Așa cum ne-am obișnuit în materie de fiscalitate, să nu treacă niciun an fără modificări, se pare că și în materie contabilă, cel puțin în Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), în fiecare an apar noi reguli sau interpretări. De această dată, este vorba de o interpretare privind costurile unei companii cu impozitele și taxele, din situațiile financiare, în cazurile în care legislația nu este clară. Mai exact, despre impozitul pe profit și cum trebuie înregistrat în contabilitate astfel încât orice riscuri potențiale să fie reflectate ca atare.

Companiile din Uniunea Europeană, inclusiv România, vor putea aplica un regim tarifar preferențial în comerțul bilateral cu încă cinci țări în viitorul apropiat. În prezent, UE are încheiate acorduri de liber schimb cu peste o sută de țari și teritorii speciale. Anul trecut au intrat în vigoare acordurile cu Japonia și Singapore, urmând ca în 2020 să fie ratificate acordurile cu Vietnam și țările membre Mercosur, respectiv Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Care sunt criteriile în funcție de care se acordă facilitățile?

Calitatea aerului este un subiect de actualitate în București, în contextul în care Comisia Europeană a lansat în urmă cu câțiva ani procedura de infringement împotriva României, din cauza poluării cu particule fine (praf, PM 10), cauzate și de insuficiența spațiilor verzi. În același timp însă, lupta împotriva insuficienței spațiilor verzi a dat naștere unei alte crize: cea a proprietarilor de terenuri încadrate în zona spațiilor verzi, care se găsesc în imposibilitatea de a-și exercita dreptul de proprietate garantat de Constituție și de CEDO.

Orice introduceri despre rolul și menirea avocatului pe lume sunt inutile, după cum orz pe gâște este și pledoaria măreață despre secretul profesional al acestuia și sacralitatea confidențialității în raporturile lui cu clientul. Noua lege despre "prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului" ne lămurește pe deplin ce și cum.

Pe 30 ianuarie 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre în cadrul unei cereri de decizie preliminară formulată de Competition Appeal Tribunal din Marea Britanie, care urmărea examinarea legalității unei decizii de sancționare adoptate împotriva mai multor producători de medicamente generice și a grupului farmaceutic GlaxoSmithKline în legătură cu acorduri de soluționare amiabilă a litigiilor în materie de brevete.

Una din provocările multor proiecte imobiliare a fost și rămâne cea a drumurilor de acces și modalitățile prin care construirea și ulterior utilizarea acestora pot fi transpuse din punct de vedere juridic în relația cu autoritățile publice. Deși este o constantă necesitate pentru orice bună dezvoltare imobiliară, aceste aspecte nu beneficiază de o reglementare legală specifică, depinzând astfel, de multe ori, de creativitatea sau interpretarea avocaților, dar și de disponibilitatea autorităților publice de a găsi soluții practice în lipsa unor soluții clare în legislație.

In data de 19 decembrie 2019, Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat hotărârea în cauza C-263/18 (cauza Tom Kabinet). Cauza menționată a avut ca obiect o cerere de decizie preliminară privind interpretarea articolului 2, a articolului 4 alineatele (1) și (2) și a articolului 5 din Directiva 2001/29/CE din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (Directiva 2001/29/CE). Cererea de pronunțare a deciziei preliminare a fost formulată în cadrul unui litigiu derulat în fața instanțelor olandeze, litigiu care a opus, pe de o parte, două asociații având ca obiect de activitate apărarea intereselor editorilor olandezi (Nederlands Uitgeversverbond și Groep Algemene Uitgevers), și, pe de altă parte, o societate care administrează un site internet care găzduia un serviciu online constând întro piață virtuală de cărți electronice „de ocazie” (Tom Kabinet).

Decizia recent anunțată de Consiliul Concurenței ("CC") de a amenda Netcity Telecom ("Netcity") pentru abuz de poziție dominantă se înscrie în politica strictă a autorității față de companiile dominante, deținătoare de infrastructuri esențiale. De-a lungul timpului, CC a investigat și sancționat cazuri de poziție dominantă legate de accesul la infrastructuri/ rețele esențiale în domeniul comunicațiilor mobile, distribuției de gaze, infrastructuri portuare, feroviare și aeroportuare.

Licitațiile publice sunt în mod constant în atenția Consiliului Concurenței, date fiind fondurile publice implicate și scopul autorității de a se asigura că acestea sunt cheltuite în beneficiul cetățenilor, în calitate de consumatori finali. Astfel, încă de la începutul acestui an au fost anunțate amenzi aplicate de Consiliul Concurenței pentru trucarea unor licitații privind achiziționarea de indicatoare rutiere, respectiv servicii de pază. În același timp, au fost declanșate investigații noi privind trucarea de licitații pe piața salubrizării din județul Mureș, respectiv pe piața parcărilor publice cu plată din municipiul Brașov.

Ca avocat specializat în materia dreptului familiei, mi-am sfătuit mereu clienții ca, ori de câte ori mai există sentimente și încredere între soți, să mai dea o șansă căsătoriei. Însă atunci când relațiile de familie sunt total compromise, iar divorțul apare drept unica soluție, sfatul meu a fost acela ca, odată cu desfacerea căsătoriei, să fie rezolvate toate aspectele patrimoniale și nepatrimoniale, inclusiv lichidarea, în mod complet și la timp, a comunității legale sau convenționale de bunuri.

Anul 2019 a fost unul intens în materie de concurență, fără însă a depăși rezultatele din 2018. Pentru 2020, anticipăm o accelerare a finalizării unor investigații mai vechi și conturarea unor decizii care vor schimba anumite comportamente în zona de business.

Odată cu Directiva 2014/104/UE privind acțiunile în despăgubire în cazul încălcărilor în materie de concurență, transpusă în legislația națională în anul 2017, au fost armonizate regulile și condițiile de bază în care persoanele fizice sau juridice - fie ele consumatori, companii sau autorități publice - au posibilitatea de a solicita daune pentru prejudicii rezultate din comportamente anticoncurențiale.

Nebănuite sunt secretele geneticii. Deși știința se află într-un continuu progres, nu de puține ori rămânem surprinși de noile descoperiri. Un articol recent publicat de New York Times a scos la iveală povestea lui Chris Long, un IT-ist ce lucrează pentru Washoe County Sheriff’s Department (S.U.A.). Se pare că la câțiva ani după ce a suferit un transplant de măduvă osoasă, Chris Long a devenit o „himeră” cu două seturi de ADN, mostre din țesuturile sale conținând atât ADN-ul său, cât și pe cel al donatorului.

Protejarea, reabilitarea și punerea în valoare a bunurilor imobile clasificate drept monumente istorice beneficiază de o atenție sporită din partea legiuitorului român și de o preocupare constantă a acestuia, date fiind modificările legislative din ultimii ani. Cel mai recent exemplu este reprezentat de clarificările aduse în privința dreptului de preempțiune în cazul vânzării unor astfel de imobile.

Se observă în ultima vreme practica tot mai frecventă a operatorilor economici români de a exclude aplicarea legii române, fiind preferată o lege străină care să guverneze relația contractuală dintre părți. O astfel de practică este firească în contextul în care încheierea contractelor comerciale internaționale reprezintă o componentă esențială a dreptului comerțului internațional, acestea fiind instrumentele juridice principale pentru realizarea operațiunilor de comerț și de cooperare economică internațională.

Legislația privind fondurile de investiții alternative (FIA) se schimbă la acest început de an, cu scopul declarat de a crește atractivitatea acestora în ochii investitorilor și de a dezvolta piața de profil. Legea 243/2019 (Legea FIA) a fost adoptată ca răspuns la solicitarea investitorilor români de diversificare a organismelor de plasament colectiv de acest tip în România și va intra în vigoare din 24 ianuarie. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) trebuie să emită legislația secundară aferentă până la data de 24 aprilie 2020.

Dimensiunea economică a sportului a crescut semnificativ ca urmare a diversificării surselor de venit generate de acesta, printre ele numărându-se în prezent atât vânzarea de bilete și abonamente la competiții sportive cât și comercializarea drepturilor de difuzare a competițiilor, publicitatea, vânzarea de articole sportive sau sponsorizarea.

Potrivit unui comunicat de presă publicat de Curtea Constituțională, în data de 14 ianuarie 2020, au fost declarate neconstituționale o serie de prevederi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ("Legea contenciosului administrativ") în forma în vigoare înainte de modificările aduse prin Legea nr. 212/2018.

"Uneori oamenii află mai multe despre dragoste din examinarea resorturilor profunde și intime ale violenței" - Toni Morisson

Cazul directoarei Spitalului de Urgență din Piatra Neamț, ucisă de soț acum câteva zile, chiar în incinta spitalului, readuce în discuție problema violenței domestice. Cazul femeii din Vaslui, ucisă de soț la câteva zile după ce s-a întors acasă de la muncă din străinătate sau al agentului de poliție care și-a împușcat mortal soția și pe o colegă a acesteia într-un coafor din București sunt alte exemple cutremurătoare ale violenței domestice.

Proprietarii de imobile au, de la începutul acestui an, noi obligații în ceea ce privește racordarea/branșarea la rețelele de utilități ale infrastructurii edilitare, potrivit Legii nr. 7/2020, publicate în Monitorul Oficial nr. 8, din 8 ianuarie 2020.

Politica și practica în materie de concurență se află astăzi într-un punct în care multe dintre instrumentele și metodele tradiționale de lucru sunt puse în discuție și contestate atât de (noii) actori de pe piață, cât și de către economiști și practicieni. Și pentru că doar înțelegând istoria putem anticipa viitorul, extragem o serie de lecții pentru ceea ce ar putea urma în materie de concurență, uitându-ne la decada ce tocmai a trecut.

Începând cu 1 ianuarie, Botezatu Estrade Partners devine parte a act legal, o alianță europeană de firme de avocatură, devenind astfel act | Botezatu Estrade Partners. Această decizie reflectă dorința firmei de a oferi clienților servicii juridice transfrontaliere de cea mai înaltă calitate.

Transportul alternativ de persoane intermediat printr-o platformă digitală a fost supus, pe parcursul anului 2019, unui proces efervescent de reglementare, care, în final, a generat legislația necesară desfășurării activităților de acest tip în România. Reglementarea domeniului, mult așteptată de către jucătorii din industrie, era inevitabilă, în contextul cererii în creștere din partea consumatorilor pentru servicii moderne și soluții digitale de intermediere a transportului de persoane. Mai rămân, însă, aspecte care trebuie lămurite, în special din punct de vedere fiscal.

Firma de avocatură Botezatu & Asociații | TheCounsel își schimbă denumirea în Botezatu Estrade Partners prin includerea numelui Laurei Estrade, partener co-fondator. "Această modificare vine în mod firesc să recunoască dedicarea, talentul și eforturile excepționale ale Laurei în crearea și dezvoltarea firmei", a declarat Ștefan Botezatu, Managing Partner.

Luna decembrie, denumită tradițional "luna cadourilor", tinde să devină o sursă de preocupare pentru mediul de business din România, având în vedere că, în ultimii ani, cele mai importante modificări fiscale au fost adoptate aproape de finalul anului. Apogeul a fost atins în 2018, când am "primit" de Crăciun faimoasa Ordonanță de Urgență 114. Anul acesta, tot în ajun de sărbători, se aduc reparații capitale ordonanței, care, dincolo de beneficii, vin și cu costuri de readaptare rapidă la noua realitate. Având în vedere provocările bugetare ale anului viitor, se pot anticipa, deja, surprize pentru decembrie 2020?

Săptămâna trecută, Partidul Conservator a câștigat alegerile generale din Regatul Unit al Marii Britanii. În urma acestui rezultat electoral, Brexit-ul a primit un suport important iar angajamentele luate în campania electorală anticipează un parcurs rapid către separarea de blocul comunitar.

Eliminarea supraimpozitării contractelor cu normă redusă de muncă (part-time), care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2020, reprezintă o revenire la normalitate după mai bine de doi ani în care acestea au fost, succesiv, afectate de măsurile fiscale pe care le-am putea evalua ca fiind disproporționate. Prima măsură de acest gen a fost adoptată în vara anului 2017, când legiuitorul a decis taxarea veniturilor din astfel de contracte cel puțin la nivelul salariului minim pe economie, producând efecte absurde precum reținerea unei sume de contribuții mai mari decât suma netă de încasat (salariu net zero sau negativ).

Țuca Zbârcea & Asociații a anunțat astăzi un parteneriat exclusiv cu Trident Capital Investments, o companie specializată de investment banking și corporate finance, cu scopul de a oferi servicii integrate de consultanță juridică/fiscală și intermediere financiară pentru clienții care derulează diferite proiecte de investiții.

Există posibilitatea atragerii răspunderii penale a angajatorului în cazul unui accident de muncă, în ipoteza externalizării serviciului de securitate și sănătate în muncă? Aceasta este o întrebare ce a primit răspunsuri diametral opuse în practică, cu consecințe dramatice pentru angajatori.

Pe 6 decembrie 2019 autoritatea de concurență din Ungaria a aplicat Facebook Ireland Ltd ("Facebook") o amendă de 3,6 milioane Euro pentru încălcarea legii concurenței, așa cum rezultă de pe site-ul oficial al autorității. Motivarea deciziei este aceea că deși este adevărat că utilizatorii nu trebuie să plătească pentru a folosi serviciile Facebook, prin activitatea lor și prin folosirea datelor lor de către Facebook, consumatorii aduc un câștig material societății, astfel că, indirect, aceștia plătesc pentru serviciile folosite. Așadar, prezentarea serviciilor drept gratuite este aptă să inducă in eroare consumatorii prin lipsa unei transparențe totale a modului de operare.

Evoluția tehnologică a permis companiilor să colecteze și să utilizeze volume importante de date, acestea devenind o resursă esențială atât pentru serviciile online, cât și pentru procesele de producție sau logistice. Deși termenul de Big Data este unul în curs de definire și delimitare, acesta este deseori caracterizat de existența unor cantități mari de diferite categorii de date (atât cu, cât și fără caracter personal), obținute la o viteză ridicată din mai multe surse, a căror administrare și analiză necesită utilizarea de algoritmi specifici.

Nu mai puțin de cinci grame de plastic ajung săptămânal în organismul fiecărui locuitor al planetei prin aer, apă sau hrană. Acesta este principalul motiv pentru care Consiliul Uniunii Europene a decis să interzică o parte din produsele de plastic utilizate zilnic, începând din iulie 2021. Actorii economici precum restaurantele, lanțurile de magazine, cafenelele, barurile sunt forțați să identifice alternative biodegradabile pentru produsele care vor fi restricționate.

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală, „frânează” în fața noilor provocări. Pe de o parte, resimte valul de pesimism dinspre Germania, cea mai mare putere economică europeană bazată pe producția auto, iar pe de altă parte are nevoie de investiții pentru a se adapta la cerințele impuse de noile tehnologii. În aceste condiții, se pune întrebarea firească dacă România ar trebui sau ar putea să facă mai mult pentru această industrie.

Printr-o hotărâre publicată recent în J.O.U.E. (25 noiembrie 2019), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a clarificat ipotezele în care operatorii unor motoare de căutare sunt obligați să admită cererile persoanelor fizice privind ștergerea unor link-uri către anumite pagini web din lista de rezultate, listă afișată în urma căutării efectuate pe baza numelui unei persoane. Hotărârea pronunțată în cauza C-136/17 vine în continuarea hotărârii din cauza Google Spain și Google, clarificând sfera obligațiilor operatorilor motoarelor de căutare, atunci când aceștia sunt sesizați de o persoană fizică cu o cerere de dezindexare privind link-uri către pagini de internet pe care sunt publicate categorii speciale de date (e.g., date privind sănătatea, date care dezvăluie originea rasială ori etnică, convingerile religioase, apartenența sindicală ș.a.).

Deseori, răspunderea companiilor pentru încălcarea normelor de concurență nu este atrasă ca urmare a unei acțiuni specifice a asociaților sau a administratorilor acestora, ci de acțiuni ale unor persoane - de regulă, angajați - împuternicite să acționeze în numele companiilor într-o anumită împrejurare.

În urma implementării Acțiunii 13 din cadrul Planului Împotriva Erodării Bazei Impozabile și a Relocării Artificiale a Profiturilor (Base Erosion and Profit Shifting - BEPS) în legislația Uniunii Europene și a României, companiile românești care fac parte din grupuri multinaționale cu cifra de afaceri anuală consolidată mai mare de 750 de milioane de euro sunt obligate să îndeplinească anumite formalități legate de „Raportarea țară cu țară” („Country by Country Report” sau CbC Report) până la finalul anului.

Directiva PSD 2 transformă modul în care se va efectua plata cumpărăturilor online. Transpusă în legislația națională prin Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată, care a fost promulgată recent, directiva instituie măsuri mult mai stricte de securitate pentru efectuarea plăților online, acestea fiind cunoscute în jargonul de specialitate drept "SCA" ("Strong Customer Authentication" - autentificarea strictă a clienților).

Parlamentul României a adoptat în cursul acestui an un nou proiect de lege pentru modificarea Legii dării în plată nr. 77/2016, proiect prin care s-a intenționat limitarea dreptului de apreciere a instanței asupra condițiilor de impreviziune, prin instituirea unor prezumții legale de impreviziune. Aceste modificări ar fi derogatorii de la reglementarea de drept comun a impreviziunii și contrare Deciziei Curții Constituționale nr. 623 din data de 25 octombrie 2016. În concret, în anumite situații care erau expres menționate în acest proiect, impreviziunea urma să opereze ope legis, eliminând orice remediu judiciar și atribuind judecătorului un rol pur formal.

Experții Deloitte au remarcat o tendință în controalele fiscale derulate în ultima perioadă la societăți care fac parte din grupuri, fie ele românești sau străine. Este vorba de cheltuielile refacturate sau prestate acestor societăți de la societatea-mamă sau societatea-fanion a grupului, care, de regulă, asigură anumite servicii suport la un nivel centralizat.

Încălcările de concurență pot îmbrăca forme variate, și se pot realiza în împrejurări extrem de diverse - astfel, un cartel de fixare a prețurilor poate avea loc la fel de bine în cadrul unei întâlniri într-un hotel din afara țării sau prin discuții purtate în cadrul unei corespondențe electronice sau pe rețele de socializare.

Practica instanțelor naționale în materia cererilor de suspendare a executării actelor administrative tinde spre absolutizarea prezumției de legalitate a actului administrativ, în defavoarea interesului particular. Această orientare este vizibilă mai ales din perspectiva modului în care instanțele analizează îndeplinirea condiției existenței unui "caz bine justificat", necesară pentru dispunerea suspendării, alături de cea a "pagubei iminente", potrivit Legii contenciosului administrativ.

Producătorii și importatorii care pun pe piața din România echipamente electrice și electronice trebuie să plătească începând din 2020 o taxă de 4 lei/kg sau de 20 de lei/kg, în cazul lămpilor. Taxa trebuie achitată de companiile care nu îndeplinesc obligația anuală de colectare de asemenea deșeuri în scopul reciclării. Până acum, taxa se aplica pentru produsele introduse pe piață și nedeclarate la Administrația Fondului de Mediu (AFM).

Începând cu anul 2018, odată cu adoptarea Ordonanței de Guvern nr. 88/2018 de modificare a Legii insolvenței 85/2014, organele fiscale și-au făcut un obicei din a executa conturile debitorilor aflați în procedura insolvenței.

Conform art. 35 alin.(2) din Legea nr. 165/2013, "(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor." Termenul de decădere de 6 luni s-a calculat în mod diferențiat, în funcție de gradul de încărcare al entităților învestite cu soluționarea notificărilor de restituire, acesta expirând cel mai târziu la 30 iunie 2017.

Asociațiile patronale și profesionale ajung deseori în vizorul Consiliului Concurenței, făcând de-a lungul timpului obiectul unor numeroase investigații privind încălcări ale legislației de concurență. Este important de semnalat faptul că activitățile și măsurile ce ajung să fie investigate de către Consiliul Concurenței au luat naștere, deseori, în contextul unor proiecte aparent legitime ale asociațiilor care pot urmări, cu titlu de exemplu, promovarea unui proiect legislativ sau asigurarea unei mai bune funcționări a industriei.

Se împlinește mai bine de un an de când Ministerul Finanțelor Publice a lansat în dezbatere publică proiectul de lege privind reglementarea fondurilor de investiții alternative (Legea FIA). La acel moment, reprezentanții entităților publice sau private implicate în piața de capital din România subliniau cât de importantă este adoptarea cât mai rapidă a acestei legi. Această inițiativă legislativă nu a venit ca urmare a necesității implementării unor directive europene, ci a fost demersul legiuitorilor naționali, care considerau că fondurile alternative trebuie să aibă un cadru legal clar cu privire la autorizarea și funcționarea lor.

La data de 22 octombrie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o hotărâre împotriva României (Aplicația nr. 41845/12, cazul Ozair v. România) prin care a constatat încălcarea art. 1 Protocol 1 din Convenție acordând aplicantului daune materiale în cuantum de 80.000 dolari.

Într-un articol anterior semnalam pericolul pe care un proiect de lege adoptat, la sfârșitul lunii iunie, de Camera Deputaților îl prezenta pentru independența instanțelor judecătorești, întrucât urmărea eliminarea rolului judecătorului de la analiza existenței stării de impreviziune, condiția esențială fără de care nu poate opera darea în plată pentru stingerea datoriei. Reamintim că prin Decizia nr. 623/2016, Curtea Constituțională a reținut că mecanismul dării în plată trebuie să se aplice doar debitorilor care, deși au acționat cu bună-credință, nu își mai pot îndeplini obligațiile ca urmare a intervenirii unui eveniment exterior și pe care nu l-au putut prevedea la data încheierii contractului de credit.

Societatea Civilă de Avocați STOICA & Asociații a sărbătorit 24 ani de la înființare printr-o recepție la care, în salonul „Le Diplomate” al Hotelului Athénée Palace Hilton, au fost prezenți peste 150 de invitați, alături de toți membrii echipei societății de avocați.

Șoferii și operatorii de transport alternativ (ridesharing) riscă sancțiuni în cazul în care nu s-au conformat la noile reglementări, adoptate de Guvern la începutul acestei veri, având în vedere că perioada de tranziție prevăzută de noua legislație a expirat la începutul lunii noiembrie. Cadru legal a fost modificat în Parlament, în sensul prelungirii perioadei de implementare până la 1 februarie 2020, însă aceste modificări nu au fost încă promulgate de Președintele României.

Printr-o decizie pronunțată astăzi, Curtea de Apel București a suspendat acele mențiuni din CANAMED care limitau până pe 2 noiembrie 2019 perioada de comercializare pentru o serie de medicamente inovative, unele fără alternativă terapeutică, utilizate lunar de peste 100.000 de pacienți. Ca urmare a acestei decizii, medicamentele respective vor avea același regim ca și restul medicamentelor care au prețuri în CANAMED, putând fi comercializate în continuare. Criza iminentă legată de imposibilitatea continuării tratamentului de unii pacienți a fost preîntâmpinată parțial, în ultimul moment, grație deciziei salvatoare a judecătorilor Curții de Apel București.

Procedurile de avizare pentru o serie de lucrări de construire se simplifică prin eliminarea necesității unor avize prealabile și scurtarea termenelor pentru obținerea unor documente urbanistice. Ca element de noutate, certificatul de urbanism se va putea emite și în format digital.

Așa cum rezultă și din dinamica cererilor și ofertelor de muncă existente pe piața din România, este evident că ne aflăm într-o acută criză a forței de muncă. Deficitul de angajați crește de la un an la altul. Cea mai mare problemă o reprezintă, la acest moment, forța de muncă necalificată sau slab calificată.

Teoretic, ideea de inteligență artificială pare strict legată de mediul privat, dinamic și având o continua deschidere spre nou. În aceeași cheie, birocrația statală este sinonimă cu conservatorismul și tradiția funcționarului (uman) care poate discuta face to face cu petentul. Sau cel puțin aceasta este percepția despre sistemul judiciar, unul dintre cele mai conservatoare sisteme în orice țară.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) respinge într-un nou caz scutirea de TVA pentru serviciile de operare a bancomatelor prestate de furnizori externi. Instanța europeană a decis, în data de 3 octombrie, în cazul Cardpoint (Germania), că serviciile de acest tip sunt taxabile. În contextul în care tot mai multe bănci apelează la terți pentru operarea bancomatelor și în contextul apariției de jucători noi în industria serviciilor financiare - companii fintech, prestatorii de servicii de inițiere de plăți, cu produse din ce în ce mai complexe -, interpretarea furnizată de Curte poate avea repercusiuni importante pentru prestatorii unor astfel de servicii.

Marți, 15.10.2019, Camera Deputaților a adoptat propunerea legislativă Pl-x nr. 170/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Propunerea legislativă este menită să aducă schimbări pozitive în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcții, printre altele prin reducerea termenelor de eliberare a certificatelor de urbanism și prin reducerea numărului de avize necesare pentru executarea anumitor categorii de construcții.

Societatea cu răspundere limitată a apărut pentru prima oară în 1892, în Germania, din nevoia de a satisface necesitatea fructificării capitalurilor mijlocii (societățile de persoane fiind pretabile capitalurilor mici, iar societățile de capitaluri fiind pretabile capitalurilor mari). În acest context, societatea cu răspundere limitată împrumută caracteristici atât de la societățile de persoane, cât și de la societățile de capitaluri. Cel mai important pentru analiza noastră, societatea cu răspundere limitată - în mod similar societăților de persoane - se bazează pe încrederea dintre asociați.

Este unanim cunoscut faptul că, în cazul dobândirii unui imobil prin licitație publică desfășurată potrivit Codului de procedură civilă, orice cerere de evicțiune, totală sau parțială, privind imobilul adjudecat este definitiv stinsă. De asemenea, de la data intabulării dreptului de proprietate al adjudecatarului, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanță ale terților, iar vânzarea nu va putea fi atacată pentru leziune.

Legislația de mediu cunoaște modificări frecvente, uneori intempestive, și, nu de puține ori, discutabile din perspectiva efectelor obținute. Un bun exemplu este cel al ecotaxei. Până la jumătatea acestui an, operatorul economic care introducea pe piață pungi de cumpărături din plastic, cu mâner, plătea la Fondul pentru mediu suma de 0,1 lei/pungă (ecotaxa).

O decizie recentă a Curții Constituționale - Decizia nr. 18/2019, publicată în Monitorul Oficial din 20 august 2019 - readuce în prim plan un subiect extrem de controversat: modalitatea de executare a hotărârilor judecătorești referitoare la minori. Recentul „Caz Sorina” reprezintă exemplul perfect de alienare parentală și demonstrează că, în fața neputinței normelor civile de executare silită a hotărârilor judecătorești privitoare la minori, doar recursul, in extremis, la masuri de forta ale organelor de jurisdictie penala, a fost in masura sa restabileasca legalitatea, in interesul copilului.

Contribuabilii care pot beneficia de restructurarea financiară prevăzută de Ordonanța 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale au primit un termen mai îndelungat pentru depunerea notificării privind intenția de a aplica pentru restructurare. Inițial, termenul de depunere a notificării era 30 septembrie 2019, iar acesta s-a prelungit până la data de 31 octombrie 2019.

Unul dintre cazurile facultative de excludere, nou introduse atât în legislația internă, cât și în cea unională, respectiv cel privind încheierea de acorduri care vizează denaturarea concurenței ridică serioase probleme în practică, fiind de cele mai multe ori trecut cu vederea, atât de către autoritățile contractante, cât și de către organismele învestite cu soluționarea contestațiilor în procedurile de achiziție publică. Cazul de excludere în discuție este reglementat în legislația internă, la art. 167 alin. (1) lit. d) raportat la alin. (5) și (6) al aceluiași text legal din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, care transpune textul art. 57 alin. (4) lit. d) din Directiva 2014/24.

Intrarea în vigoare a Procedurii de anulare a obligațiilor de plată accesorii („Procedura”) emise în aplicarea capitolului II din Ordonanța 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale aduce mai multă lumină asupra unei măsuri fiscale care, într-o primă etapă, a ridicat mai multe semne de întrebare. Procedura reglementează o serie de etape cheie, care ar trebui sa faciliteze accesul contribuabililor interesați la anularea obligațiilor fiscale accesorii.

În data de 7 noiembrie 2018, Tribunalul Specializat Mureș a sesizat din oficiu Curtea de Justiție a Uniunii Europene ("CJUE") cu două cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare, întemeiate pe dispozițiile articolului 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Cererile de sesizare a CJUE, astfel formulate, au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 54/11.02.2019, acestea formând actualmente obiectul cauzelor conexate C-698/18 și C-699.

Legislație complexă, practică neunitară și controale aspre - acestea sunt ingredientele perfecte ale stării generale de confuzie din jurul procedurii de obținere a autorizației de securitate la incendiu. Prin seria de materiale pe acest subiect, ne-am propus să demontăm împreună câteva mituri apărute în practică, dar și să evidențiem liniile directoare pentru interpretarea corectă a legislației privind apărarea împotriva incendiilor.

Activitatea de sponsorizare a fost și va rămâne una de mare interes pentru societate în ansamblul său, atât pentru beneficiarii organizațiilor non-profit, cât și pentru societățile comerciale care, pe lângă contribuția pentru o cauză bună, își pot diminua și nota de plată către stat. Și pentru autoritățile fiscale sponsorizarea a fost de mare interes recent, întrucât acestea au decis mai multe modificări ale prevederilor legislative. În scurt timp, vor urma și altele.

Dreptul internațional al investițiilor este o ramură a dreptului internațional public, care a început să se formeze la începutul anilor 1960. Primul tratat bilateral de protejare a investițiilor ("BIT") a fost încheiat între Germania și Pakistan în 1959, în timp ce primul litigiu a fost înregistrat pe rolul tribunalelor arbitrale ale ICSID în 1972 (Holiday Inns și alții c. Marocului). BIT-ul este un tratat internațional încheiat între două state, ce reglementează regimul investițiilor străine realizate pe teritoriul acestora de către persoanele fizice sau juridice din celălalt stat.

Preocuparea pentru eficiența afacerii și pentru productivitate sporește atenția angajatorilor cu privire la retenția salariaților. În acest context, dincolo de îmbunătățirea experienței pe care angajații o au în relația cu angajatorul lor, respectarea cu strictețe a drepturilor prevăzute de legislație nu poate fi neglijată. Angajatorii care nu respectă aceste drepturi riscă sancțiuni din partea autorităților și, poate chiar mai important, să își piardă angajații. Din punctul de vedere al prevederilor legale, sunt aspecte sensibile, care pot lăsa loc la interpretări subiective. Unul dintre ele este cel legat de tratamentul orelor suplimentare.

Ordonanța nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale ("OG 6/2019"), în fapt mult discutata "amnistie fiscală", pune la dispoziția contribuabililor cu restanțe către stat la sfârșitul anului 2018 anumite înlesniri în ceea ce privește plata acestor datorii. Opinii cu privire la oportunitatea acestei măsuri, scop, posibile efecte, precum și modul de legiferare au fost dezbătute în spațiul public de la intrarea în vigoare poate mai mult decât au fost analizate înainte de acest moment, însă un lucru este clar: categoriile de datornici vizate au șansa să își reducă și după caz, să își eșaloneze la plată sumele datorate statului.

Societatea de avocați Țuca Zbârcea & Asociații și divizia de fiscalitate - Țuca Zbârcea & Asociații Tax, cu sprijinul Ziarul Financiar, organizează un amplu eveniment dedicat impactului modificărilor din domeniul fiscal și legislativ asupra mediului de afaceri. Conferința beneficiază, pe lângă prezența avocaților și consultanților fiscali din societățile sus-menționate, de participarea doamnei Mirela Călugăreanu, Președinte ANAF, domnului Ionuț Dumitru, Economist-șef al Raiffeisen Bank. În premieră în România, doamna Maricla Pennesi, coordonatoarea practicii fiscale a Andersen în Europa și totodată a departamentului de servicii fiscale din cadrul Andersen Tax & Legal (Italia), va fi prezentă la București.

Deși prevederile legale sunt (cel puțin în aparență) clare sub acest aspect, există numeroase situații în practică în care asociații care au aportat la capitalul social dreptul de proprietate asupra unor bunuri se răzgândesc, fie pentru că reanalizează oportunitatea acestei operațiuni și doresc să valorifice respectivele bunuri în alt mod (spre exemplu, prin încheierea unui contract de vânzare ori de locațiune cu un terț), fie din motive ce țin de situația juridică în care se găsește societatea într-un anumit moment (e.g. intrarea societății în insolvență).

Comisia Europeană a publicat un nou raport de evaluare a Directivei 2003/96/CE privind impozitarea produselor energetice și a electricității, menționând că, după mai bine de 15 ani de la implementarea Directivei, cadrul de impozitare existent a pierdut pasul cu dezvoltarea din sectorul energetic. În sens larg, Directiva evaluată de către Comisia Europeană stabilește regulile pentru impozitarea produselor energetice utilizate drept combustibil pentru încălzire ori carburant și pe cele pentru impozitarea electricității.

Pentru că în domeniul contabilității nu este niciodată timp pentru odihnă, anul 2019 a debutat prin intrarea în vigoare a noului standard de raportare financiară IFRS 16 privind contractele de leasing, aplicabil în mod direct instituțiilor de credit române (inclusiv sucursalelor aparținând instituțiilor de credit străine), societăților listate, dar și în mod indirect, societăților care raportează în baza IFRS către grup. Acest standard aduce cu sine atât provocări contabile, cât mai ales fiscale, acestea din urmă fiind în sfârșit creionate.

În data de 9 septembrie 2019 a intrat în vigoare Regulamentul nr. 2/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, emis de către Banca Națională a României, care abrogă vechiul regulament aplicabil, respectiv Regulamentul BNR nr. 9/2008.

Firmele românești care au achiziționat bunuri/servicii sau au efectuat importuri în alte state membre ale Uniunii Europene, pentru care au achitat TVA în statele respective, pot recupera taxa în anumite condiții. Pentru taxa achitată în 2018, termenul de depunere a cererii pentru solicitarea rambursării TVA este 30 septembrie 2019.

Legea dării în plată nr. 77/2016, amplu contestată de instituțiile bancare încă de la adoptarea acesteia, a supraviețuit în peisajul legislativ doar după o energică intervenție a Curții Constituționale. Printr-o decizie deja notorie, Curtea a explicat destul de detaliat o condiție-premisă a aplicării mecanismului dării în plată a imobilelor-locuințe.

Legislația privind consolidarea fiscală la impozitul pe profit pentru companiile din același grup, temă aflată pe agenda de discuții dintre mediul de afaceri și Ministerul Finanțelor Publice de câțiva ani, a fost conturată într-un proiect de Ordonanță publicat recent. Textul propus a fost preluat într-un proiect de lege aflat spre dezbatere și adoptare în Parlament.

În data de 18 iulie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. România fusese în prealabil atenționată cu privire la posibila incidență a unei proceduri de infringement ca urmare a netranspunerii Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului ("Directiva AML 4"), astfel încât Legea 129/2019 vine să aducă mult așteptate clarificări în domeniul privat, atât cu privire la regulile aplicabile în materia cunoașterii clientelei, cât și în materia identificării beneficiarului real, aducând schimbări de o importanță majoră pentru societăți în ceea ce privește obligația acestora de a face publice mai multe informații cu privire la structura acționariatului și a beneficiarilor reali ai societăților respective.

La nici un an de la ultimele modificări aduse legislației aplicabile procedurilor de pre-insolvență și de insolvență, noi modificări sunt așteptate în această materie. Acestea sunt determinate de intrarea în vigoare, în iulie 2019, a Directivei (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie.

Este cunoscut faptul că unele tranzacții pentru achiziționarea unei companii trebuie supuse aprobării Consiliului Concurenței. Dobândirea controlului unic asupra companiei este modalitatea cel mai des uzitată în tranzacții și, pe cale de consecință, cel mai des notificată Consiliului Concurenței. Există însă și situații în care schimbarea controlului asupra unei întreprinderi se face prin asocierea mai multor investitori care pun în comun resurse financiare fie pentru a dobândi controlul asupra unei companii existente, fie pentru a dezvolta un proiect nou.

O.U.G. nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerțului este un act normativ menit să ajute activitatea agenților economici. Ea are drept temei, potrivit propriei expuneri de motive, dorința legiuitorului român de a răspunde necesității "remedierii cât mai urgente a blocajului existent la oficiile registrului comerțului, care duce la nerespectarea drepturilor comercianților, cu consecințe deosebit de periculoase pentru circuitul comercial" și "asigurarea respectării termenelor de eliberare a certificatelor de înregistrare, de înscriere de mențiuni și a documentelor aferente, de soluționare a cererilor de înregistrare în registrul comerțului".

Odată cu sezonul estival, au reapărut și discuțiile privind principalele probleme cu care se confruntă sectorul HoReCa. Unul dintre subiectele puternic dezbătute a fost reglementarea bacșișului. Numeroasele dezbateri și consultări avute în acest sens cu jucătorii de pe piața de profil au condus la identificarea unor soluții legislative și tehnice menite să elimine dificultățile apărute în practică la momentul publicării Ordonanței de Urgență nr. 8/2015, ce reglementa inițial impozitarea bacșișului.

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 589 din data de 18 iulie 2019 și a intrat în vigoare la data de 21 iulie 2019, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel ("Legea nr. 129/2019"). Acest act normativ urmărește transpunerea în legislația națională a celei de-a 4-a Directive a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea spălării banilor și abrogă Legea nr. 656/2002 privind prevenirea și combaterea spălării banilor ("Legea nr. 656/2002").

Potrivit art. 6 alin. 1 lit. c) din GDPR, organizațiile pot prelucra date cu caracter personal dacă respectiva prelucrare este necesară pentru conformarea cu o obligație legală ce revine operatorului. Prin urmare, organizațiile vor putea spune: „Da, prelucrăm date cu caracter personal tocmai fiindcă legea ne obligă”.

Odată cu intrarea în vigoare a interdicției de înstrăinare impuse de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, imobilele afectate de cererile de restituire inițiate în baza acesteia au fost indisponibilizate pe o perioadă nedeterminată.

Fie că este vorba despre un apartament, o casa sau un teren, subiectul vânzării sau cumpărării de imobile este foarte frecvent întâlnit pe piață. Pe lângă întrunirea caracteristicilor "tehnice" - locație, suprafață, compartimentare -, potențialul cumpărător trebuie să realizeze o serie de verificări prealabile pentru a lua o decizie informată. În paralel, proprietarul trebuie să pregătească un dosar complet pentru imobil, care să conțină atât actele de proprietate, dar și alte documente punctuale, necesare pentru încheierea valabilă a tranzacției.

Verificarea regulată a potențialului de risc al partenerilor de business devine din ce în ce mai stringentă. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) aplică, deja de câțiva ani, principiul preluat din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene care stabilește că, atunci când are loc o evaziune în domeniul TVA, părțile implicate în tranzacție „știau sau ar fi trebuit să știe“ că participă la evaziune fiscală.

Global Technical Group, liderul pe piața din România în dezvoltare de software și furnizare de soluții tehnologice pentru eficientizarea clădirilor și a infrastructurilor de securitate, a vândut pachetul majoritar de acțiuni către Abris Capital Partners. Țuca Zbârcea & Asociații a acordat servicii de asistență juridică Global Technical Group, în contextul unei tranzacții prin care grupul de companii fondat de Fadi Rida și Mihai Stănescu a încheiat cu succes procesul de atragere a unui fond de investiții cu capital privat, susținut de investitori internaționali de renume, prin transferul pachetului majoritar de acțiuni către Abris Capital Partners.

La data de 5 iulie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. Actul normativ a intrat în vigoare în aceeași zi urmând ca o serie de dispoziții din cuprinsul acestuia, indicate în mod expres, să intre în vigoare la o dată ulterioară. Deși Codul Administrativ conține în principal prevederi privind modul de organizare și funcționare a autorităților publice, modificări importante au fost aduse și cu privire la regimul juridic al proprietății publice și private deținute de statul român sau de unitățile administrativ-teritoriale ("UAT").

Cel mai important moment pentru companiile din România după intrarea în vigoare a GDPR a fost cu siguranță data de 27 iunie 2019, când Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a impus prima amendă, în cuantum de aproximativ 130.000 de euro, pentru încălcarea regulamentului 2016/679 de către o instituție bancară.

Scutirea de TVA pentru servicii legate de plăți este din nou sub lupa Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cazul Cardpoint (Germania). Pe scurt, cazul înaintat spre soluționare CJUE vizează aplicabilitatea scutirii de TVA privind plățile în cazul unui prestator de servicii de operare a bancomatelor unei bănci. Conform opiniei avocatului general, serviciile în cauză nu îndeplinesc condițiile pentru a fi scutite de TVA.

Prima localitate din România pentru care instanța a dispus deschiderea procedurii de insolvență a fost orașul Aninoasa din Hunedoara, în 2013. Au urmat, rând pe rând, alte 5 localități. Datoriile au fost însă achitate cu sprijinul financiar acordat de la bugetul de stat și prin compensări și eșalonări, iar procedurile de insolvență împotriva localităților au fost închise.

A fi sau a nu fi asigurat în sistemul public de sănătate din România este o obligație pentru unii și o opțiune pentru alții. Dacă, în cazul salariaților, lucrurile sunt destul de simple în ceea ce privește plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), persoanele care realizează (și) alte tipuri de venituri au de navigat printr-un hățiș de prevederi legislative pentru a ști când și cum trebuie plătită CASS. Pentru că ne apropiem cu pași repezi de termenul de depunere al Declarației Unice, ne propunem să trecem în revistă scenariile în care se poate regăsi un contribuabil când vine vorba de plata acestei contribuții.

Cele mai recente estimări arată că în România numărul utilizatorilor activi ai platformelor de comunicare electronică este de aproximativ 10 milioane, iar numărul persoanelor care au acces la internet la nivel global se ridică la aproximativ 4 miliarde. Comunicările online au devenit astăzi o necesitate incontestabilă, fiind folosite atât pentru conversații personale, cât și - din ce în ce mai mult - pentru conversații de business. Însă, odată cu creșterea popularității aplicațiilor WhatsApp, Telegram, Facebook Messenger și altele de acest fel, mulți dintre utilizatori se confruntă cu următoarea dilemă: pot comunicările electronice de acest tip să fie folosite ca probe în fața unui judecător?

În contextul politico-economic din ultimii ani, dreptul Uniunii Europene a devenit un instrument indispensabil fiecărui jurist. Această "nouă ordine juridică de drept internațional" (CJCE, cauza Van Gend en Loos) se întâlnește în domenii din cele mai variate, intersectându-se totodată cu aspecte de drept constituțional și reglementând aspecte ce țin de viața economică a operatorilor de pe piața unică: arbitrajul investițiilor, guvernanța corporatistă, transferul de întreprindere și protecția consumatorului.

Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor a prevăzut că statele membre se vor asigura că după 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile publice sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Articolul antecitat a fost transpus prin art. 14 alin. (2) din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor 1, republicată, care vizează clădirile noi din proprietatea sau administrarea autorităților administrației publice, care urmează să fie recepționate în baza autorizației de construire emise după 31 decembrie 2018.

Consiliul Concurenței a efectuat, în anul 2018, 15 inspecții inopinate, ce au vizat peste 50 de locații și sedii ale unor societăți investigate. Desfășurarea de inspecții inopinate este o practică constantă în ultimii ani, fiind cel mai eficient instrument al autorității de concurență în colectarea de informații și documente în cadrul unor investigații ce privesc încălcarea regulilor de concurență.

La un an după intrarea în vigoare a GDPR, o noua lege în România prevede amenzi pentru companii, de data aceasta în cuantum de până la 5% din cifra de afaceri. Uniunea Europeană obligă companiile care prestează servicii esențiale pentru populație să își asigure securitatea informatică și să colaboreze cu statul pentru a garanta un răspuns coordonat la atacurile informatice.

În data de 2 mai 2019, în cauza C-614/17, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (“CJUE”) a pronunțat o decizie care ar putea afecta etichetele produselor alimentare și băuturilor care conțin reprezentări grafice ale unor regiuni geografice protejate ca denumiri de origine. Avându-l ca protagonist pe mult iubitul personaj Don Quijote de la Mancha, CJUE a folosit acest prilej pentru a stabili protecția denumirilor de origine în raport cu reprezentările grafice care ar putea sugera o legătură între un produs și regiunea geografică protejată printr-o denumire de origine.

În toamna anului 2017, în Statele Unite ale Americii era în plină desfășurare mișcarea #MeToo. Hashtag-ul prin care femeile, în număr uriaș, împărtășeau pe rețelele sociale experiențele despre hărțuiri sexuale a devenit în scurt timp global, iar în ianuarie 2018 apăruse și #TimesUp, tot o mișcare împotriva hărțuirii sexuale, devenită virală. Ambele inițiative au (re)adus în prim plan o preocupare sporită pentru acest fenomen, inclusiv în domeniul muncii. În România, principalele acte normative care transpun în dreptul național legislația europeană secundară adoptată în materie sunt O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați.

În completarea firească a articolului precedent, care a deschis subiectul privind programele de tip Stock Option Plan, în prezent încă destul de timid explorat, ne propunem în acest articol să aducem în prim planul analizei noastre perspectiva dreptului muncii.

Știai că nu doar furnizorul tău de electricitate îți poate vinde energie, ci că și tu poți să-i vinzi lui? Și că asta nu vă pune pe poziții opuse, ci dimpotrivă, complementare? Fie că ești proprietarul unui apartament sau al unei case, sau că locuiești cu chirie, indiferent de zona în care locuiești, merită acum să te gândești să devii prosumator, în ce fel poți beneficia de programele de finanțare și cum poți să creezi micro-rețele locale în beneficiul comunității în care locuiești. De ce nu? Ai putea, de exemplu, în viitor alimenta cu lumină „curată” școala în care învață copilul tău.

În ultima perioadă, comerțul electronic a crescut exponențial în Europa și din ce în ce mai mulți consumatori și utilizatori comerciali (de ex. societăți care își vând produsele pe site-uri web de e-commerce) sunt prezenți pe platformele de intermediere online. Chiar dacă este un domeniu de actualitate, relațiile dintre utilizatorii comerciali și platformele de intermediere online (B2B) nu au beneficiat de o reglementare juridică specifică. Până în prezent, legislația de la nivel național și european a avut în vedere în principal relațiile dintre întreprinderi și consumatori, în contextul comerțului online.

În data de 24 aprilie 2019 intră în vigoare noile norme privind activitatea farmaciilor, conținând modificări importante privind activitatea desfășurată de farmacii și cu privire la organizarea acestora. Una dintre cele mai importante modificări privește posibilitatea farmaciilor de a comercializa online medicamentele de uz uman acordate fără prescripție medicală (așa numitele medicamente over-the-counter - OTC-uri). Până în prezent, deși OTC-urile puteau fi comandate pe paginile de internet administrate de diverse farmacii, acestea nu putea fi efectiv cumpărate, ci doar rezervate în vederea ridicării din farmacie.

Avocații Țuca Zbârcea & Asociații au obținut, la Curtea de Apel București, revizuirea unei hotărâri definitive pronunțate în materia achizițiilor publice în temeiul încălcării principiului priorității dreptului Uniunii Europene, cale de atac specială prevăzută de art. 21 alin. (1) al Legii nr. 554/2004.

Unul dintre principalele obiective ale OUG 19, care modifică celebra OUG 114, este de a impulsiona intermedierea financiară, așa cum precizează nota de fundamentare: “prin creșterea creditării companiilor nefinanciare de către sectorul bancar, de scădere a costului creditării populației și de încurajare a economisirii prin acordarea de dobânzi mai atractive”. Este firesc un astfel de deziderat al oricărui guvern având în vedere că, pe de o parte, după cum arată și literatura de specialitate, cel puțin până la un anumit nivel, intermedierea financiară poate determina creșterea economică, iar pe de alta nivelul intermedierii financiare din România este cel mai redus din UE (Mugur Isărescu, „Creșterea sectorului bancar – între dorință și realitatea din business”).

La nivelul Uniunii Europene (UE) există o serie de reglementări de natură să asigure un nivel înalt de protecție a siguranței și drepturilor consumatorilor, reglementări care urmăresc totodată și menținerea unui echilibru corect prin raportare la competitivitatea intreprinderilor.

În funcție de particularitățile fiecărei proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice ori a acordurilor-cadru, autoritățile contractante pot decide să achiziționeze produse, servicii sau lucrări defalcate pe loturi. Într-o asemenea situație, voința legiuitorului a fost aceea de a trata fiecare lot ca o procedură de sine stătătoare, acest lucru având impact inclusiv asupra măsurilor de remediere care pot fi dispuse de instanțele de judecată în ipoteza soluționării unor contestații formulate de către unii dintre participanții la procedură.

Un nivel redus al activului net indică un grad ridicat de îndatorare al societății și, implicit, riscul de a nu-și putea onora datoriile către asociați, furnizori, bănci, stat și alți parteneri comerciali. Din acest motiv, apar consecințe multiple, de la pierderea accesului la finanțare suplimentară, limitarea nivelului deductibilității costurilor excedentare ale îndatorării, poziționarea nefavorabilă în raport cu autoritățile fiscale în materie de risc fiscal, până la dizolvarea societății.

În soluționarea unui recurs în interesul legii formulat de Curtea de Apel Cluj, Înalta Curte de Casație și Justiție ("Î.C.C.J.") a stabilit că sumele reprezentând impozite locale (impozite pe clădiri, terenuri), datorate pentru bunuri valorificate în cadrul procedurii insolvenței, grevate de o cauză de preferință în favoarea unui creditor, impozite devenite scadente după data intrării în faliment a debitorului, nu beneficiază de ordinea de prioritate la plată.

Publicația britanică International Financial Law Review – IFLR a anunțat ieri seară, la Londra, câștigătorii premiilor anuale „IFLR Europe Awards”. Evenimentul reunește cele mai importante și mai active firme de avocatură din Europa cu expertiză în domeniile financiar-bancar, piețe de capital și fuziuni și achiziții.

Desi sunt mai rar întâlnite în practică, apelul și recursul incident sunt menite să asigure posibilitatea părții ca, deși inițial a decis să nu mai atace hotărârea instanței, să revină totuși asupra deciziei în cazul în care partea adversă atacă hotărârea. Acesta cale de atac incidentală a născut multiple controverse cu privire la limitele devoluțiunii în cazul în care apelul principal vizează doar o parte din hotărâre și nu urmărește modificarea sau desființarea acesteia în totalitate, ridicându-se frecvent întrebarea: Poate viza apelul incident și alte aspecte decât cele antamate prin apelul principal?

În data de 26 martie 2019, Ministerul Finanțelor Publice ("MFP") a publicat un proiect de ordonanță de urgență, care aduce o serie de modificări Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Nu sunt rare cazurile în care, din dorința de a atrage atenția asupra unor nereguli, cetățenii recurg la distribuirea pe diferitele rețele de socializare, grupuri sau blog-uri a unor materiale foto-video care surprind o situație reprezentând o posibilă încălcare a legii sau pur și simplu a unor reguli de conviețuire socială (spre exemplu, parcarea necorespunzătoare în incinta unui complex de clădiri, conducerea autovehiculelor în mod necorespunzător, aruncarea deșeurilor într-un spațiu neamenajat ș.a.).

O întrebare din ce în ce mai des întâlnită în practică vizează posibilitatea de a distribui alte sume decât cele reprezentând profit (în sensul clasic perceput) și rezerve facultative.

​​Pachetele de remunerare a angajaților cu funcții cheie au devenit din ce în ce mai sofisticate, mai ales în cadrul grupurilor de companii care, în scopul integrării și uniformizării, acordă anumite beneficii globale pentru manangementul de top. Cele mai populare beneficii acordate la nivel de grup sunt cele primite ca urmare a înrolării în planurile de remunerare bazate pe capitaluri proprii care, în general, sunt sub formă de titluri de participare acordate la un moment ulterior, de regulă sub condiția îndeplinirii anumitor indicatori de performanță sau doar a trecerii timpului.

Calendarul de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice la nivel național - o cerință impusă pentru alinierea cu noile tehnologii, dar și cu reglementările europene - a fost stabilit de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), printr-un ordin adoptat anul trecut (Ordinul 177/2018).

În ultima perioadă asistăm la o amplificare a conflictului între, pe de-o parte, cei care prestează servicii de transport persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere și, pe de altă parte, persoanele care utilizează platformele de tip UBER/Taxify (Bolt). Conflictul a culminat cu organizarea unor proteste ale taximetriștilor, care și-au exprimat nemulțumirile la adresa competitorilor UBER/Taxify (Bolt). Aparent din dorința de a stopa acest conflict, în data de 1 martie 2019, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a publicat un proiect de Ordonanță de urgență, având ca obiect instituirea unor măsuri în domeniul transportului rutier și modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere ("Legea taximetriei").

Andersen Global a anunțat astăzi încheierea unui acord de colaborare cu SCP Țuca Zbârcea & Asociații, firmă de avocatură cu birouri în București și Cluj-Napoca, precum și cu divizia de consultanță fiscală a acesteia, Țuca Zbârcea & Asociații Tax. Acest acord de colaborare, primul în România, face parte din procesul de expansiune al Andersen Global în Europa de Est.

În ultimele decenii, tehnologia digitalizării a condus, prin dezvoltarea de platforme interactive online, la apariția unor transformări economice, sociale, culturale sau industriale fără precedent. Fără îndoială, transformările economice sunt cele mai spectaculoase, concretizându-se prin atragerea unui număr tot mai mare de antreprenori și beneficiari, prin investiții în creștere și profituri pe măsură sau prin atragerea în circuitul productiv al resurselor a numeroase bunuri și servicii.

Organizațiile pot prelucra date cu caracter personal numai dacă identifică un temei legal valid pentru respectiva prelucrare. GDPR enumeră limitativ temeiurile care pot sta la baza prelucrărilor de date cu caracter personal. Interesul legitim este unul dintre acestea. Întrucât în "era GDPR" consimțământul și-a pierdut mult din aura de ”silver bullet”, organizațiile au devenit tot mai interesate în a utiliza interesul legitim ca temei legal pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Pe bună dreptate, de cele mai multe ori.

Articolul 85 din O.U.G. nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, a fost aproape ignorat în spațiul public de la momentul intrării în vigoare a ordonanței de urgență menționate.

Țuca Zbârcea & Asociații și ELSA București anunță organizarea ELSA Courses – Keep Calm and Love GDPR, primul proiect academic ce vizează inițierea studenților la drept în ceea ce privește prevederile GDPR. Termenul limită pentru înscrieri este 15 martie, ora 23:59. În cadrul programului, pot participa studenți în anii II și III din cadrul facultăților de drept.

Planul urbanistic de detaliu (PUD) este documentația de urbanism cu care se întâlnesc cel mai des persoanele private interesate de construirea unei clădiri. Obținerea unei autorizații de construire depinde de modul în care proiectul propus se încadrează sau nu în prevederile planului urbanistic general (PUG) al orașului, precum și de existența în PUG a unei reglementari suficient de detaliate pentru parcela în cauză, care să permită direct emiterea unei autorizații de construire.

Vânzările online în cadrul UE ajung anual la aproximativ 550 miliarde euro, aproximativ 96 miliarde euro provenind din vânzări transfrontaliere. Una dintre consecințele majore ale dezvoltării comerțului online este că legislația de TVA trebuie să țină pasul și să se adapteze evoluției afacerilor. Astfel, Consiliul European a adoptat în decembrie 2018 noul pachet legislativ privind vânzările de bunuri și servicii online în cadrul Uniunii Europene care va schimba radical regulile de TVA, implementarea sa urmând să aibă loc în două etape, respectiv în 2019 și 2021.

Companiile care fac parte din grupuri multinaționale ajung să fie de două ori impozitate atunci când autoritățile fiscale dintr-un alt stat ajustează prețurile de transfer ale tranzacțiilor cu entități afiliate nerezidente, în urma unui control, și impun plata unui impozit pe profit suplimentar. În astfel de situații, companiile încearcă, de obicei, să-și facă dreptate prin aplicarea căilor interne de atac, respectiv în instanță. Alternativa pentru rezolvarea ajustărilor este inițierea, cu ajutorul autorităților fiscale din România, a unei proceduri amiabile (mutual agreement procedure - MAP).

Ce obligații, oportunități sau riscuri apar în contextul închiderii anului fiscal? Ce implicații au modificările fiscale pentru companii? Departamentele financiar-contabile se concentrează, de regulă, pe îndeplinirea obligațiilor declarative la final de an fiscal, însă sunt recomandabile și verificări specifice care pot genera atât noi obligații de declarare, dar și oportunități.

Mai pot oare consumatorii invoca presupusul caracter abuziv al unor clauze din contractele de credit în cadrul contestațiilor la executare, în contextul modificării, inter alia, a art. 713 alin. (2) din C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018?

O țintă ambițioasă în bugetul pentru 2019 este creșterea încasărilor din TVA cu 10 mld. lei, însemnând 0,5% pp din PIB-ul estimat. În sumă nominală, o astfel de majorare ar fi un record al ultimilor șapte ani, perioadă în care cel mai mare salt a fost consemnat în 2015, un plus de cca. 6 mld. lei. Istoric, din TVA statul român a reușit să încaseze cel mult 8% din PIB și s-a plasat în fiecare an analizat de Comisia Europeană în raportul privind gap-ul de TVA (diferența dintre suma efectiv încasată și cea potențială dacă s-ar colecta integral) pe primul loc în UE. Un prim loc care nu e pe podiumul premianților, dimpotrivă.

Atunci când un potențial investitor are în vedere achiziționarea unei afaceri, există numeroase aspecte ce trebuie luate în considerare, precum activele societății țintă (target-ul), aspectele financiare, know-how-ul sau potențialele litigii în care societatea era implicată. Printre astfel de elemente, aspectele ce țin de practicile de aplicare și implementare a cerințelor Regulamentului general privind protecția datelor (UE) 2016/679 (GDPR) pot constitui un element esențial de luat în considerare, în special în industriile care se bazează pe datele persoanelor fizice și în care bazele de date reprezintă un activ valoros al societății.

Direcția politicii fiscal-bugetare este trasată, cel puțin pentru 2019, de controversata OUG 114 și de buget. Cum până în acest moment niciunul dintre cele două acte nu a fost clarificat, mediul de afaceri se află într-o expectativă nu prea optimistă. Este o situație care riscă să creeze un cerc vicios al neîncrederii reciproce între actorii instituționali și cei privați cu efecte negative pentru întreaga economie.

Autoritățile fiscale au anunțat recent demararea operațiunii Iceberg care are printre obiective principale prețurile de transfer. Această operațiune reprezintă o reconfirmare a strategiei de control din ultimii ani care s-a axat pe verificări ale prețurilor de transfer. În multe situații, astfel de controale se încheie cu ajustări semnificative și, implicit, impuneri suplimentare pentru contribuabili.

În contextul creșterii interesului pentru domeniul protecției datelor și a primelor amenzi impuse de la aplicarea GDPR, în Portugalia, Germania, Austria și, de curând, în Franța, o analiză a celui mai recent raport al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) ne ajută să extragem cele mai relevante situații care ar putea deveni subiectul unor plângeri și/sau sancțiuni. Deși se bazează pe legislația anterioară GDPR (în principal, pe Legea nr. 677/2001), concluziile rămân valabile și în baza reglementărilor prezente.

Pentru o mai bună funcționare a mecanismelor de taxare a grupurilor multinaționale în Uniunea Europeană, controalele fiscale în materie de prețuri de transfer ar trebui să fie efectuate coordonat de Statele Membre. O astfel de abordare ar oferi beneficii din cel puțin două perspective. În primul rând, ar oferi autorităților fiscale un instrument transparent și eficient de distribuire a drepturilor de taxare între state prin alocarea profiturilor acolo unde se generează valoarea. În al doilea rând, ar preveni dubla taxare sau dubla non-taxare a veniturilor grupurilor multinaționale.

În România, infracțiunea de evaziune fiscală (în modalitatea normativă cuprinsă în art. 9 din legea specială) este pedepsită numai cu închisoarea, de la 2 la 8 ani în cazul unui prejudiciu de până la 100.000 euro, de la 7 la 13 ani pentru un prejudiciu de până la 500.000 euro și de la 9 la 15 ani pentru un prejudiciu mai mare de 500.000 euro. În cazul achitării sumelor solicitate de către partea civilă în procesul penal până la primul termen de judecată, limitele de pedeapsă se reduc la jumătate.

Uneori, statului îi este permis să intervină, prin organele abilitate, în anumite limite, cu mijloace care pot duce la restricționarea drepturilor fundamentale. Asemenea mijloace sunt și perchezițiile simple (de exemplu, perchezițiile corporale din aeroporturi), inspecțiile derulate în proceduri administrative (dreptul concurenței, protecția datelor cu caracter personal) sau percheziții desfășurate într-un proces penal (percheziții corporale, ale vehiculelor, informatice sau domiciliare).

Obligațiile de raportare și taxele datorate la Fondul pentru Mediu, în principal cele referitoare la ambalaje și echipamente electrice și electronice, reprezintă o provocare pentru companii, în contextul noilor reguli metodologice de calcul intrate în vigoare in perioada iulie 2018 - ianuarie 2019. În cazul deșeurilor de ambalaje, printre noile prevederi cu impact asupra activității companiilor se află creșterea obiectivelor de reciclare/valorificare, obligațiile de gestionare a ambalajelor primare reutilizabile și includerea reparării în operațiunea de reciclare în cazul paleților de lemn.

​Curtea Internațională de Arbitraj («International Court of Arbitration»; în continuare, «Curtea ICC» sau «Curtea»), cu sediul la Paris, a fost înființată în anul 1923 de către Camera de Comerț Internațională («International Chamber of Commerce»; abreviat, «ICC»), "cea mai cuprinzătoare organizație de afaceri din lume, reprezentând 45 de milioane de companii din peste 100 de țări."

De-a lungul timpului, atunci când statul a dorit obținerea unor venituri suplimentare la bugetul public prin introducerea de noi taxe și impozite sau prin majorarea celor existente, autoritățile s-au orientat și către sectorul jocurilor de noroc, alături de alte industrii, precum cea energetică, cea a telecomunicațiilor ori cele ale alcoolului și țigărilor.

În cursul anului trecut a fost dat spre consultare publică un proiect de Ordonanță de Guvern prin care se urmărește implementarea Directivei (UE) 2016/943 privind protecția secretelor comerciale. Deși adoptarea remediilor prevăzute în acest proiect de ordonanță reprezintă un pas important înspre întărirea protecției secretelor de afaceri, rămân probleme pentru care nu s-au prevăzut încă soluții, precum (i) ce poate face o companie pentru protejarea secretelor sale comerciale când este parte într-un litigiu de drept comun și (ii) cum pot fi puse în echilibru dreptul la apărare al unei părți dintr-un litigiu și secretele comerciale ale celeilalte părți în situații în care pentru aflarea adevărului este necesară administrarea unor probe care conțin secrete comerciale.

O reală problemă pentru mediul de afaceri recent remediată în Codul fiscal o reprezintă posibilitatea de a recupera TVA de la buget pentru creanțe neîncasate. Semnalam în vara anului trecut faptul că astfel de situații - în care companiile ajung să suporte TVA în contul debitorilor - sunt neechitabile, implicând costuri însemnate. Tot atunci arătam că este nevoie ca legislația românească să prevadă o modalitate de recuperare în acord cu decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene exprimată într-un caz similar.

Recenta reglementare din Codul fiscal a criptomonedelor aduce modificări oportune, eliminând incertitudinile care planau asupra regimului impozitării acestor venituri, și prefigurează în opinia noastră o adaptare necesară a contextului legal și fiscal românesc la intrarea criptomonedelor în mainstreamul operațiunilor financiare. Dacă până în prezent legislația românească nu făcea referire la monedele virtuale, acestea nefiind recunoscute ca monede naționale sau valute, introducerea regimului fiscal specific pentru aceste tranzacții reprezintă un prim pas dintr-un proces de adaptare a contextului legal național la acest fenomen.

În practică, s-a constatat că există numeroase situații, în special în zonele de extravilan, în care s-au vândut terenuri ce au făcut obiectul legilor de restituire, exclusiv pe baza actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate, adică în baza adeverințelor de proprietate și a proceselor verbale de punere în posesie. În multe cazuri, fie titlurile de proprietate au fost emise pe numele persoanei îndreptățite, alta decât noul dobânditor, ulterior transferului sau chiar șirului de transferuri de proprietate, fie acestea nu au mai fost emise. Această împrejurare a reprezentat în multe dintre situații un impediment la înscrierea dreptului în cartea funciară.

Entitățile care sunt în același timp plătitoare de impozit specific și impozit pe profit pot beneficia, începând din acest an de credit fiscal aferent sponsorizărilor de până la plafonul de 0,5% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat. Este vorba de o nouă extindere a facilității, după ce anul trecut a fost acordată și entităților plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Totodată, această facilitate poate fi reportată pe o perioada de 7 ani în cazul societăților plătitoare de impozit pe profit, respectiv 28 de trimestre pentru microîntreprinderi.

Companiile au o largă putere de discreție cu privire la modalitatea în care le acordă bonusuri salariaților lor, beneficiind de o serie de opțiuni în care pot implementa acest tip de adaos la salariu. Este important, însă, ca angajatorii să urmărească anumite aspecte a căror corectă punere în practică îi poate scuti de litigii cu salariații. Vorbim mai jos despre cum pot fi evitate discriminările între salariați la acordarea de bonusuri, în ce condiții pot fi prevăzute acestea în mod unilateral, respectiv cum se pot asigura angajatorii că în contractele de muncă sunt incluse clauze de bonus viabile.

Din iulie 2018, pacienții români au acces la medicamente din confortul propriei case, grație introducerii conceptului de "farmacie on-line". În ciuda acestei inovații mult așteptate, farmaciile sunt ezitante în a obține autorizația necesară în vederea comercializării online a medicamentelor, iar o astfel de atitudine se datorează în principal reglementării aflate în stare incipientă. Pe cale de consecință, Ministerul Sănătății a publicat un proiect de ordin ce ar urma să detalieze condițiile de autorizare a farmaciei online, precum și beneficiile aduse clienților.

Ne propunem prin această analiză să examinăm implicațiile pe care le are activitatea unui reponsabil cu protecția datelor personale (DPO) pe termen scurt, răspunzând în principal întrebărilor: poate fi sancționat responsabilul cu protecția datelor, atât angajat cât și externalizat, atunci când se stabilește că societatea a încălcat dispozițiile în materia prelucrării datelor cu caracter personal? Dacă da - când, prin ce mijloace și în ce măsură?

Organizațiile non-guvernamentale sunt forme asociative create în mod voluntar de persoane fizice sau juridice, cu rolul de promovare a valorilor civice, ale democrației și ale statului de drept, astfel cum este prevăzut de principalul act normativ în materie, respectiv Ordonanța 26/2000 cu privire la asociații și fundații ("Ordonanța 26/2000"). Necesitatea parcurgerii unei proceduri judecătorești, dublată de practica variată a instanțelor în ceea ce privește documentele necesare sau termenele acordate, poate genera o anumită incertitudine în procesul de înființare a unei organizații non-guvernamentale (pe scurt, "ONG") pentru persoanele care doresc să se implice activ în promovarea și realizarea unor obiective de interes general sau la nivelul comunității din care provin.

În mod tradițional, clauza de rezervă a proprietății este definită ca fiind stipulația din contract prin care vânzătorul își rezervă proprietatea bunului până la plata integrală a prețului. Așadar, dacă în mod obișnuit transferul dreptului de proprietate într-un contract de vânzare operează la data încheierii valabile a contractului (la data realizării acordului de voințe în forma cerută de lege), în cazul clauzei de rezervă a proprietății, acest transfer nu operează până la data la care cumpărătorul achită în mod integral prețul bunului.

Complexitatea legislației și cerințele de raportare tot mai sofisticate impun noi sarcini administrative și implică o bună cunoaștere a regulilor de TVA. Departamentul de Taxe Indirecte din cadrul Deloitte a structurat seminarul Totul despre TVA în două module - de bază și avansat - pentru a le da practicienilor în fiscalitate posibilitatea să aleagă varianta care răspunde problemelor pe care le întâmpină în practică.

Anticipăm turarea motoarelor Consiliului Concurenței și nu ar fi o speculație dacă am spune că am trăit un adevărat "raid aerian". Ne așteptăm la un an tumultuos pentru agenții economici și în 2019, din perspectiva impunerii regulilor de concurentă. Consiliul Concurenței rămâne o autoritate de top care funcționează la standarde europene, cu o activitate care o depășește în unele situații pe cea din cadrul autorităților de concurență din țările vecine.

Noile norme care au ca scop eliminarea celor mai frecvente practici de evitare a obligațiilor fiscale de către societăți, prevăzute de directiva UE 1164/2016 - "AntiTax Avoidance Directive" (ATAD), au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2019 în Uniunea Europeană. România, însă, a implementat în urmă cu un an aceste reguli optând în cazul uneia dintre măsuri, respectiv al limitării deductibilității costurilor de îndatorare, pentru o variantă mai restrictivă decât cea care era posibilă conform directivei. Mai mult, România a fost printre primele state care au decis să transpună directiva în condițiile în care aplicarea în legislațiile statelor membre UE, așa cum am menționat, a devenit obligatorie de la 1 ianuarie acest an.

În ședința Senatului României, din data de 19 decembrie 2018, a fost adoptat un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Este știut faptul că, încă de la momentul intrării în vigoare a Legii dării în plată, astfel cum aceasta a fost interpretată ulterior de Curtea Constituțională, aceasta a născut controverse aprige între profesioniști (instituțiile bancare) și consumatori.

Vă imaginați o ședință de judecată în care judecătorul se află în București, reclamantul și avocatul său în Berlin, iar partea adversă în Timișoara? Judecătorul pornește aplicația dedicată, declară ședința de judecată deschisă, iar instanța, părțile și eventualii martori se pot asculta și vedea reciproc și pot dezbate cazul, pentru ca la final instanța să rămână în pronunțare cu privire la soluție.

Aflarea conținutului ofertei competitorului declarat câștigător în cadrul licitațiilor publice poate genera un avantaj considerabil ofertanților clasați pe locuri inferioare. Aceștia pot astfel să identifice potențiale vicii ale ofertei clasate pe locul 1 și să le valorifice în cadrul unei contestații, crescându-și considerabil șansele la adjudecarea contractului public. Informațiile din propunerea tehnică și financiară depusă în cadrul unei licitații publice sunt protejate de confidențialitate în condițiile legislației achizițiilor publice.

Dezvoltarea explozivă a internetului favorizează un frecvent (și tot mai pasionant) conflict juridic între titularii de drepturi de autor și cei care publică informație în mediu virtual (platforme media, titularii de web-siteuri, influencers individuali etc). Casus belli este pe cât de improbabil, pe atât de comun: banalul hyperlink.

Ce obligații, oportunități sau riscuri apar în contextul închiderii anului calendaristic? Ce noutăți aduce legislația fiscală și ce implicații pot avea pentru companiile din România?

Sfârșitul de an aduce schimbări legslative în mai multe domenii cheie. Prin Legea nr. 310/17 decembrie 2018, ce intră în vigoare astazi, se modifică o serie de acte normative care reglementează procesele civile, în vedere unor obiective precum (i) scurtarea proceselor civile, (ii) protejarea justițiabililor pe parcursul procesului civil în anumite situații care nu le sunt imputabile sau (iii) asigurarea aplicării unitare a legii de către toate instanțele și autoritățile din țară.

Autoritățile de supraveghere și control în domeniul datelor cu caracter personal din marea majoritate a statelor central-europene par să se concentreze pe explicarea dispozițiilor GDPR și a principalelor provocări legate de respectarea acestuia, fără a aplica până acum amenzi, rezultă din studiul Deloitte Legal, „GDPR - 6 luni de la momentul implementării”. „Deloitte Legal a realizat un exercițiu de analiză a aplicării regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) în zece state din Europa Centrală și de Est, rezultând un material comprehensiv referitor la cadrul legal și la pregătirea pieței și a autorităților. Fiind primul studiu efectuat în regiune, documentul oferă o imagine de ansamblu a impactului GDPR pe câteva coordonate-cheie, cum ar fi: principalele provocări generate de aplicarea GDPR de la momentul implementării, bunele practici, relația cu autoritățile de supraveghere și control, inițiativele sectoriale sau activitățile supuse obligațiilor de evaluare a impactului privind protecția datelor.

Raportarea în detaliu a tranzacțiilor în declarațiile de TVA este mare consumatoare de resurse. Timpul alocat pentru îndeplinirea acestui tip de procese recurente poate fi, însă, redus cu până la 70% utilizând tehnologia. O soluție inovatoare dezvoltată intern de Deloitte Tax România, dedicată raportărilor privind TVA și care funcționează independent de sistemul contabil al utilizatorilor, este aplicația D.Tax. De exemplu, completarea formularului 394 - prin care se declară toate tranzacțiile pe teritoriul României - poate costa o companie săptămâni de muncă dacă are o activitate complexă și un volum mare de tranzacții. Efortul poate fi de numai o zi prin utilizarea D.Tax.

Utilizarea sistemelor CCTV montate la bordul autovehiculelor s-a extins masiv în ultimii ani, iar dispozitivele au devenit din ce în ce mai accesibile, în timp ce calitatea acestora s-a îmbunătățit substanțial. Motivele care justifică instalarea unei camere video la bordul unui autovehicul par să varieze, însă de cele mai multe ori sunt invocate preocupările pentru securitatea personală și asigurarea unui mijloc de a stabilire a răspunderii în caz de accident.

Scăderea cotei de TVA pentru serviciile de restaurant și catering, de la 9% la 5%, începând cu 1 noiembrie, a generat incertitudine privind punerea în aplicare. În lipsa unor norme explicite la momentul implementării, mediul de afaceri a ridicat întrebări privind "granița" dintre cota redusă de 9% aplicabilă livrărilor de alimente, și cota redusă de TVA de 5% aplicabilă prestărilor de servicii de restaurant și catering. În acest context, Ministerul Finanțelor a emis, prin ordin, instrucțiunile de aplicare unitară care încearcă să clarifice diferența, din perspectiva cotei de TVA aferente, dintre o prestare de servicii de restaurant și catering și o livrare de bunuri.

Unul dintre aspectele tranzacțiilor de M&A care a dobândit o importanță sporită odată cu aplicarea în România a Regulamentului general privind protecția datelor (UE) 2016/679 (GDPR), privește protecția datelor cu caracter personal, mai concret cum poate fi asigurată și implementată respectarea obligațiilor prevăzute de GDPR de către părțile implicate într-o astfel de tranzacție. Acest articol își propune să prezinte implicațiile practice ale GDPR cel mai des întâlnite în pregătirea tranzacțiilor de M&A, cu accent pe transferul datelor în cadrul procesului de due-diligence.

Transpunerea în legislația română a primului act normativ al Uniunii Europene privind securitatea rețelelor și sistemelor informatice este așteptată în această perioadă. Noua lege va aduce cu sine obligații crescute de securitate cibernetică pentru marile companii active în anumite domenii, precum și amenzi ce pot atinge până la 5% din cifra de afaceri a companiilor care nu reușesc să îndeplinească aceste obligații.


Autoritățile locale au primit dreptul de a impozita turnurile de susținere a turbinelor eoliene ca urmare a "completării" definiției clădirii din Codul fiscal, la capitolul taxe și impozite locale. Legea adoptată de parlament adaugă în categoria clădirilor turnurile de susținere a turbinelor eoliene. Merită menționat că regimul acestei categorii de construcții s-a aflat în centrul unor dispute dintre mediul de afaceri și reprezentanții autorităților locale.

Se vorbește tot mai des despre o nouă revoluție industrială, denumită și Revoluția 4.0, care se preconizează a fi diferită de cele anterioare (având în vedere că afectează companiile din toate sectoarele), revoluție la sfârșitul căreia companiile vizate vor deveni adevărate întreprinderi digitale, prin transformarea integrală a sistemelor de producție și/sau management. Pe lângă plusurile inerente acestei revoluții, observăm apariția unei noi probleme, anume incapacitatea statelor de a ține pasul cu reglementarea noilor tehnologii, problemă semnalată și de fondatorul și președintele Forumului Economic Mondial, Klaus Schwab, în cartea sa - The Fourth Industrial Revolution.

Persoanele fizice care plătesc anticipat anumite obligații fiscale impuse prin decizii emise după 9 octombrie 2018 pot beneficia de o bonificație de 10% din sumele datorate. Procedura de acordare a acestei bonificații de 10% este clarificată printr-un ordin al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Mai exact, este vorba de ordinul nr. 2906/2018 care se referă la sumele de plată menționate în deciziile de impunere emise contribuabililor după 9 octombrie 2018.

Pe rolul Senatului (în calitate de primă cameră sesizată) se află o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, care a primit de curând (pe 20 noiembrie 2018) avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Proiectul de lege propune mai multe modificări în vederea reducerii termenelor și documentelor necesare emiterii certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire, precum și o noutate semnificativă în acest domeniu: aprobarea tacită a cererii pentru eliberarea unui certificat de urbanism sau pentru eliberarea unei autorizații de construire în cazul lipsei unui răspuns în termenul legal.

Sumele percepute clienților de către companii sub formă de compensație pentru rezilierea contractelor înainte de termen sunt supuse TVA, a decis recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza C295/17 MEO privind o companie telecom din Portugalia. Hotărârea în cauza menționată a fost așteptată cu real interes încă de la transmiterea întrebărilor preliminare către Curte întrucât, odată cu apariția acestui caz, sporește riscul ca sumele facturate de societăți pentru rezilierea prematură a acestor tipuri de contracte să fie considerate subiect de TVA.

În cazul constatării unor practici comerciale incorecte de către ANPC, contravenienții sunt pasibili atât de amenzi, cât și de sancțiuni complementare grave, precum încetarea unor practici ori chiar suspendarea întregii activități comerciale. Prevederile legale oferă posibilitatea agenților economici sancționați să conteste atât amenzile, cât și sancțiunile complementare, însă prin urmarea unor rute procedurale diferite. Simpla contestare a contravenției atrage suspendarea de drept a obligației de plată a amenzii până la soluționarea procesului.

La începutul lunii noiembrie s-a publicat Legea 247/2018 prin care o serie de modificări au fost aduse legislației ce reglementează dreptul de muncă și ședere a cetățenilor străini în România. Cea mai importantă schimbare o reprezintă reducerea salariului minim de încadrare pentru cetățenii străini. Astfel, în acest moment, similar cu angajații români, cetățenii străini pot fi încadrați în muncă în baza unui venit salarial egal cu salariul minim pe economie, față de salariul mediu brut pe economie, pragul minim de încadrare anterior.

În primele 9 luni ale acestui an, companiile din România au livrat în state membre UE bunuri în valoare de 38,98 miliarde Euro, sume, în marea lor majoritate, scutite de plata TVA în țara noastră. Dacă reforma TVA la nivelul european, care urmează să intre în vigoare din 2022, pare deocamdată prea departe pentru a fi o preocupare reală pentru companii, în schimb se așteaptă ca lunile următoare să aducă modificări punctuale ale sistemului actual privind TVA aplicabil livrărilor intracomunitare, prin așa-numitele "soluții rapide".

Dreptul la concediu anual este un drept fundamental prevăzut de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În legislația internă, dreptul la concediu anual este un drept principal derivat din dreptul fundamental la odihnă, prevăzut de Constituția României. Codul muncii enumeră drepturile principale ale salariatului, iar printre acestea se regăsește și dreptul la concediu anual plătit.

Ce obligații, oportunități sau riscuri apar din perspectiva TVA în contextul închiderii anului calendaristic? Ce noutăți va aduce reforma sistemului de TVA propusă de Comisia Europeană și ce implicații pot avea aceste schimbări pentru companiile din România chiar din 2019? Închiderea de an calendaristic aduce o serie de provocări din punct de vedere fiscal. De cele mai multe ori, companiile se concentrează pe îndeplinirea obligațiilor declarative, însă sunt recomandabile și verificări specifice care ar putea genera noi obligații de declarare, dar și oportunități de recuperare a TVA.

Consolidarea fiscală din perspectiva impozitului pe profit s-a aflat constant, în ultimii ani, pe agenda discuțiilor dintre mediul de afaceri și reprezentații autorităților. Recent, au apărut semnale că această facilitate are șanse să fie preluată în proiectul de modificare a Codului Fiscal aflat în pregătire la Ministerul de Finanțe. De altfel, propunerile făcute de mediul de afaceri, în acest sens, în cadrul consultărilor pe marginea modificării Codului fiscal din vara trecută, se află postate pe site-ul Ministerului de Finanțe. Propunerile au fost colectate de minister, urmând ca cele care vor fi acceptate să fie incluse într-un proiect de act normativ.

Marea Camera a Curții Europene a Drepturilor Omului a decis pe 15 noiembrie 2018 că Rusia a încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin sancționarea abuzivă a lui Aleksei Navalnîi pentru participarea la adunări pașnice (cazul Navalnîi c. Rusia, aplicatia nr. 29580/12). Aleksei Navalnîi este un activist politic, lider al opoziției din Rusia, blogger și susținător anticorupție. El a fost arestat în multiple ocazii în timpul unor adunări publice împotriva Guvernului, iar ulterior a fost și condamnat de instanțele ruse. Dl. Navalnîi a formulat plângere în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, arătând că în acest fel i-au fost încălcate drepturile prevăzute de Convenție.

Dreptul la grevă a devenit universal în lumea modernă. Fie că vorbim de angajații aeroportului Otopeni, Metrorex sau de birourile Google din întreaga lume, știri de acest fel apar în fiecare săptămână. În vreme ce angajații Google acuză politica firmei vizavi de acuzațiile de comportament sexual nepotrivit sau inegalitatea între sexe, pe plaiurile românesti, motivele sunt, mai întotdeauna, legate de salarizare.

Decizia nr. 174/2018 privind lista operațiunilor pentru care este obligatorie realizarea evaluării impactului asupra protecției datelor cu caracter personal ("Decizia nr. 174/2018"), emisă de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 31 octombrie 2018. Decizia nr. 174/2018 a fost emisă de ANSPDCP în aplicarea art. 35 alin. (4) din Regulamentul nr. 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE ("GDPR").

Într-un articol anterior din seria dedicată Regulamentului general privind protecția datelor ("GDPR"), am arătat că libertatea de exprimare, dreptul la informație și dreptul la protecția datelor cu caracter personal sunt drepturi fundamentale, la fel de importante într-o societate democratică. Și din acest motiv, în art. 85 din GDPR s-a stabilit în sarcina statelor membre obligația de a asigura prin intermediul dreptului intern un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal, pe de o parte, și libertatea de exprimare și dreptul la informație, pe de altă parte.

Angajatorii care nu vor lua și/sau nu vor respecta măsurile legale privind sănătatea și securitatea în muncă riscă să răspundă inclusiv penal (pe lângă alte tipuri de răspundere, precum cea civilă sau cea administrativă). Codul penal prevede două infracțiuni distincte cu privire la (i) neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă (articolul 349) și, respectiv (ii) nerespectarea acestor măsuri (articolul 350).

Condițiile pentru scutirea de TVA a livrărilor intracomunitare de bunuri vor fi modificate, începând cu 1 ianuarie 2020, dacă remediile rapide în domeniul TVA convenite de Consiliul miniștrilor economiei și finanțelor din UE (ECOFIN), vor fi adoptate de Consiliul UE. Aceste reguli, convenite de ECOFIN odată cu mecanismul taxării inverse generalizate pentru reducerea fraudei de TVA, ar urma să se aplice temporar, până la intrarea în vigoare a sistemului definitiv al TVA pentru comerțul intra-unional de bunuri, respectiv până la 1 iulie 2022.

În urmă cu ceva timp am scris despre aspectele la care un potențial vânzător trebuie să fie atent atunci când are de gând să-și vândă afacerea. Credem că este util să prezentăm și perspectiva de cealaltă parte a baricadei, respectiv care sunt lucrurile pe care este recomandabil să le urmărească un potențial cumpărător în cazul unei achiziții. În general, un antreprenor alege să introducă o nouă afacere în portofoliul său fie prin înființarea unui business nou de la zero, fie prin achiziția unui business deja funcțional. Argumentele pro și contra pentru ambele scenarii sunt numeroase, însă pentru moment ne propunem să discutăm doar situația achiziției unui business operațional.

Scriam într-un articol precedent, că executarea hotărârilor judecătorești privitoare la minori poate părea o misiune imposibilă. Deși legiuitorul pare să fi urmărit protejarea minorilor de expunerea față de neplăcerile executărilor silite obișnuite, în realitate se ajunge mai degrabă la protejarea părintelui debitor al obligației de a permite copilului sa păstreze relația cu părintele alături de care nu (mai) locuiește în mod statornic. Lipsa mijloacelor de constrângere proprii executărilor silite obișnuite aproape că încurajează părintele debitor să nu respecte hotărârile judecătorești, speculând-și propriul copil ca perfect pretext legal pentru a refuza sau chiar sfida deciziile unor magistrați.

Infracțiunea de executare a lucrărilor fără autorizație de construire sau fără autorizație de desființare ori cu nerespectarea prevederilor acestora, după caz, la anumite imobile indicate expres de lege ar urma să fie dezincriminată, potrivit unui proiect de lege, aflat în prezent în dezbatere la Camera Deputaților. Mai precis este vorba de proiectul de lege nr. 521/2018 care propune abrogarea art. 24 lit. a) din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (Legea 50/1991).

În 2014, modificarea Legii insolvenței din 2006 a reprezentat o soluție legislativă bună, justificată de evoluțiile realităților economice și financiare, precum și de necesitatea rezolvării problemelor identificate în practică în aplicarea legii anterioare a insolvenței. În 2018, Guvernul României propune, pe calea unei ordonanțe de urgență (OUG nr. 88/2018), o serie de modificări la Legea insolvenței nr. 85/2014, pe care încearcă să le justifice prin necesitatea eficientizării mecanismelor de recuperare a creanțelor bugetare, evitarea afectării mediului concurențial prin folosirea abuzivă a procedurilor de insolvență și prin îmbunătățirea protecției drepturilor creditorilor.

Aplicarea din 25 mai 2018 a noului Regulament GDPR a obligat majoritatea organizațiilor private și de stat să revizuiască politica de protecție a datelor cu caracter personal și a adus schimbări majore în relația digitală a acestora cu utilizatorii. Tot în baza GDPR, autoritățile de supraveghere au și ele obligații, ce se traduc prin sarcini și competențe de investigare, pentru a monitoriza aplicarea și respectarea regulamentului și pentru a proteja drepturile persoanelor vizate.

Societățile care activează în domeniul farmaceutic, fie că vorbim de farmacii, producători sau distribuitori de medicamente, se confruntă cu o serie de provocări specifice pentru a respecta cerințele legale în materia protecției datelor cu caracter personal  din cauza caracterului special al datelor prelucrate (i.e. date privind starea de sănătate). Deși datele cu caracter personal privind starea de sănătate au avut întotdeauna o reglementare specială, impactul intrării în vigoare a GDPR este totuși semnificativ.