrădită. Cât de mult, depinde de rezultatul negocierilor dintre cele două părți.

Deloitte România lansează Digital DNA, o soluție care permite evaluarea gradului de maturitate digitală a companiilor în funcție de 23 de caracteristici care definesc structura, modul de operare și comportamentul acestora. Digital DNA se adresează în principal IMM-urilor și poate constitui un punct de pornire în stabilirea strategiei de transformare digitală. Soluția are la bază o metodologie creată de experții din rețeaua globală Deloitte în urma unei cercetări ample, bazate pe analiza a sute de studii și articole în domeniu.

În Monitorul Oficial al României nr. 952 din 16 octombrie 2020 a fost publicată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 170/2020 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 (denumită în continuare ”OUG nr. 170/2020”). Prin intermediul acestui act normativ a fost transpusă în legislația națională Directiva 2014/104/UE, fiind astfel configurat cadrul procedural necesar (în acord cu legislația comunitară) pentru exercitarea efectivă a dreptului la despăgubiri al persoanei prejudiciate prin încălcarea unor norme ale legislației din materia concurenței. În esență, OUG nr. 170/2020 consacră dreptul oricărei persoane (fizice sau juridice) care a suferit un prejudiciu prin încălcarea legislației concurenței de către o întreprindere sau o asociație de întreprinderi să solicite în instanță despăgubiri pentru acoperirea integrală a prejudiciului suferit.

În contextul pandemiei SARS-CoV-2, autoritățile au adoptat mai multe măsuri fiscale menite să ajute mediul de afaceri să treacă peste dificultățile de natură financiară cu care se confruntă în prezent, precum și să prevină acumularea de noi datorii la stat prin susținerea conformării la plată a contribuabililor.

Peste 1,61 milioane contracte de muncă au fost încetate în România în cele șapte luni care au trecut de la instituirea stării de urgență și până la jumătatea lunii octombrie, conform datelor înregistrate în Registrul General de Evidență a Salariaților.

În Monitorul Oficial nr. 1031 din 30 octombrie 2020 a fost publicată OUG nr. 191/2020 pentru prelungirea termenelor privind depunerea unor documente prevăzute în sarcina asociațiilor și fundațiilor, precum și a persoanelor juridice înregistrate în Registrul Comerțului (“OUG nr. 191/2020”). Prin aceasta se acordă un termen suplimentar pentru îndeplinirea obligațiilor de depunere a declarațiilor privind beneficiarul real, având în vedere faptul că rațiunile pentru care termenul a fost inițial prelungit până la data de 1 noiembrie 2020 se mențin, evoluția pandemiei de Covid-19 fiind în continuare impredictibilă.

Până în prezent, în cadrul oricărei tranzacții de achiziție a unei companii, structurarea și calendarul tranzacției au fost dictate în mare parte de forma societății target: societate pe acțiuni (SA) sau societate cu răspundere limitată (SRL). Forma companiei era foarte relevantă întrucât formalitățile de transfer al acțiunilor într-un SA erau semnificativ mai simple decât cele pentru transferul părților sociale într-un SRL.

Retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE), deși pare tot mai aproape de finalizare, continuă să creeze confuzie cu privire la regulile după care se vor derula, după 1 ianuarie 2021, relațiile dintre cele două entități pe toate palierele, de la cele care afectează cetățenii țărilor implicate, la cele comerciale sau administrative. Acordul post-Brexit dintre UE și Marea Britanie, care ar trebui să clarifice lucrurile, încă se negociază, în ciuda faptului că termenul limită este foarte aproape. Din acest considerent, cel puțin din punctul de vedere al relațiilor comerciale, este esențial ca toate societățile să se pregătească pentru schimbări profunde și să finalizeze toate măsurile administrative necesare înainte de 31 decembrie 2020.

În contextul participării la o procedură de achiziții publice sau sectoriale, mecanismul de configurare a prețului ofertat de către fiecare candidat/ofertant trebuie să conducă la formularea unei propuneri financiare în limitele de competitivitate pe care fiecare operator economic le poate suporta, astfel încât atribuirea contractului să îi confere avantajele dorite. Operatorii economici trebuie să se asigure că există o corelare justificată și realistă între factorul tehnic și factorul financiar care compun ofertele depuse în procedură.

Îngrijorarea europenilor în legătură cu problemele financiare și cu locul de muncă a scăzut în primele patru luni de la relaxarea primelor restricții impuse de autorități în contextul pandemiei de COVID-19, potrivit studiului Deloitte State of Consumer Tracker, două treimi dintre respondenți declarându-se mai deschiși la ideea de a efectua cumpărături costisitoare și mai relaxați în legătură cu stabilitatea jobului. Cu toate acestea, europenii încă sunt preocupați de bunăstarea fizică în aceeași proporție ca în perioada de restricții (47% la finalul lunii august, față de 48%, în luna mai). Tendințele europene sunt în linie cu cele globale. La studiu au participat 18.000 de respondenți din 18 țări, dintre care nouă state europene – Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia și Spania.

Ulterior publicării materialului de mai jos, s-a publicat și Ordonanța de Urgență 181/2020 (Monitorul Oficial nr. 988/26.10.2020) care prevede o modificare importantă, suplimentară față de proiectul publicat anterior: prelungirea pauzei ANAF cu încă 2 luni, până la 25.12.2020.

La final de octombrie, copiii așteaptă Halloween, adulții sunt cu gândul la Oktoberfest, iar societățile… venirea ANAF-ului. Unele dintre acestea reprezintă situații mult așteptate, altele sunt ceva mai înfricoșătoare.

Blocajul produs de pandemia de COVID-19 pare să fi accelerat schimbările care erau, deja, analizate anterior de autoritățile locale, cum ar fi transformarea centrelor orașelor în zone mai prietenoase cu pietonii și bicicliștii, potrivit studiului Deloitte 2020 City Mobility Index. Orașele care au recuperat din spațiul alocat mașinilor pentru a permite distanțarea fizică pentru plimbări și ciclism intenționează să mențină aceste schimbări și după pandemie, arată studiul, care măsoară performanța mobilității din 21 de orașe din întreaga lume, printre care șapte orașe europene - Amsterdam, Barcelona, Dublin, Lisabona, Londra, Manchester, Roma și Stockholm.

La data de 14 octombrie 2020, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a pus în dezbatere publică un Proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative, inclusiv Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (1). Printre amendamentele propuse se numără și menționarea expresă a posibilității părților de a opta pentru încheierea/modificarea în formă electronică a contractului individual de muncă, în măsura în care este utilizată semnătura electronică calificată, însoțită de marcă temporală, emisă de un prestator de servicii de încredere calificat, potrivit Regulamentului UE nr. 910/2014.

Pe fondul unor instanțe încărcate și al unor procese de durată, OUG 114/2020 („Ordonanța”), adoptată în această vară, urmărește urgentarea și flexibilizarea sistemului achizițiilor publice, dar și predictibilitatea duratei procedurilor de achiziție publică, inclusiv din perspectiva procedurii judiciare. Este o măsură mult așteptată, având în vedere numărul mare de investiții blocate ani de-a rândul în special în contracte de achiziții publice pentru proiectele de infrastructură. De altfel, pe perioada stării de urgență, litigiile privind achizițiile publice au fost considerate urgente doar dacă vizau echipamente medicale, iar apoi, deși lista a fost extinsă la toate tipurile de litigii privind achizițiile publice, în realitate acestea nu s-au judecat decât după ridicarea stării de urgență.

La câteva luni distanță de la apariția Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 69/2020, prin intermediul căreia contribuabilii pot beneficia de anularea dobânzilor și penalităților aferente obligațiilor bugetare restante la 31 martie 2020, Ministerul Finanțelor Publice vine cu un nou proiect de OUG, menit să combată efectele pandemiei de COVID-19, care au generat dificultăți financiare operatorilor economici din toate domeniile. Totodată, prin acest proiect, autoritățile propun o alternativă la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgență, pentru care perioada de aplicare încetează la data de 25 octombrie 2020.

Problemele pleacă de la modalitatea în care au loc tranzacțiile angro cu energie. În Uniunea Europeană, ele se derulează fie prin intermediul unor piețe centralizate, fie prin tranzacții directe între părțile interesate. Situația a fost identică și în România până în anul 2012, când noua Lege a energiei a obligat toți participanții să deruleze tranzacțiile prin intermediul unei piețe centralizate. Începând cu anul 2014, Legea a prevăzut și o excepție, aplicabilă micilor producători de energie din surse regenerabile.

Un subiect arzător din practica controalelor fiscale, și anume respingerea imediată a dreptului de deducere a TVA la nivelul beneficiarului în situația constatării unor nereguli (care să indice o posibilă fraudă fiscală) săvârșite de furnizori/prestatori în amonte pe fluxul tranzacțional, a fost tranșat de Curtea Europeană de Justiție prin, probabil, una dintre cele mai clare și importante judecăți pe acest subiect - Ordonanța C-610/19 din 3 septembrie 2020, într-un demers inițiat de compania maghiară Vikingo Fővállalkozó Kft.

În acord cu evoluțiile pe plan internațional referitoare la protecția salariaților, legiuitorul român a aprobat o serie de modificări și completări ale actelor normative care reglementează chestiunile discriminării și hărțuirii în raporturile de muncă. În acest domeniu au fost adoptate două legi separate, respectiv: Legea nr. 151 pentru modificarea și completarea Codului Muncii și Legea nr. 167/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Începând cu data de 11 octombrie 2020, a devenit direct aplicabil în Statele Membre Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, adoptat în data de 19 martie 2019. Regulamentul ISD are în vedere crearea unui mecanism de cooperare între Statele Membre, precum și între Statele Membre și Comisia Europeana, în ceea ce privește investițiile străine directe care sunt de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică.

Criza generată de pandemia de COVID-19 în întreaga lume, inclusiv în România, a accelerat procese demarate de multă vreme, dar care progresau lent înainte de criză, cum ar fi automatizarea, digitalizarea sau implementarea muncii la distanță, însă incertitudinea fiscală și lipsa de transparență persistă și vor afecta în continuare mediul de afaceri, susțin experții fiscali și juridici din cadrul Deloitte România. În același timp, având în vedere scăderea veniturilor la buget și intenția autorităților de a nu majora taxe și impozite în perioada următoare, aceștia se așteaptă la o accentuare a digitalizării administrației fiscale, dar și, probabil, la intensificarea controalelor în zone cu risc fiscal ridicat

Dacă, în general, se vorbește de puterile foarte extinse ale autorităților de concurență în cazul inspecțiilor inopinate, o hotărâre recentă a Curții Generale a Uniunii Europene ("Curtea") pare că încearcă să reechilibreze balanța și să aducă mai multe garanții pentru companiile inspectate de Comisia Europeană.

România se menține pe locul 45 din 163 de țări și pe ultimul loc în clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene, potrivit studiului Indicele de Progres Social 2020 privind calitatea vieții și bunăstarea socială, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte. România înregistrează 78,35 de puncte din 100, un scor ușor mai ridicat față de anul precedent, și se regăsește, conform acestuia, în rândul țărilor din a treia categorie din clasament, după Barbados, Bulgaria și Mauritius.

Soluționarea conflictelor la locul de muncă cu ajutorul unui specialist, fără a recurge la concursul instanței de judecată, ar trebui să reprezinte de cele mai multe ori opțiunea cea mai avantajoasă pentru părțile implicate. Concilierea reprezintă o modalitate alternativă, extrajudiciară, de soluționare a conflictelor individuale de muncă (non-judicial ADR- alternative dispute resolution) care cunoaște o foarte largă răspândire în toate statele din Uniunea Europeană. Ca regulă, în cadrul unei asemenea proceduri, se apelează la un terț a cărui rol este de a facilita comunicarea dintre părțile aflate în conflict și de a încuraja reconcilierea acestora.

"Piața litigiilor din România este precum economia noastră: emergentă! Justitiabilul român apeleaza la serviciul ”justiție” și pentru neînțelegeri minore, fapt ce se manifestă în aproximativ 3.000.000 dosare pe rol în fiecare an, dintre care aproximativ 25% sunt dosare penale. Prin urmare, un număr aproximativ de 2.550.000 dosare civile și comerciale înregistrate în 2018 și 2019 (detalii aici). Numărul de dosare este comparabil cu populația care iese la vot, dacă ne gândim că în fiecare dosar sunt cel puțin două părți. Prin comparație, în Franța, la o populație triplă, dosarele civile și comerciale erau în 2018 - 1.532.000 (detalii aici). Este adevărat că, în România, aproximativ 750.000 dosare, în fiecare an, sunt dosare de încuviințare executare silită ce reprezintă mai mult o formalitate judiciar-administrativă", este de părere George Trantea.

Uniunea Bancară a fost răspunsul zonei euro la criza financiară din 2010. Pentru țările din zona euro, a devenit evident că stabilitatea sectorului bancar este crucială pentru bunul mers al economiei și al societății și că sistemele naționale de supraveghere au fost adesea inadecvate sau lipsite de independență. Prin urmare, au apărut riscuri sistemice și competiția la nivelul sectorului bancar a fost distorsionată, iar cei care ar fi trebuit să primească credite nu aveau acces la ele, ceea ce a afectat economia locală.

Băncile din Europa Centrală și de Est se așteaptă la o revigorare a activității de creditare în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin în acest sens din partea autorităților de reglementare în domeniu, după ce în 2020 aceasta a scăzut semnificativ față de anul anterior, conform unui studiu privind impactul COVID-19 asupra sectorului bancar din ECE, efectuat de Deloitte în 12 țări din regiune, inclusiv România. Cererea de credite a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 în sectoare precum ospitalitate, transport și depozitare, imobiliar și construcții, precum și producție. Pe de altă parte, în sectoare precum comerț și agricultură, cererea de credite a crescut, conform studiului.

Pandemia de coronavirus reprezintă în continuare un șoc major pentru economie, atât pe plan mondial, cât și la nivelul Uniunii Europene, iar un răspuns economic coordonat al statelor membre și al instituțiilor europene este esențial pentru a atenua repercusiunile asupra economiilor statelor membre. Diversele măsuri de ținere sub control a epidemiei, precum măsurile de distanțare socială, restricțiile de călătorie, carantina și izolarea au avut consecințe imediate atât asupra cererii, cât și asupra ofertei și au afectat deopotrivă întreprinderile și angajații, în special sectoarele turismului, culturii, comerțului cu amănuntul și al transporturilor.

Criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 a impulsionat companiile să caute noi soluții pentru a răspunde contextului incert. Pentru multe businessuri, transformarea digitală poate fi o astfel de soluție, capabilă să contribuie la relansarea activității și la favorizarea unei creșteri durabile. În România, o țară care se bucură de o susținută notorietate în Europa în materie de oportunități în domeniul tehnologiei, mai mult de jumătate dintre companii (55%) au făcut doar mici investiții în acest sector, potrivit celei mai recente ediții a studiului Digital Economy and Society Index, așadar încă există multe oportunități pe care le pot explora.

De-a lungul istoriei sale recente, România a cunoscut perioade în care vânzarea terenurilor agricole a fost lipsită de orice restrângere (sub imperiul Codului civil 1864), perioade în care a fost controlată de stat (începând cu 1947) și chiar interzisă (începând cu 1974), perioade în care a fost treptat liberalizată din nou (în 1991, în 1998, în 2005 și, mai cu seamă, în 2011, sub imperiul Codului civil), pentru ca în prezent să trăim o tendință de limitare și de birocratizare a circulației juridice a terenurilor agricole (în 2014 și, cel mai recent, în 2020).

În materia achizițiilor publice și sectoriale, transparența este un principiu fundamental ce guvernează procedurile de atribuire, contribuind la creșterea încrederii în modul în care sunt utilizate resursele publice și asigurând, totodată, posibilitatea exercitării unui control efectiv asupra modalității de respectare a celorlalte principii aplicabile acestui domeniu.

Uniunea Europeană extinde domeniul de reglementare asupra furnizorilor de servicii din domeniul criptomonedelor și a furnizorilor de portofele digitale, în încercarea de a asigura un cadru care să poată preveni spălarea banilor, după ce fenomenul a atins cote îngrijorătoare la nivel mondial. Posibilitatea de a deschide rapid conturi anonime și de a converti numerar în mod ilicit, precum și existența mijloacelor de tranzacționare a veniturilor de origine ilicită peste granițe sunt doar câteva dintre argumentele care au stat la baza deciziei UE.

Ca urmare a declarării pandemiei de COVID-19 de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și impunerii rapide de măsuri de distanțare socială, companiile, atât cele care erau familiarizate anterior cu munca de la distanță, precum și organizațiile care nu mai experimentaseră acest regim de lucru, le-au permis angajaților să lucreze de acasă, creând astfel condițiile pentru cel mai extins experiment de telemuncă vreodată.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, a tranșat, în data de 14 septembrie 2020, una dintre cele mai dezbătute chestiuni în materia dreptului fiscal, în reglementarea vechiului Cod de procedură fiscală, respectiv care este momentul de la care se calculează termenul de prescripție pentru obligații fiscale aferente impozitului pe profit. Decizia vine în sprijinul contribuabilului, având în vedere că limitează dreptul autorităților de control de a prelungi termenul de prescripție.

Vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan se va efectua, începând din data de 13 octombrie 2020, după reguli noi. Printre noutățile aduse de Legea 175/2020 se află dreptul de preempțiune acordat mai multor categorii de potențiali cumpărători, de la rude apropiate, arendași, proprietari de investiții agricole, vecini, tineri fermieri, până la instituții ale statului. O altă noutate constă în aplicarea unui impozit considerabil pe câștigul obținut din vânzarea terenului, dacă înstrăinarea are loc la mai puțin de opt ani de la cumpărare. Dincolo de implicațiile pozitive ale acestor reglementări, cum ar fi că favorizează comasarea terenurilor și consolidarea exploatațiilor agricole, există și efecte adverse, precum faptul că descurajează investițiile în alte domenii care necesită suprafețe mari de teren.

Vineri, 11 septembrie 2020, a intrat in vigoare Legea nr. 196/2020 (“Legea 196/2020”) pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2018 privind Registrul Național de Publicitate Mobiliară și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (“Legea RNPM”).

La finalul lunii august a.c. Consiliul Concurenței a publicat o listă cu întreprinderile („blacklist”) pe care le-a sancționat pentru trucarea licitațiilor în cadrul investigațiilor desfășurate de către această autoritate. Contextul în care s-a publicat această listă, ce a suscitat deja reacții din partea anumitor întreprinderi, este acela al emiterii unei opinii comune de către Consiliul Concurenței și Agenția Națională pentru Achiziții Publice cu privire la dovezile pe care le poate furniza o întreprindere aflată în situația excluderii de la procedura de atribuire pentru săvârșirea unei abateri profesionale grave, constând în încălcarea reglementărilor din domeniul concurenței, prin participarea la o faptă anticoncurențială de tip cartel care vizează trucarea de licitații (bid-rigging).

Industria auto din întreaga lume a fost puternic afectată de restricțiile impuse în contextul pandemiei de COVID-19, iar revenirea este lentă și incertă din cauza neîncrederii care încă persistă, mai întâi cu privire la evoluția pandemiei și apoi la revigorarea economiei globale. Numeroase studii atestă faptul că, pentru perioada următoare, cea mai mare preocupare a companiilor din întreaga lume, inclusiv din România, este legată de scăderea cererii. Și, cum industria auto reprezintă o componentă importantă a economiei românești, cu o contribuție masivă la producția națională, la exporturi, dar și pe piața muncii, ca angajator, stimularea cererii în domeniu devine esențială în perioada următoare.

Proprietarii de clădiri incluse în circuitul economic pot beneficia de o reducere a impozitului pe proprietate în anumite condiții, în baza unui act normativ adoptat în contextul pandemiei de COVID-19 care, însă, a lăsat la latitudinea autorităților locale să decidă dacă acordă sau nu această facilitate, în ce cuantum și pentru ce perioadă. Termenul pentru depunerea cererii de accesare a facilității este 15 septembrie 2020. În ce măsură au răspuns autoritățile locale la această provocare și ce condiții trebuie îndeplinite pentru a obține reducerea de impozit?

Întrebarea de mai sus s-a născut în contextul performanțelor biologiei moderne, în special acelor referitoare la hibridizare. Hibridizarea, definită ca fiind combinarea materialului genetic uman cu materialul genetic al altor specii (animale sau plante), este posibilă din punct de vedere tehnic la acest moment, fiind realizată de mai multe laboratoare medicale din întreaga lume, dar este interzisă de normele etice și juridice în majoritatea țărilor lumii. Rezultatul hibridizării este numit himeră (1).

Deloitte România și Reff & Asociații, societatea de avocați membră a rețelei globale Deloitte Legal, au oferit asistență Haier Tech, o societate românească deținută de Grupul Haier, în proiectul de construire în județul Prahova a primei fabrici de frigidere Haier din Uniunea Europeană. După ce a asistat Haier Tech în obținerea acordului de finanțare pentru ajutor de stat, în decembrie 2019, practica de consultanță în management a Deloitte România lucrează în prezent cu compania pentru implementarea proiectului, care presupune o investiție totală de peste 53 de milioane de euro și pentru care statul va oferi un ajutor în valoare de 25 de milioane de euro.

După lansarea oficială a Planului Național de Investiții și Relansare Economică, Guvernul României vine cu măsuri concrete pentru punerea lui în aplicare. Printre acestea se numără și aprobarea ordonanței de urgență prin care se intenționează acordarea de bonificații companiilor care își majorează și/sau îmbunătățesc capitalurile proprii. Măsura este binevenită și poate reprezenta un punct de pornire în stimularea societăților comerciale să se alinieze la normalitate și să se conformeze reglementărilor legale în vigoare. În plus, proiectul prevede și o modificare importantă cu privire la termenul de declarare și plată a impozitului pe profit anual.

Data de 31 august 2020 este primul termen în ceea ce privește raportarea în Uniunea Europeană (UE) în conformitate cu DAC6 - Directiva europeană care impune contribuabililor sau intermediarilor să raporteze, în scop fiscal, anumite tranzacții transfrontaliere. Deși acest termen a fost amânat cu șase luni în majoritatea statelor europene în contextul pandemiei de COVID-19, inclusiv în România, data limită de raportare a tranzacțiilor „istorice”, încheiate în perioada 25 iunie 2018 - 30 iunie 2020, a rămas 31 august 2020 în state precum Austria, Germania, Finlanda și, în anumite cazuri, Polonia, jurisdicții în care se află parteneri comerciali importanți ai multor societăți din România. Aceasta înseamnă, că începând din 31 august, inclusiv tranzacții care implică societăți comerciale din România vor fi raportate către autoritățile fiscale din diverse state membre UE.

Companiile din întreaga lume cheltuiesc mai puțin de 5% din venituri pe tehnologie, inclusiv așa-numitele organizații avangardiste în domeniul tehnologiei, care au o viziune și o strategie bine definite și un departament de tehnologie dezvoltat, potrivit studiului Deloitte Global Technology Leadership 2020, efectuat în rândul a 1.300 de lideri din domeniul afacerilor și al tehnologiei din 69 de țări, inclusiv România. De asemenea, studiul arată că doar 11% dintre organizații sunt avangardiste în materie de tehnologie și că aproape o treime dintre liderii acestor companii (29%) pot juca un rol vizionar, de două ori mai mulți decât în cazul organizațiilor tradiționale (14%).

În condițiile în care criza sanitară se prelungește, iar semnalele de revenire economică sunt modeste, guvernul suplimentează măsurile de sprijin financiar destinate angajaților și angajatorilor. Acestea au drept scop, pe de o parte, menținerea sub control a ratei șomajului, care a înregistrat creșteri în ultima perioadă, și, pe de altă parte, susținerea companiilor pentru a-și asigura o funcționare optimă pe perioada de restrângere a activității. Astfel, prin Ordonanța de Urgență 132/2020, a fost aprobată aplicarea modelului nemțesc Kurzarbeit în România, care presupune subvenționarea de către stat a timpului redus de muncă.

În timpul pandemiei de COVID-19, companiile au redirecționat aproape jumătate din bugetele de marketing (46%) către rețelele de socializare și dispozitivele mobile, potrivit celei mai recente ediții a studiului Deloitte Chief Marketing Officer (CMO) Survey, de două ori mai mult decât înainte de pandemie. De asemenea, studiul subliniază faptul că, în următoarele 12 luni, specialiștii anticipează o continuă creștere a cheltuielilor aferente acțiunilor de marketing pe dispozitive mobile, pe când cele legate de rețelele de socializare vor rămâne apropiate de noul nivel, care este ridicat. Deloitte CMO Survey este rezultatul analizei a aproximativ 300 de răspunsuri oferite de către profesioniști de top din domeniu care activează în 13 sectoare din SUA.

Deloitte România lansează aplicația SmarTax, o soluție digitală cu ajutorul căreia companiile își pot calcula impozitul pe profit și completa declarațiile fiscale trimestriale și anuale, pe baza documentelor contabile disponibile pe orice dispozitiv fix sau mobil conectat la internet, digitalizându-și astfel procesele de conformare cu cerințele de raportare privind impozitul pe profit. Aplicația încorporează întreaga legislație fiscală în vigoare referitoare la impozitul pe profit și va fi actualizată permanent în funcție de schimbările care apar în această sferă.

Organizația Transparency International a afirmat recent că în anul 2020, nu se mai poate găsi nicio justificare pentru a lăsa avertizorii de integritate (whisteblowers) neprotejați. Mesajul a fost adresat atât autorităților, cât și mediului de afaceri. Un whistleblower e practic o persoană care oferă informații despre anumite conduite ilegale, incorecte sau lipsite de etică din cadrul unei companii private sau publice.

Kurzarbeit, în traducere „muncă scurtă”, este o soluție aplicabilă în situații speciale, de criză, apărută în Germania acum mai bine de un secol, dar ajunsă cunoscută în urma rezultatelor excelente din perioada crizei financiare globale din 2008-2009. În timp ce restul țărilor europene au suferit o creștere a șomajului de 3%, în Germania rata șomajului a scăzut pe durata crizei cu aproape 1%, fiind salvate peste 200.000 de locuri de muncă.

Regulile care guvernează aplicarea scutirii de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri au suferit importante modificări de la începutul anului 2020, cu scopul de a uniformiza cerințele de documentare la nivel european, dar și de a combate evaziunea fiscală, în condițiile în care deficitul de colectare a taxei se menține ridicat. În 2017, deficitul de TVA colectată era estimat la 11% în Uniunea Europeană (UE), în scădere față de anul anterior, iar România a înregistrat cel mai mare deficit de colectare a TVA din UE, de 35,5%.

Revolut este compania de tehnologie cu cea mai rapidă creștere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, potrivit celei mai recente ediții a competiției Deloitte EMEA Technology Fast 500. De asemenea, clasamentul include companiile românești Tremend, Piconet, Trencadis și Qualitance, specializate în soluții software și în fintech, toate recunoscute anterior de competiția Deloitte Technology Fast 50, adresată jucătorilor din domeniul tehnologiei din Europa Centrală care înregistrează creșteri accelerate ale veniturilor.

Directorii financiari din Europa Centrală au atins un nivel record de pesimism, iar încrederea lor în evoluția economiei și a întregului mediu de afaceri continuă să scadă pe fondul incertitudinii create de pandemia de COVID-19, potrivit celui mai recent studiu Deloitte CE CFO Survey, realizat pe baza opiniilor exprimate de peste 300 de directori financiari din șase țări - Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România. Aproape trei sferturi dintre participanți (72%) au declarat că sunt mai puțin optimiști cu privire la perspectivele financiare ale companiei lor decât înainte de pandemie, polonezii fiind cei mai pesimiști (79%), urmați de români (75%). Totodată, studiul relevă schimbări semnificative față de ediția anterioară cu privire la percepția nivelului de incertitudine economică și financiară cu care se confruntă companiile reprezentate. Procentul celor care percep un nivel ridicat de incertitudine a crescut la 70%, de la 36%, anterior pandemiei.

Criza generată de pandemia Covid-19 a reprezentat imboldul necesar pentru reglementarea consultațiilor medicale prin mijloace de comunicare la distanță, în ultimele luni observându-se încercări ale legiuitorului de a crea un cadru legal pentru acestea. În continuare, o scurtă radiografie a eforturilor de până acum și a propunerii de reglementare cadru.

În plină criză generată de pandemie, economiile lumii se concentrează pe stimularea investițiilor în cercetare-dezvoltare care să ajute, pe de o parte, la rezolvarea situației medicale (medicamente, vaccinuri, aparatură performantă) și, pe de altă parte, la dezvoltarea economică din care să se realimenteze bugetele epuizate de măsurile adoptate pentru a limita efectele restricțiilor impuse în majoritatea domeniilor. România, însă, reușește cu greu să popularizeze chiar și facilitățile existente în domeniu, astfel încât să fie accesate de mai mulți contribuabili.

În data de 14 iulie 2020, Parlamentul a adoptat o propunere legislativă care vizează modificarea și completarea legislației din domeniul prevenirii discriminării la locul de muncă, anume Ordonanța de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și tratament. Această propunere va aduce modificări în principal în materia hărțuirii la locul de muncă, impunând sancțiuni aspre, inclusiv pentru angajați.

Comisia Europeană (CE) continuă acțiunea de implementare a obligațiilor de raportare fiscală de către diverse entități. Astfel, după aplicarea DAC 6, care introduce o astfel de obligație pentru tranzacțiile transfrontaliere considerate cu risc fiscal, CE se pregătește să adopte DAC 7, directivă care vizează reguli noi de raportare fiscală pentru platformele digitale. Scopul declarat al DAC 7 este acela de a monitoriza operațiunile din sfera economiei digitale, în special pe cele care implică intermedierea între furnizori persoane fizice sau juridice și clienți și care, în absența unor astfel de mecanisme de raportare, ar fi foarte greu de identificat și de verificat de către autoritățile fiscale.

Impactul pe care criza sanitară generată de pandemia de COVID-10 îl va avea, pe termen lung, asupra economiei globale este dificil de estimat în această fază, dar, în căutarea unui răspuns pentru viitor, poate ar trebui să analizăm cu atenție evenimentele recente, mai ales că acestea nu se pliază pe șabloanele desenate de crizele anterioare. O astfel de analiză este cu atât mai necesară, dacă ținem cont de faptul că, în general, orice perioadă dificilă are capacitatea de a scoate la suprafață vulnerabilități existente, dar și de a accelera planurile emergente pentru soluționarea acestora, care, în circumstanțe normale, ar rămâne latente.

Deloitte România a asistat Grupul TeraPlast, cel mai mare producător român de materiale de construcții, în vânzarea diviziei de oțel către grupul irlandez Kingspan, lider global în industria materialelor de termoizolare și de anvelopare a clădirilor, care era deja prezent în România. Tranzacția se referă la întreaga participație deținută de TeraPlast în fabricile de panouri termoizolante TeraSteel din România și din Serbia și în producătorul de țiglă metalică Wetterbest. Tranzacția este supusă aprobării autorităților în domeniul concurenței. Valoarea diviziei vândute este evaluată la 410 milioane de lei, iar prețul final va fi stabilit prin ajustarea acestei valori cu datoriile nete și capitalul de lucru.

Titularii mărcilor înregistrate si solicitanții cererilor de înregistrare a mărcilor au o serie de noi obligații de îndeplinit și termene de respectat, odată cu modificarea substanțială a legislației române în domeniu. Aceasta, după ce la data de 13 iulie 2020 a intrat în vigoare Legea 112/2020 pentru modificarea si completarea Legii 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice („Legea 112‟), prin care este transpusă în legislația națională Directiva Mărcilor 2015/2436 („Directiva‟).

Pe site-ul Senatului a fost înregistrată de curând o propunere legislativă (1) menită să debirocratizeze transferul părților sociale în cazul societăților cu răspundere limitată. Această inițiativă legislativă vine după o altă modificare recentă, extrem de binevenită în materia societăților, și anume abrogarea interdicției unei persoane de a deține calitatea de asociat unic în mai multe societăți cu răspundere limitată.

Pe 15 iulie 2020, a fost publicată în Monitorul Oficial al României și a intrat în vigoare Ordonanța de urgență nr. 111/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (denumită în continuare „OUG 111/2020”) care determină anumite modificări cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Modificările principale vizează definiția beneficiarului real, acordarea accesului nerestricționat la informațiile privind beneficiarul real, precum și anumite obligații în domeniul sistemelor de monede digitale. Prezentăm în continuare câteva aspecte legate de determinarea și declararea beneficiarului real.

Incertitudinea generată de pandemia de COVID-19 este departe de a se fi risipit, iar efectele asupra economiilor lumii sunt tot mai greu de estimat. În aceste condiții, competiția pentru resurse financiare se întețește. La nivel global, fluxul investițiilor este estimat să scadă anul acesta, într-un scenariu optimist, cu peste 30%, potrivit OECD. În România, investițiile străine directe sunt pe minus în prima parte a acestui an, iar cele interne, deși în ușoară revenire comparativ cu anii trecuți, rămân insuficiente pentru a menține economia pe linia de plutire. Criza economică vine, însă, și cu o reală oportunitate pentru țara noastră, dar aceasta trebuie și valorificată.

Pe 16 iulie, CJUE a pronunțat hotărârea Schrems II care invalidează decizia privind Scutul de Confidențialitate (Privacy Shield) și oferă clarificări asupra Clauzelor Contractuale Standard (CCS). Mult zgomot și „ceață” în rândul organizațiilor, în special asupra efectelor hotărârii Schrems II. Urmează ca autoritățile de supraveghere din UE și EDPB să reacționeze în curând și să aducă mai multă lumină privind acest subiect.

Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin care a declarat nul acordul care permitea transferul de date cu caracter personal între Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite ale Americii (SUA), denumit EU-US Privacy Shield, a creat îngrijorare atât în rândul specialiștilor pe teme de protecția datelor cu caracter personal, dar mai ales printre companiile multinaționale. Este vorba în principal de companiile care transferă datele către societățile mamă, sau de cele care utilizează serviciile unor companii americane, precum furnizorii de servicii de tip cloud.

Locuințele nou construite s-au scumpit în majoritatea statelor europene în ultimii ani, inclusiv în 2019. Din 23 de țări analizate în cadrul studiului Deloitte Property Index, 20 au consemnat creșteri de prețuri pe piața rezidențială și doar în trei s-au înregistrat ieftiniri. Reprezentanții pieței imobiliare se așteptau ca trendul de creștere să continue și în 2020 însă, din cauza pandemiei de COVID-19, optimismul s-a temperat semnificativ. Astfel, în aproape jumătate din țările analizate, se estimează o stagnare a prețurilor și doar în șase țări este prognozată o creștere a acestora.

Conectarea caselor de marcat electronice la sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pare a intra în linie dreaptă, după adoptarea celui mai recent Ordin comun al Ministerului Finanțelor și ANAF care prevede procedura și termenele până la care contribuabilii sunt obligați să se conecteze. În același timp, se dorește și schimbarea tratamentului fiscal pentru costurile cu casele de marcat electronice, pe care contribuabilii au fost obligați să le achiziționeze încă din 2018. În noua variantă, costul cu casele de marcat urmează să fie recuperat direct din impozitul pe profit datorat. Măsura este una benefică pentru cele mai multe companii, dar în mod deosebit pentru cele care sunt obligate, prin natura activității, să dețină multe case de marcat: marii comercianți, benzinării, farmacii etc.

Începând cu 12 iulie 2020 o nouă formă a Legii insolvenței a intrat în vigoare. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență („Legea Insolvenței”) a fost modificată prin Legea nr. 113/2020 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 88/2018 („OUG nr. 88/2018”) pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative („Legea Modificatoare”).

Deloitte România își consolidează echipa de conducere prin promovarea Ioanei Boca, pe poziția de Director Consultanță Financiară, a lui Sorin Elisei, pe poziția de Director în cadrul practicii specializate în industria de energie și resurse naturale, și a lui Mihnea Galgoțiu-Săraru, în rolul de Partener în cadrul Reff & Asociații, societatea de avocați membră a rețelei globale Deloitte Legal.

​Mai mult de jumătate dintre consumatorii europeni (52%) intenționează să amâne cumpărarea unui vehicul nou și susțin că îl vor păstra pe cel actual mai mult decât era prevăzut inițial, în contextul pandemiei de COVID-19, potrivit studiului Deloitte State of Consumer Tracker. Polonezii sunt cei mai prudenți în ceea ce privește comportamentul de cumpărare (68%), urmați de irlandezi (61%) și de spanioli (60%), arată rezultatele cercetării. În schimb, doar 32% dintre olandezi și-au amânat planurile de cumpărare a unui vehicul nou. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 18.000 de respondenți din 18 țări, dintre care nouă state europene - Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia și Spania -, în a doua jumătate a lunii iunie 2020.

După declararea neconstituționalității în totalitate a OUG 23/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice („OUG 23/2020”), Guvernul României a adoptat, în ședința din 9 iulie, un nou proiect de ordonanță de urgență privind unele măsuri în domeniul achizițiilor publice, care reia și califică, în mare parte, măsurile inițial promovate prin OUG 23/2020.

Măsurile necesare la nivel global pentru atenuarea efectelor sociale și economice ale pandemiei de COVID-19 intră într-o nouă etapă. Odată cu relaxarea graduală a restricțiilor impuse în acest context, pentru relansarea economiilor este nevoie de elaborarea și implementarea unor planuri de acțiuni etapizate, pe termen mediu și lung. În esență, este vorba de trecerea de la măsuri directe de sprijin la stimularea investițiilor pentru o dezvoltare durabilă.

Trăim într-o perioadă caracterizată de evoluția rapidă a tehnologiei informației iar acest lucru ne aduce extrem de multe beneficii prin posibilitatea de a accesa un volum foarte mare și variat de informații și prin facilitarea comunicării și transmiterii datelor. În același timp însă, acest fenomen contribuie și la crearea unui mediu propice pentru apariția și diversificarea formelor de violență, accesul facil și posibilitatea păstrării anonimatului fiind factori de creștere a agresiunilor pe internet.

Guvernul României a anunțat la data de 1 iulie 2020 planul de relansare economică, construit în jurul sumelor alocate României de către Comisia Europeană sub formă de asistență pentru redresarea societăților comerciale și pentru ieșirea din criză. Planul arată viziunea Guvernului cu privire la modul în care efectele pandemiei de COVID-19 pot fi depășite prin sprijinirea celor mai afectate sectoare. Bugetul european alocat va putea fi, însă, accesat de societățile vizate doar pe baza unor proiecte concrete și a unor planuri de afaceri pe termen lung.

Reluarea activității de judecată după încetarea stării de urgență a adus cu sine o supraaglomerare a instanțelor, acestea având de judecat atât cauzele ce fuseseră suspendate pe durata stării de urgență, cât și pe cele nou-înregistrate, dintre care nu puține s-au născut în legătură cu măsurile adoptate în contextul pandemiei.

Peste doar câteva luni (data oficială este noiembrie 2020) va fi operațional Parchetul European. Noua instituție a Uniunii Europene are ca scop declarat combaterea eficientă a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii și a infracțiunilor indisolubil legate de acestea. Într-un raport recent al GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției) a fost preluat un articol al procurorului șef european, Laura Codruța Kovesi, care a declarat că Parchetul European are potențialul de a schimba complet paradigma în domeniul justiției penale, fiind o instituție orientată spre rezultate.

La data de 21 martie 2013 a intrat în vigoare Legea nr. 22/2020 din 18 martie 2020, pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Liberalizarea pieței gazelor naturale, în vigoare începând cu data de 1 iulie, beneficiază de un tratament care demonstrează, o dată în plus, că autoritățile române nu se dezmint - reglementări adoptate în regim de urgență, fără consultare cu partenerii implicați și cu efecte incerte pentru „beneficiarii” invocați. Așadar, sunt ignorate de legiuitori, din nou, aspecte normale în procesul legislativ, cum ar fi realizarea unei analize de impact, consultarea mediului de afaceri sau predictibilitatea, cu atât mai necesară în această perioadă dominată de incertitudini suplimentare.

Începând cu data de 12 iulie 2020, Regulamentul (UE) 2019/1150 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online va fi direct aplicabil în România. Regulamentul stabilește noi reguli pentru platformele de intermediere online în relația cu întreprinderile (comercianții) care oferă consumatorilor bunuri sau servicii prin intermediul acestora. Într-un articol anterior - Platformele de intermediere online - propunere pentru noi reguli care să sporească transparența am prezentat principalele modificări aduse de noul Regulament.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat, printr-o decizie emisă recent, faptul că sumele compensatorii achitate de clienți pentru rezilierea contractelor înainte de termen, din motive imputabile acestora, sunt supuse TVA. Hotărârea curții în speța Vodafone Portugalia a fost așteptată cu real interes, încă de la transmiterea întrebărilor preliminare, și vine în completarea unei decizii mai vechi a CJUE, în cauza MEO.

Odată cu relansarea economiei și relaxarea treptată a măsurilor impuse în contextul pandemiei la nivel național, contribuabilii din industria hotelieră și a serviciilor alimentare (HoReCa), puternic afectați de situația creată, au primit permisiunea de a își redeschide activitatea, însă cu respectarea anumitor restricții (deocamdată, doar spațiile aflate în aer liber). Pentru acest domeniu, autoritățile au anunțat acordarea unor facilități fiscale, dar încă mai există neclarități în ceea ce privește aplicarea lor.

Cu siguranță titularii autorizațiilor de mediu și integrate de mediu își amintesc evoluția legislativă din ultimii doi ani cu privire la condiționarea valabilității autorizației de mediu și a celei integrate de mediu de obținerea unei vize anuale ca urmare a modificării și completării unor acte normative în domeniul protecției mediului care prevedeau eliminarea duratei de valabilitate a autorizațiilor de mediu și a celor integrate de mediu și introduceau procedura privind obținerea vizei anuale de către deținătorii unor astfel de acte administrative.

Deloitte România l-a desemnat pe Radu Dumitrescu Partener Coordonator al practicii de Consultanță Financiară, începând din luna iunie 2020. În noul său rol, Radu Dumitrescu coordonează echipele de servicii de suport în tranzacții și de reorganizare, de consultanță în fuziuni și achiziții, de investigare a fraudelor, precum și de evaluare economică și modelare financiară.

Deloitte România deschide înscrierile pentru cea de-a 21-a ediție a competiției Technology Fast 50 Europa Centrală, adresată companiilor locale mari și mici din domeniul tehnologiei, din sectorul public sau privat, care înregistrează o creștere accelerată. Desfășurată simultan în alte 17 țări din Europa Centrală, respectiv Albania, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Kosovo, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Montenegro, Polonia, Serbia, Slovacia și Slovenia, competiția oferă atât companiilor mature, cât și celor emergente, o platformă prin care își evidențiază poziția de lider în domeniul lor de activitate.

Redeschiderea spațiilor comerciale și reîntoarcerea la birou după relaxarea restricțiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19 implică un efort administrativ considerabil din partea companiilor, pentru a îndeplini criteriile și a implementa măsurile care să le confere titulatura de „sigur pentru reluarea activității”.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a menținut, prin decizia pronunțată în data de 17 iunie 2020, hotărârea prin care mai multe companii din domeniul energiei eoliene obținuseră în primă instanță anularea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1210/2014 și a Deciziei Comisiei Fiscale Centrale nr. 5/2014.

Contribuabilii români care se confruntă cu dificultăți în privința obținerii dreptului de deducere a TVA primesc un sprijin important din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin decizia emisă recent în cauza C-430/19 – C.F. SRL împotriva Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Unul din cele mai importante aspecte stabilite prin decizie este acela că dreptul de deducere a TVA nu trebuie condiționat de prezentarea unor documente suplimentare față de factura fiscală.

Deloitte România l-a desemnat pe Vlad Boeriu Partener Coordonator al practicii de Servicii Fiscale și Juridice, începând din luna iunie 2020, în urma finalizării mandatului lui Dan Bădin în acest rol. Vlad Boeriu s-a alăturat Deloitte în 2004 pe poziția de Consultant Fiscal și a avansat prin toate nivelurile până la rolul de Partener Coordonator. Din 2015, este Partener Servicii Fiscale, rol în care a coordonat dezvoltarea echipei Deloitte România de impozitare indirectă.

Percepția directorilor financiari din România cu privire la evoluția principalilor indicatori financiari ai companiilor pe care le conduc s-a schimbat dramatic în doar câteva luni din cauza pandemiei de COVID-19, potrivit studiului CFO Survey România, realizat pe Deloitte în perioada aprilie-mai 2020 pe baza opiniilor exprimate de directorii financiari din țara noastră. Principala îngrijorare a directorilor financiari pentru acest an este legată de scăderea cererii, 73% dintre participanți estimând o scădere a cererii interne, iar 45% dintre ei, a cererii externe.

Persoanele fizice ar putea beneficia de o reducere semnificativă de preț la achiziționarea unei locuințe de până la 750.000 de lei (exclusiv TVA), dacă un proiect de lege care propune majorarea plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru locuințe va fi adoptat în forma inițială. Proiectul a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere și așteaptă punctul de vedere al Guvernului.

Dezvoltarea unui proiect imobiliar este un demers de durată, care presupune parcurgerea mai multor etape: prospectarea pieței imobiliare, achiziționarea terenului, finalizarea conceptului, procesul de autorizare și, în final, realizarea efectivă a lucrărilor. În perioada lungă de la inițierea proiectului și până la finalizarea lui, pot interveni factori diverși care să influențeze calendarul avut în vedere inițial de dezvoltator.

Pandemia COVID-19 și impactul economic al măsurilor luate pentru limitarea răspândirii ei continuă să producă efecte în toate sectoarele economice. În domeniul construcțiilor, atât antreprenorii, cât și beneficiarii construcțiilor se pot confrunta cu diverse dificultăți de natură tehnică, financiară și juridică generate de contextul actual.

Deloitte România își consolidează echipa de management prin promovarea Ralucăi Bâldea și a lui Bogdan Barbu pe poziția de Parteneri Servicii Fiscale și a Siminei Mut pe rolul de Partener în cadrul Reff & Asociații, societatea de avocați care reprezintă rețeaua globală Deloitte Legal în România.

Activitatea comercianților, cu excepția câtorva categorii, a fost grav afectată de restricțiile impuse în contextul pandemiei de COVID-19. În aceste condiții, utilizarea voucherelor poate reprezenta o modalitate de a crește vânzările în perioadă care urmează. Practica nu este una nouă, însă, în condițiile distanțării sociale, cei mai mulți comercianți s-au orientat tot mai mult către comerțul online, astfel că punctele cadou și tichetele valorice au devenit instrumente frecvent folosite în atragerea clienților. Utilizarea acestora, însă, presupune o serie de implicații contabile și fiscale.

Ca cetățean, sunt turmentat. Ca om sănătos, sunt bolnav. Ca individ liber, sunt prizonier. Și, peste toate, ca jurist, sunt bezmetic. Asta pentru că dreptul și-a ieșit din matcă și se întoarce bumerang asupra propriilor principii fondatoare precum pororoca Amazonului. Într-un jalnic efort de relegitimare, el se zbate în ultima vreme să normeze și să rânduiască totul, absolut totul: și spălarea mâinilor și culoarea icoanelor, și respirația plămânilor și mântuirea sufletelor, și nemurirea viilor și numărul morților.

Țuca Zbârcea & Asociații este gazda seriei de podcasturi "Dreptul în vremea coronei", un ansamblu de dialoguri asupra unor teme de drept și fiscale generate de criza epidemiei de coronavirus în lume.

În prag de sezon estival, autoritățile române încearcă să relanseze turismul, prin elaborarea de strategii temporare și implementarea de măsuri graduale care să permită funcționarea industriei hoteliere, în condiții optime pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Hotărârea de Guvern nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă stabilește, printre altele, primele măsuri privind funcționarea industriei hoteliere și a activităților conexe pe durata stării de alertă, dar și restricțiile care trebuie respectate de operatorii din domeniu.

Cu siguranță unul dintre aspectele rămase în memoria operatorilor de date referitor la momentul aplicării Regulamentului general privind protecția datelor (UE) 2016/679 (“GDPR”) este evidența activităților de prelucrare a datelor cu caracter personal și eforturile depuse în vederea completării registrului privind evidența prelucrărilor desfășurate de către operator.

Măsurile adoptate de statele europene, individual, dar și la nivelul UE, pentru a limita efectele pandemiei de COVID-19 și a sprijini redresarea economică, dar și obiectivele de mediu ambițioase asumate prin Pactul Ecologic European au în comun, dincolo de intențiile lăudabile, costuri considerabile. Astfel că, inevitabil, aspectul legat de sursele de finanțare necesare în aceste demersuri a fost pus în discuție odată cu anunțarea programului de combatere a efectelor pandemiei la nivelul UE, care presupune, în mare parte, alocarea de fonduri nerambursabile către statele membre. De unde vor veni însă banii?

Având în vedere evenimentele asociate pandemiei provocate de COVID-19, raporturile de muncă au suferit modificări importante, cu scopul asigurării protecției sanitare și sociale. Totodată, raporturile de muncă s-au adaptat realității și au fost activate unele mecanisme legale care, pentru majoritatea salariaților, reprezentau doar o posibilitate și nu o modalitatea efectivă de a presta munca.​

Consumatorii europeni sunt mai preocupați de sănătate decât de problemele financiare și de cele legate de locul de muncă, în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, potrivit studiului Deloitte State of Consumer Tracker, respondenții fiind îngrijorați în principal pentru sănătatea familiei (62%) și pentru bunăstarea fizică (48%). De asemenea, studiul evidențiază apariția unor dificultăți financiare, 42% dintre consumatorii europeni plănuind să amâne cumpărările costisitoare, în timp ce 38% dintre ei sunt îngrijorați pentru stabilitatea locului de muncă.

Prima reacție a majorității oamenilor de afaceri la schimbarea bruscă din ultimele luni a fost încercarea de activare la nivel contractual a unor mecanisme de forță - încetarea contractului, suspendarea obligațiilor, invocarea de excepții și clauze care erau considerate aproape teoretice sau care aveau în vedere inițial alte situații de fapt (vorbim aici, desigur, despre clauzele de forță majoră).

Deloitte a fost desemnată firma de consultanță fiscală a anului în Europa și în regiunea Europei Centrale și de Est pentru realizările sale remarcabile din România, Bulgaria, Republica Cehă, Slovenia și Slovacia, în cadrul ediției din 2020 a Premiilor Europene de Fiscalitate, organizate de prestigioasa publicație International Tax Review (ITR). Deloitte a primit și premiile pentru inovație în domeniul fiscal și pentru cel mai bun furnizor de servicii de conformitate și de raportare fiscală în cadrul celei de-a 16-a ediții a competiției, care oferă recunoaștere proiectelor inovatoare, de impact și valoroase. Câștigătorii sunt desemnați în baza analizelor efectuate de jurnaliștii ITR, în urma cercetărilor de piață și a evaluărilor din partea clienților și a experților în domeniu.

La împlinirea a 2 ani de la aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor (UE) 2016/679 (“GDPR”), stocarea datelor cu caracter personal nu este o noutate, ci reprezintă o sintagmă des întâlnită, pe care atât operatorii de date, cât și persoanele vizate s-au obișnuit să o întâlnească în documentele care privesc prelucrarea datelor, fiind unul dintre elementele obligatorii care se regăsește în conținutul notelor de informare privind activitățile de prelucrare a datelor.

Un caz obișnuit de fraudă este depistat în medie într-un interval de 14 luni și provoacă pierderi de peste 8.000 USD/lună, potrivit Raportului adresat Națiunilor din 2020 emis de Asociația Examinatorilor de Fraudă (Association of Certified Fraud Examiners - ACFE). Având în vedere contextul financiar actual, în care tranzacțiile au loc în mai puțin de o secundă, iar economia globală trece printr-o perioadă de instabilitate din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19, aceste provocări și riscuri devin cu atât mai mari, au subliniat experții Deloitte România și SAS într-o serie de webinarii despre depistarea fraudei, combaterea spălării banilor (Anti-Money Laundering - AML) și utilizarea funcțiilor analitice în aceste domenii.

În contextul încetării stării de urgență și al repornirii economiei, există o preocupare ridicată în toate mediile pentru instituirea unor proceduri care să permită desfășurarea în siguranță a activităților umane și economice. Mai mult, aceasta se transformă în obligație, întrucât, pe durata stării de alertă instituită la nivel național, operatorii economici privați trebuie să aplice o serie de măsuri de prevenire și control al infectării cu noul coronavirus. Cu toate acestea, în privința desfășurării controalelor fiscale în această perioadă, preocuparea pare să lipsească sau să fie lăsată mai mult în sarcina contribuabililor. Cu excepția unui comunicat din 16 martie, neconcretizat în vreun act normativ, autoritățile nu au stabilit reguli speciale cu privire la desfășurarea controalelor fiscale în noul context economic, medical și uman.

Persoanele fizice obligate să depună declarația unică beneficiază de o nouă păsuire, a doua în acest an. Termenul pentru depunerea declarației și, implicit, pentru plata obligațiilor fiscale aferente a fost prelungit. În plus, autoritățile au reglementat și acordarea unor bonificații pentru conformarea voluntară, pentru anul 2019. Ce se întâmplă cu cei care au plătit, deja, taxele aferente veniturilor pe anul 2019, fără a beneficia de bonificații?

Seria de măsuri fiscale implementate în contextul pandemiei de COVID-19 a fost completată, recent, prin adoptarea unei noi ordonanțe de urgență care conține, printre altele, anumite facilități de care pot beneficia proprietarii de spații în anumite condiții. Este vorba de OUG 69/2020, care prevede reducerea impozitului anual pe clădiri cu până la 50% pentru spațiile comerciale, zonă în care piața a demonstrat că nu poate susține amânarea sau anularea plății chiriilor, conform actelor normative anterioare. Autoritățile locale vor decide în ce cuantum se va aplica această reducere. Cel mai probabil, de această facilitate vor beneficia, în principal, proprietarii de centre comerciale, însă numai pentru spațiile în care activitatea a fost afectată sau întreruptă de restricțiile impuse în contextul pandemiei de COVID-19.

Deloitte România continuă procesul de consolidare a birourilor regionale și l-a numit pe Horațiu Pîrvulescu în funcția de Partener Audit și lider al practicii din Timișoara, începând din 18 mai 2020. Cu 20 de ani de experiență în audit, Horațiu Pîrvulescu s-a concentrat în ultimii opt ani pe inițiative menite să sprijine mediul antreprenorial. În noul său rol, el va contribui la dezvoltarea programului Deloitte Private, care se adresează companiilor private de toate dimensiunile, inclusiv antreprenorilor, IMM-urilor, startup-urilor și afacerilor de familie.

Acest material propune o serie de răspunsuri sintetice la întrebări de bază privind finanțarea unor litigii, procedeu utilizat de ceva vreme în alte jurisdicții. În contextul crizei financiare generate de pandemia COVID-19, și antreprenorii din România ar putea fi atrași de acest tip de finanțare, care le permite să se angajeze în litigii costisitoare și, în același tip, le salvează lichidități pentru investiții.

Actuala criză, cauzată de pandemia de COVID-19, a schimbat modul în care cei mai mulți oameni obișnuiau să își facă cumpărăturile, chiar și în cazul produselor necesare în mod curent. Comerțul online beneficiază de o creștere a cererii cu mult peste cea estimată anterior crizei și tot mai mulți operatori economici analizează posibilitatea de a își muta afacerea în mediul virtual.

Adaptarea continuă a cadrului legal la realitatea economică este un principiu care ar trebui să guverneze relațiile comerciale. Reproșul care se aduce frecvent cadrului legal este că nu ține pasul cu realitatea pe care ar trebui să o normeze. Soluțiile legislative, mai ales dacă trebuie identificate și implementate în grabă, pot fi imperfecte. Unele din ele au însă șansa să corecteze sisteme anacronice - iar atunci adaptarea temporară la o situație excepțională poate deschide calea spre permanentizarea unei schimbări pozitive.

În Monitorul Oficial nr. 370 din 8 mai 2020 a fost publicat Ordinul nr. 66/2020 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă, aprobate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 129/2016 (denumit în continuare „Ordinul”). Acest act normativ va intra în vigoare în data de 7 iunie 2020.

Pe durata stării de urgență autoritățile din România au adoptat o serie de măsuri cu caracter excepțional. Acestea au constat, pe de o parte, în restricții impuse în scopul prevenirii răspândirii COVID-19, ce au dus la încetarea parțială sau totală a activității mai multor operatori economici, și, pe de altă parte, în măsuri menite să limiteze consecințele economice generate de pandemie, cum ar fi suspendarea temporară, la cerere, a obligației de plată a ratelor la contractele de credit/leasing, suportarea de către stat a indemnizației de șomaj tehnic etc. Însă, deși criza generată de pandemie și măsurile adoptate au afectat profund mediul de afaceri, cadrul legislativ privind insolvența și falimentului a rămas în mare parte neschimbat.

Guvernul a reglementat modul în care societățile pot convoca și desfășura adunările generale ale acționarilor/asociaților (AGA) prin mijloace de comunicare la distanță, chiar în cazul în care actul constitutiv al societății interzice sau nu prevede această posibilitate. Măsura era așteptată de mediul de afaceri încă de la începutul declarării stării de urgență, dat fiind că, în lipsa unui act normativ, societățile nu ar fi putut să desfășoare AGA cu respectarea, în același timp, a măsurilor de distanțare și a restricțiilor de circulație impuse de către autoritățile române.

Pandemia a scos la iveală o discuție juridică referitoare la forța majoră. Cum poate fi invocată? Ce înseamnă clauza de forță majoră? Care este raportul dintre chiriași și proprietari, mai ales în cazul mall-urilor? Poate un aviz de forță majoră să te exonereze total de răspundere? Ce se întâmplă în cazul contractelor în care nu există o clauză de forță majoră? Despre toate aceste lucruri s-a discutat în interviu cu Dan-Rareș Răducanu, Senior Partner, STOICA & Asociații.

Măsurile de lock-down implementate în contextul pandemiei COVID-19 au generat o serie de efecte economice adverse de asemenea intensitate și răspândire încât statele s-au văzut nevoite să intervină. O asemenea intervenție este amânarea la plată a ratelor de credit, cu scopul de protejare a debitorilor care întâmpină dificultăți ca urmare a pandemiei și a măsurilor de distanțare socială impuse de autorități.

În ultimele trei decenii, România s-a bucurat de o creștere fără precedent. Din 1987, PIB-ul țării a crescut impresionant, cu 200 de miliarde de USD. Principalii parteneri comerciali ai țării includ țări precum Germania, Italia și Franța, iar principalele bunuri exportate sunt autovehiculele și componentele auto, sârma izolantă. Țara deține o cotă de piață semnificativă și în lanțul internațional de aprovizionare cu produse alimentare, prin exportul de cereale (grâu, porumb) și carne de porc. Totuși, sectorul serviciilor reprezintă 55% din PIB și asigură două treimi din numărul de angajați la nivel național. Lăsând deoparte retailul, o pondere semnificativă în domeniul serviciilor o au centrele de servicii partajate înființate de corporații multinaționale care beneficiază astfel de personal calificat la un cost mai mic, dar și de siguranța oferită de cadrul de reglementare al UE. Care ar putea fi oportunitatea României în viitor?

În contextul în care autoritățile au impus măsuri care au restrâns gradual circulația persoanelor și care au limitat posibilitatea de a desfășura acțiuni ce presupun reunirea unor grupuri de persoane, a devenit dificil de organizat adunări generale ale acționarilor/asociaților sau ale organelor colegiale de administrare și conducere.

Oarecum surprinzător, în pletora de măsuri fiscale și de siguranță publică anunțate în ultima perioadă, Ministerul Finanțelor Publice a comunicat pe 8 mai 2020 faptul că Guvernul României a aprobat amnistia fiscală pentru dobânzi, penalități și alte accesorii datorate de firmele care vor achita principalul restanțelor până la data de 15 decembrie 2020, măsură al cărei scop declarat îl reprezintă, în egală măsură, sprijinirea mediului de afaceri afectat de criza pandemiei de COVID-19 și creșterea gradului de colectare a debitelor restante acumulate de contribuabili la bugetul general consolidat.

La 5 mai 2020, România și alte 22 state membre UE au semnat Acordul privind încetarea Tratatelor bilaterale de investiții („TBI”) încheiate între state membre UE. Unele dintre măsurile adoptate sunt surprinzătoare, respectiv încetarea clauzelor sunset (care permiteau invocarea TBI pentru anumite perioade ulterioare încetării lor) și arată o schimbare, momentan parțială, în ceea ce privește protejarea investițiilor străine.

În viața oricărei societăți pot să apară situații excepționale, situații care se abat de la comun și care necesită luarea unor măsuri de către autoritățile statale, măsuri adaptate contextului fiecărei situații. În articolul 93 din Constituția României sunt menționate starea de asediu și starea de urgență care se instituie de către Președintele României, în conformitate cu dispozițiile constituționale și legale. De asemenea, Constituția României mai prevede și alte două stări excepționale - starea de război și starea de mobilizare -, situații care au propria reglementare constituțională și legală.

Prin prezentul material aducem în discuție care este autoritatea care ar trebui să legifereze în cadrul stării de urgență declarate pe teritoriul României, în special în situația în care legislația vizează restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de Constituție sau modificarea ori suspendarea cadrului legislativ existent. Întrebarea de a ști cui aparține puterea de a legifera în astfel de situații de excepție este foarte importantă la nivel principial.

În data de 8 mai 2020 a intrat în vigoare ordonanța de urgență nr. 62/2020 pentru reglementarea unor măsuri în domeniul societăților, în vederea desfășurării reuniunilor organelor statutare (în continuare „OUG”), aplicabilă inclusiv adunărilor generale convocate pe durata săarii de urgență, dar care sunt întrunite ulterior încetării acestei stări, precum și adunărilor generale convocate și întrunite în primele 2 luni după încetarea stării de urgență.

Domeniul justiției nu a fost ferit de efectele pandemiei, iar activitatea instanțelor a fost redusă semnificativ pe durata stării de urgență. Pregătirea pentru tranziția de la starea de urgență la cea de alertă include și unele măsuri pentru reluarea cauzelor care au fost suspendate în ultimele două luni. Cu toate acestea, instanțele nu vor putea reveni la activitatea de dinainte de luna martie, astfel încât magistrații, avocații și părțile implicate trebuie să se adapteze la o nouă realitate.

Criza atipică generată de pandemia de COVID-19 afectează în mod diferit sectoarele economiei, comparativ cu evenimentele care au generat, în trecut, recesiune. Domeniul imobiliar reacționa, în mod tradițional, cu un decalaj de aproximativ șase luni față de restul economiei, însă de data aceasta a reacționat mult mai rapid, din cauza extinderii, a adâncimii și a lipsei de predictibilitate a acestei crize. Cum ar putea arăta revenirea la normalitate în segmentul comercial al pieței imobiliare?

Pentru a se limita infectarea cu coronavirusul SARS-CoV-2 în rândul populației, Președintele a decretat starea de urgență începând cu data de 16 martie 2020. Din acel moment viața noastră s-a schimbat, a fost restrâns exercițiul mai multor drepturi și libertăți, unul dintre acestea fiind și dreptul la viață intimă, familială și privată (art. 2 lit. b) din Decretul nr. 195/2020).

În data de 29 aprilie 2020, a fost publicat Ordinul ANCPI nr. 1207 din 22 aprilie 2020 privind modificarea și completarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 („Regulamentul”). Schimbările vizează atât aspecte procedurale cu implicații în activitățile întreprinse de persoanele autorizate, cât și modul în care titularii de drepturi tabulare pot efectua înscrieri sau modificări cu privire la imobile în anumite situații specifice.

În contextul creat de pandemia de COVD-19, dar nu numai, sunt situații în care angajatorii nu pot pune la dispoziția salariaților echipamente pentru continuarea desfășurării activității de acasă, însă le permit acestora să folosească propriile dispozitive - computer, tabletă, telefon mobil personal - în scop profesional. Care sunt riscurile pentru angajatori, dar și pentru angajați, în privința protecției datelor cu caracter personal?

Deși lumea trece în aceste momente printr-o perioadă de confuzie și incertitudine, un lucru pare totuși să fie sigur în toată această ecuație: băncile nu mai joacă, de această dată, rolul de “damsels in distress” și nu au stat la baza crizei ce se anunță cu din ce în ce mai multă siguranță pe toate canalele. Pot ele însă ocupa, fie și doar partial, alături de alte structuri implicate, rolul de “knight in shining armour”?

Dacă până la data de 15 mai 2020 regula principală este clară și destul de tranșantă: “#STAYHOME”, începând cu data de 16 mai, lucrurile nu mai sunt atât de clare. Știm că nu vom mai completa o declarație pe proprie răspundere pentru a ieși la alergat și ne pregătim stocurile de măști de protecție și viziere pe care să le purtam în spațiile închise, dar nu este clar cum ne vom întoarce la birou, cum vor arăta întâlnirile de birou și afaceri, cum se vor semna tranzacțiile viitoare și, pe scurt, cum readucem businessul și viața de zi cu zi într-un punct apropiat de cel de dinainte de coronavirus.

Depășirea cu succes a unei situații de criză necesită cooperarea între oameni. Tot la fel de importantă este și cooperarea între societăți în context de criză, în special când vine vorba despre producătorii locali. O astfel de cooperare, indiferent de sectorul de producție (alimentar, non-alimentar, HoReCa), trebuie să aibă în vedere câteva aspecte de bază, inclusiv respectarea legislației de concurență.

Trăim vremuri incerte, vremuri în care relațiile sociale suferă schimbări rapide, ivindu-se astfel situații noi ce trebuie acoperite de cadrul legislativ în vigoare. În contextul răspândirii virusului SARS-CoV2 (COVID-19) pe teritoriul României, pe lângă necesitatea adoptării unor măsuri excepționale pentru frânarea epidemiei, legiuitorul român a apreciat ca fiind necesară o adaptare a dispozițiilor art. 352 Cod penal privind infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

Scăderea veniturilor la bugetul de stat, raportată de Ministerul Finanțelor Publice prin execuția bugetară la trei luni, confirmă așteptările, având în vedere că firmele au putut opta, în martie, pentru amânarea plății taxelor. Situația s-ar putea ameliora ușor în aprilie, datorită bonificațiilor acordate pentru plata în termen a impozitului pe profit. Autoritățile au nevoie, însă, de un plan de creștere a încasărilor la buget pe termen mai îndelungat, având în vedere solicitările tot mai presante din partea mediului de afaceri și perspectivele sumbre privind evoluția economiei.

Diminețile arestate la domiciliu (cel mai adesea, ele, diminețile) mă trag tot mai greu înspre zi, înspre o reală stare de ireal și-nspre sentimentul că joc într-un film. Câte cadre mai tragem azi Don' Regizor?, da' Don' Regizor nu-mi răspunde, ci mă lasă s-aud în căști sugestia din off că platoul de filmare e pregătit și mă așteaptă.

Statul român a adoptat la începutul lunii aprilie o primă schemă de ajutor de stat destinată a sprijini întreprinderile mici și mijlocii afectate de coronavirus, constând în acordarea de garanții pentru credite sau linii de credite pentru investiții și capital de lucru, respectiv în subvenționarea dobânzilor aferente acestora. Schema, cu un buget estimat de 3,3 miliarde de euro, a fost notificată și aprobată de Comisia Europeană.

Industria auto din România este, în prezent, printre cele mai afectate sectoare economice, având în vedere că producția de autovehicule a fost sistată de către cei doi mari producători din România imediat ce s-a instituit starea de urgență, cauzată de pandemia de COVID-19. În același timp, producătorii de componente auto, aflați în relații comerciale atât cu cei doi mari producători auto din România, cât și cu producători din afara țării, au redus și chiar au închis activitatea temporar. Ce măsuri sunt necesare pentru redresarea acestui sector cât mai rapid, având în vedere importanța sa în economia națională?

Șomajul tehnic” are șanse să devină una dintre cele mai folosite sintagme ale anului 2020, subiectul fiind unul de interes major în contextul pandemiei de coronavirus. Informațiile publice ne arată că aproximativ 1 milion de salariați se află în acest moment în șomaj tehnic, în timp ce aproximativ 250.000 de salariați au încetat relația de munca, împrejurări fără precedent de la criza economică din 2008 încoace.

La zece ani de la criza financiară, Uniunea Europeană demonstrează că a învățat foarte puțin despre cum să acționezi împreună și să iei măsuri paneuropene de combatere a crizei și de susținere a economiei. Negocierile lungi dintre marile economii din sud versus cele din nord, cu Banca Centrală Europeană (BCE) prinsă la mijloc într-o poziție incomodă, nu numai că nu contribuie la sustenabilitatea economiei europene per ansamblu, ci alimentează, exact ca în criza precedentă, apetitul speculativ al piețelor pentru datoriile publice ale economiilor care reprezintă verigile slabe ale Uniunii. Totuși, de data aceasta, UE nu este chemată să salveze o economie mică, precum cea a Greciei, ci pe cea de a treia și respectiv a patra dintre cele mai mari economii ale sale, Italia și Spania, care reprezintă aproximativ 3,5 trilioane de euro din PIB-ul său.

În mai puțin de 3 luni, amenințarea COVID-19 a schimbat preocupările și cursul obișnuit al vieții oamenilor de pretutindeni. Restrângerea drepturilor și libertăților în această perioadă de criză suscită multe dispute aprinse. Sunt măsurile justificate? Putem fi și liberi, și în siguranță? Dar mai presus de toate, planează curiozitatea dacă vom putea reveni la stilul de viață obișnuit. Schimbările prin care trecem sunt departe de a se fi terminat. Cum restricțiile de circulație nu pot fi menținute sine die, însă nici pericolul răspândirii virusului nu pare să se fi estompat, oficialitățile caută măsuri alternative Ne-ar putea salva măștile, mănușile sau… telefonul mobil? Ultima opțiune a intrigat.

Amânarea la plată a chiriei de către IMM-uri în baza certificatului de situație de urgență nu echivalează cu scutirea sau cu suspendarea obligației, între cei trei termeni existând diferențe atât din punct de vedere juridic, cât mai ales fiscal, au atras atenția specialiștii Deloitte în sectorul imobiliar, în cadrul unui webinar dedicat pieței imobiliare. Conform unei ordonanțe emise la începutul stării de urgență, IMM-urile pot, în anumite condiții, să obțină de la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri un certificat de situație de urgență, în baza căruia pot solicita amânarea la plata chiriei și la plata utilităților pe perioada stării de urgență.

Având în vedere contextul actual generat de criza COVID-19, autoritățile fiscale au adoptat o serie de măsuri pentru a veni în ajutorul mediului de afaceri și totodată pentru a stimula încasările la bugetul de stat. Printre acestea se numără și acordarea unei bonificații pentru firmele plătitoare de impozit pe profit, care plătesc impozitul datorat pentru trimestrul I 2020, respectiv pentru plata anticipată aferentă aceluiași trimestru, până la termenul scadent de 25 aprilie 2020 inclusiv, potrivit Ordonanței de Urgență nr. 33/2020.

Efectele negative ale declarării pandemiei la nivel global și ale instaurării stării de urgență au început să fie deja puternic resimțite la nivelul companiilor românești. În astfel de vremuri, timpul de reacție este esențial, iar una dintre pârghiile cele mai la îndemână este facilitatea fiscală. În continuare vom trece în revistă principalele măsuri fiscale adoptate până acum de Guvern în materia impozitului pe profit, cu impact pentru companii.

Pe măsură ce noul coronavirus continuă să se răspândească pe tot globul, măsurile impuse de autorități și organele competente ale fiecărui stat pentru a-i încetini efectele și a minimiza potențialele daune prezintă diverse forme și abordări. Atunci când aceste măsuri vin pe fondul unei recesiuni de mult anticipate, confruntarea cu o criză financiară în era COVID-19 este inevitabilă.

Cu toate că în actualele circumstanțe excepționale, economia românească pare să dea impresia că ar fi „luat o pauză”, este posibil ca întârzierea în prezent a implementării unor proiecte de investiții să aibă ulterior un impact social și economic semnficativ la nivel local sau chiar național. În plus, utilizarea eficientă a fondurilor europene care au fost deja accesate reprezintă o prioritate pentru România, iar continuarea executării contractelor de infrastructură bazate pe sprijin european este necesară pentru implementarea eficientă a acestor proiecte.

Ziua de ieri a reprezentat un șoc pentru industria petrolului, pentru prima dată în istorie barilul fiind tranzacționat la valori negative în Statele Unite ale Americii. Tipul de țiței West Texas Intermediate (WTI) a fost tranzacționat și la -40.32 USD/baril, în comparație cu o valoare de 18.27 USD/baril înregistrată vineri.

Viorica și-a pierdut unicul copil, un adolescent briliant și, până-n noiembrie trecut, plin de viață. Când, la slujba de înmormântare, am îmbrățișat-o în semn de solidaritate, de imens regret și de condoleanțe, am citit în privirea ei că niciun milion de cuvinte de solidaritate, de imens regret și de condoleanțe n-o pot consola și că nici n-ar putea vreodată să o consoleze.

Deloitte România direcționează 12.000 de euro către Asociația Dăruiește Viață și 14.000 de euro către Spitalul Clinic de Urgență Floreasca pentru a sprijini eforturile acestora de a gestiona criza generată de răspândirea COVID-19, în urma unei acțiuni de strângere de fonduri organizate în rândul angajaților din toate entitățile Deloitte prezente în România, incluzând liniile de servicii și centrele de servicii regionale. Recent, Fundația Deloitte a anunțat o donație de 100.000 de euro către Societatea de boli infecțioase și HIV-SIDA, pentru a sprijini Institutul Matei Balș și Institutul Național de Sănătate Publică în lupta împotriva crizei. În ambele cazuri, destinația fondurilor a fost decisă în urma consultării angajaților.

Guvernul României a adoptat recent anumite măsuri destinate sprijinirii debitorilor care întâmpină dificultăți financiare din cauza pandemiei de COVID-19, instituind un cadru normativ care oferă dreptul anumitor debitori de a solicita creditorilor (instituții de credit și IFN-uri) amânarea obligației de plată a ratelor scadente aferente anumitor tipuri de contracte (moratoriul public reglementat de OUG 37/2020 și normele de aplicare). În data de 8 aprilie, Senatul a aprobat Proiectul de lege privind aprobarea OUG 37/2020, care a fost trimis spre aprobare către Camera Deputaților. Acest proiect de lege aduce modificări și completări semnificative ordonanței, transformând-o într-un act cu conținut normativ aproape identic cu cel al Legii privind suspendarea rambursării creditelor, care a fost adoptată de Parlament și atacată pentru neconstituționalitate înainte de a fi trimisă spre promulgare (cu termen de soluționare 6 mai 2020).

Este cunoscută instituirea stării de urgență, pe teritoriul României, de la data de 16 martie 2020. Prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020, au fost dispuse o serie de măsuri în vederea gestionării crizei provocate de COVID-19. Decretul atrage atenția și asupra posibilității efectuării, în această perioadă, de rechiziții de bunuri și de chemare obligatorie a anumitor persoane/categorii de persoane care să presteze servicii în interes public.

Țuca Zbârcea & Asociații este gazda seriei de podcasturi „Dreptul în vremea coronei”, un ansamblu de dialoguri asupra unor teme de drept generate de criza epidemiei de coronavirus în lume.

Deloitte România a creat un calculator estimativ de costuri salariale dedicat angajatorilor care sunt afectați de restricțiile impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 și care nu mai pot suporta integral plata salariilor. În această perioadă, companiile au la dispoziție câteva variante legale de adaptare a contractelor de muncă la volumul redus de activitate, iar, cu ajutorul calculatorului, pot estima costurile salariale pentru fiecare variantă în parte, în baza a două variabile: salariul brut și numărul de persoane aflate în întreținerea angajatului.

După mai multe săptămâni de restricții menite să limiteze răspândirea noului coronavirus, unele state europene încep să transmită semnale optimiste, în sensul relaxării graduale, prudente, a unora dintre limitări, în paralel cu intensificarea acțiunilor de susținere a economiei, arată cea mai recentă ediție a Deloitte COVID-19 European measures, care sintetizează măsurile generale, economice și sociale adoptate în contextul pandemiei de COVID-19 de către multiple țări europene.

Instituirea stării de urgență pe teritoriul României a impus aplicarea unui regim special în ceea ce privește activitățile de înmatriculare a unor noi entități sau de înregistrare a unor operațiuni curente ale unor entități existente, fie aceste societăți ce funcționează în baza Legii nr. 31/1990 privind societățile, fie persoane juridice în formele prevăzute de către Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (pe acestea din urmă le vom denumi generic ONG).

Deși România a încercat în trecut implementarea anumitor pași pentru dezvoltarea sistemului național de telemedicină, e-sănătatea a fost departe de a deveni o componentă din viața cotidiană. Acum, în contextul pandemiei COVID-19, informatizarea rapidă a sistemului medical este esențială atât pentru asigurarea accesului populației la serviciile de sănătate asigurate de medicii de familie și cei de specialitate, cât și pentru minimizarea expunerii pacienților și medicilor la riscul îmbolnăvirii.

Cine este obligat să furnizeze echipamentul medical? Poate personalul medical să refuze acordarea asistenței medicale? Este permisă demisia personalului medical în perioada pandemiei? Sunt întrebări tot mai des vehiculate în spațiul public.

Deși Ordonanța Militară nr. 3 prevede o serie de limitări în ceea ce privește libera circulație a persoanelor pe durata stării de urgență, tot ea prevede și excepțiile în care circulația persoanelor în afara domiciliului/gospodăriei este permisă.

Noile măsuri privind desfășurarea adunărilor generale ale emitenților pe perioada stării de urgență generate de COVID-19, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), au intrat în vigoare la 10 aprilie 2020. Conform noului Regulament ASF nr. 5/2020, emitenții trebuie să recurgă la metode alternative de comunicare la distanță pentru organizarea adunărilor generale ale acționarilor (AGA) programate în perioada următoare pentru aprobarea situațiilor financiare, precum și a celor care nu suferă amânare.

​Motto: If liberty means anything at all, it means the right to tell people what they do not want to hear.
Orwell, chiar el: „Dacă e să definim, până la urmă, libertatea, atunci libertatea înseamnă să rostești adevărul pe care oamenii nu vor să-l audă.”
Iar adevărul pe care oamenii nu vor astăzi să-l audă este că, la un moment dat, ei or să moară.
Și pentru că acest adevăr este astăzi de neauzit, atunci să-i zicem acestui adevăr fake news.

Starea de urgență pe care o trăiesc mi-a dat să trăiesc foarte multe stări. Una dintre ele este nedumerirea în fața modului în care oamenii consimt, de bună voie și de spaimă, să-și abandoneze drepturile.

Pe 7 aprilie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de urgență nr. 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice (”OUG 38/2020” sau ”Ordonanța”) care reglementează cadrul general pentru utilizarea la nivelul autorităților și instituțiilor publice a semnăturii electronice și a documentelor electronice.