Romania a participat la semnarea Conventiei multilaterale de modificare a tratatelor de evitare a dublei impuneri, alaturi de alte 75 de tari, pe 7 iunie, la Paris. Astfel, tara noastra si-a exprimat intentia de a modifica cele 91 de tratate de evitare a dublei impuneri si de prevenire a evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital incheiate de-a lungul timpului cu alte state.

In dreptul procesual-penal, inculpatul castiga timp si un oarecare confort psihic, dar pierde sansa unei solutii de achitare - cea mai dezirabila solutie, la sfarsitul unor proceduri penale de durata, cea care ii dovedeste nevinovatia. In dreptul concurentei, se castiga de asemenea timp si - deloc neglijabil in anumite cazuri - o amenda mai mica.

Gestionarea sarcinilor fiscale este poate una dintre cele mai serioase preocupari ale unui participant la mediul de afaceri. Pentru administrarea eficienta a propriului patrimoniu si din perspectiva obtinerii unui profit intr-un cuantum ridicat, contribuabilii recurg la diverse "artificii" pentru evitarea sau diminuarea obligatiilor fiscale.

Modificarea legii cooperativelor, inclusiv prin introducerea de facilitati fiscale pentru acestea, a avut ca scop stimularea asocierii micilor jucatori, considerata esentiala pentru a creste puterea de negociere a acestora cu marii comercianti, accesul la credite, atragerea de fonduri europene, achizitia de utilaje si tehnologie. Insa dupa un an de la publicarea acesteia (legea 164/2016), desi initiatorii au privit-o drept o reforma profunda menita sa adapteze sectorul agricol la cerintele pietei, efectele se lasa asteptate. Definitiile neclare din lege, precum si lipsa clarificarilor privind potentiala calificare ca ajutor de stat sunt principalele cauze care au facut-o inaplicabila.

Obligatii suplimentare pe zona preturilor de transfer privind raportarea anumitor indicatori inregistrati de grupurile multinationale in jurisdictiile unde isi desfasoara activitatea ("Country by country reporting", mentionate de catre Actiunea 13 BEPS emisa de OCDE) au fost aprobate de Guvern saptamana trecuta.

Activitatile de cercetare - dezvoltare beneficiaza din acest an de scutirea de impozit pe profit care, aplicata alaturi de scutirea de impozit pe venit pentru salariatii cercetatori si programatori, ar putea insemna un deceniu de "tax holiday" pentru companii. In Codul fiscal exista, deja, de cativa ani, si alte mecanisme menite sa impulsioneze domeniul cercetarii - dezvoltarii, insa din cauza dificultatilor pe care companiile le-au intampinat in practica, rezultatele privind aplicarea acestora au fost modeste, in timp ce noua facilitate pare mult mai usor de implementat.

Toate companiile din Romania care nu si-au dedus TVA pentru tranzactiile cu parteneri inactivi fiscal, fie din proprie initiativa, fie pentru ca li s-a refuzat acest drept de catre autoritati, ar putea avea sansa sa isi recupereze retroactiv sumele platite bugetului, reiese din propunerea avocatului general facuta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) in cauza C-101/16 din 31 mai 2017.

Anul 2017 este marcat de cateva forte antagonice, a caror rezultanta pare a fi incerta. Pe de-o parte, se discuta despre pasii care urmeaza a fi facuti pentru consolidarea pietei unice si realizarea uniunii bancare. Pe de alta parte, au inceput negocierile dintre Uniunea Europeana (UE sau Uniunea) si Marea Britanie, cauzate de Brexit. O scurta trecere in revista a acestor tendinte contrare, sesizate la nivelul Uniunii, este prezentata in continuare.

Acolo unde exista potential de a colecta sume la buget statul va interveni prin impozitare mai devreme sau mai tarziu. Este si cazul cryto valutelor care genereaza venituri substantiale. Teoretic, inclusiv in Romania sunt impozabile, conform regulii generale, dar cu toate acestea se afla intr-o zona nereglementata. Practic, vidul legislativ expune investitorii riscului fiscal si ii lasa, in cazul unui control, la latitudinea inspectorilor. Istoria recenta arata ca numeroase situatii lasate "in aer" de legislatia fiscala s-au intors, apoi, impotriva contribuabililor.

La aproximativ 23 de ani de la intrarea in vigoare a Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 273 din 1994, acesta a fost inlocuit integral de Regulamentul aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 343/2017 publicata in Monitorul Oficial nr. 406 din 30 mai 2017 ("Noul Regulament").

De multe ori, contractele de inchiriere cu chiriasi "ancora" din zona de "retail" contin prevederi aflate in zona gri a regulilor de concurenta. Unele contracte de inchiriere contin interdictii de a subinchiria spatiul pentru anumite activitati sau chiar de a deschide alte magazine in "aria de captare" a centrului comercial, locatorul asigurandu-si, astfel, o exclusivitate cu privire la produsele / serviciile chiriasului in cauza.

Proprietarii de masini hibride ar trebui sa plateasca un pret redus cu circa 40% la cumpararea de carburanti, avand in vedere ca, potrivit Codului fiscal, pot beneficia de scutirea de accize.  In practica, insa, facilitatea nu este functionala pentru ca lipsesc normele si procedurile legale necesare.

Toti contribuabilii care au tranzactii intra-grup, indiferent de marimea afacerii, trebuie sa prezinte dosarul preturilor de transfer daca le este solicitat de autoritatile fiscale. Din acest motiv, criteriile care plaseaza sau nu companiile in vizorul fiscului au devenit o tema de dezbatere si o preocupare majora in mediul de business. Prin urmare, mi-am propus sa conturez, in cele ce urmeaza, profilul contribuabilului expus riscului de a fi controlat.

Gratie eforturilor de reconfigurare a legislatiei privind organizarea si impozitarea jocurilor de noroc din perioada 2015-2016, Romania a devenit o jurisdictie atractiva atat pentru operatori, cat si pentru participantii la asemenea activitati. Probabil cel mai notabil rezultat al acestor eforturi il reprezinta crearea unui cadru legislativ functional pentru activitatea de jocuri de noroc la distanta, care permite statului roman sa capitalizeze popularitatea crescanda a jocurilor de noroc online.

Un proiect de lege propus in toamna lui 2016 si luat in dezbatere de parlament in aceasta luna a fost prezentat de initiatori ca o solutie pentru cresterea de pana la patru ori a incasarilor din impozitele pe profiturile companiilor. De fapt, acest proiect este transpunerea unei directive europene care, la randul sau, face parte dintr-un amplu pachet de reglementare in zona impozitarii corporatiilor gandit la nivel international. Ce prevede concret si ce impact ar putea avea?

Companiile au la dispozitie cateva instrumente legale pe care le pot folosi atunci cand nu stiu sa intrepreteze legislatia pentru a evita disputele cu inspectorii fiscali in cadrul unui control. La randul lor, autoritatile ar trebui sa fie motivate sa raspunda cat mai prompt si mai clar demersurilor contribuabililor ca sa isi indeplineasca rolul de indrumare si preventie asumat in ultima vreme. Cum sta situatia in practica?

Insusi subiectul posibilitatii anularii in instanta a documentatiilor de urbanism starneste controverse. Explicatia vine din mai multe directii. In primul rand, se pune problema cunostintelor magistratilor in domeniul arhitecturii si urbanismului. La prima vedere s-ar aprecia ca magistratii verifica doar conformitatea respectivelor documentatii de urbanism cu legea. Cu toate acestea, in practica se intalnesc spete in care magistratii s-au pronuntat pe oportunitatea respectivei documentatii, anuland planurile contestate.

Dezvoltarea tehnologiei este foarte accelerata, iar de multe ori reglementarile legale raman in urma evolutiei tehnicii sau a aplicatiilor practice ale acesteia. Uneori existenta unui vid legislativ este explicabila, intrucat este imposibil pentru legiuitor sa prevada traiectoria si modul in care tehnologia se dezvolta. Pe de alta parte, atunci cand diverse tipuri de tehnologii apar si incep sa fie folosite pe scara larga, este de asteptat ca reglementarea sa "prinda din urma" realitatea sociala astfel incat sa creeze un cadru legislativ care sa dea certitudine si sa echilibreze interesele in joc. Unul dintre exemplele in care reglementarea legala pare ca a ramas in urma evolutiei tehnologice este reprezentat de utilizarea aparaturii de tip dashcams (camere de bord).

Legislatia care reglementeaza colaborarea dintre sectorul public si cel privat pentru realizarea si operarea unor obiective de interes public, sub forma parteneriatelor public-private si a concesiunilor de lucrari si servicii, a fost modificata anul trecut, fiind eliminate multe dintre dificultatile in realizarea proiectelor.

In ultima perioada, expresii precum "practica neunitara" sau "legislatie ambigua" sunt tot mai des folosite in discutii pe tema "dreptului martorului" de a fi insotit de avocat, in special, in cadrul procedurilor de audiere ce se desfasoara in faza de urmarire penala. Aceasta deoarece, desi Legea fundamentala garanteaza dreptul la aparare al oricarei persoane, legea penala nu prevede in mod expres dreptul martorului de a fi asistat de avocat.

Legea privind diminuarea risipei alimentare (Legea nr. 217/2016), care va intra in vigoare pe 21 mai 2017, a starnit deja multiple discutii privind oportunitatea si legalitatea sa atat in mediul de afaceri, cat si al avocatilor si consultantilor. Motivul este ca, din pacate, legea nu este lipsita de aspecte neclare sau controversate care vor crea, cu siguranta, dificultati la momentul punerii in aplicare.

Incepand cu anul 2014, odata cu intrarea in vigoare a noilor reguli prudentiale cerute de standandele internationale Basel III, precum si de Directiva 2013/36/EU si Regulamentul nr. 575/2013, tranzactiile de vanzare de credite neperformante au intrat si mai mult in atentia investitorilor. Romania s-a situat pe primul loc in Europa Centrala si de Est in privinta vanzarilor de portofolii de credite neperformante, inregistrand tranzactii in valoare de 3,5 miliarde de euro in 2015 si 2016. Avand in vedere ca inca mai sunt banci mari romanesti care au o rata a creditelor neperformante de peste 10%, asteptarile pietei sunt ca tranzactiile de vanzare de portofolii de credite sa continue si in perioada urmatoare.

Statisticile recent publicate de Consiliul Concurentei cu privire la activitatea sa in anul 2016 arata, inca o data, ca mediul de afaceri trebuie sa gestioneze atent riscurile pe care le poate genera incalcarea legislatiei din domeniu.

La inceputul lunii martie a fost preluata de mai multe surse de stiri o declaratie a Ministerului Muncii si Justitiei Sociale privind elaborarea unui proiect de act normativ privind "teleworking", in traducere "telemunca", reprezentand munca la distanta prin mijloace informatice. Proiectul este in acest moment in curs de redactare si se doreste a fi adoptat dupa consultarea cu reprezentantii organizatiilor sindicale si ai mediului de afaceri in octombrie 2017.

In timp ce in alte tari tendinta in taxare este de reducere si simplificare sau de explorare a unor noi concepte, cum ar fi taxarea robotilor, Romania redescopera un impozit cu administrare greoaie pe care alte jurisdictii si-ar dori sa il abandoneze. Exemplele vehiculate public pentru noul sistem de impozitare a gospodariei - Statele Unite si Franta - merita poate o analiza mai fundamentata din perspectiva premiselor romanesti inainte de a fi adaptate sistemului dambovitean.

In scurt timp, companiile din industria HoReCa vor declara si vor plati noul impozit pe activitatea specifica, denumit si impozitul HoReCa. Desi normele de aplicare au fost publicate la jumatatea lunii aprilie, aceste companii continua sa se confrunte cu dificultati in aplicarea impozitului specific din cauza neclaritatii prevederilor legale.

Renuntarea la cota unica in schimbul impozitarii venitului global ar insemna o schimbare de paradigma in fiscalitatea romaneasca care ar presupune in primul rand - inainte de introducerea in lege a unor definitii, mecanisme de deducere a cheltuielilor si proceduri de administrare deloc simple - o recentrare a relatiei stat-contribuabil pe incredere in loc de suspiciune.

Noul pachet legislativ in domeniul achizitiilor publice nu mai reglementeaza un prag care trasa limita sub care ofertele financiare erau considerate ca avand preturi aparent neobisnuit de scazute prin raportare la valoarea estimata a contractului. Si nici nu mai obliga autoritatile contractante sa solicite ofertantilor clarificari cu privire la modul de formare a pretului, in urma carora se stabilea daca acele oferte au un pret neobisnuit de scazut sau nu.

La data de 14 aprilie 2017 a fost publicata in Monitorul oficial al Romaniei Hotararea de Guvern nr. 216/2017 privind aprobarea schemei de ajutor de stat avand ca obiectiv sprijinirea investitiilor destinate promovarii productiei de energie din surse regenerabile mai putin exploatate, respectiv biomasa, biogaz, energie geotermala ("HG 216/2017").

Curtea de Conturi exercita functia de control asupra modului de formare, administrare si intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, furnizand Parlamentului si respectiv, autoritatilor publice deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea si administrarea acestora.

Reluarea dezbaterii in Parlament asupra legii supranumite "51% produse romanesti la raft", impusa de notificarea Comisiei Europene privind incalcarea legislatiei comunitare, ar putea reprezenta un moment prielnic pentru clarificarea prevederilor care au generat reale dificultati la punerea sa in practica.

Printre altele, proprietatea intelectuala include produse, actiuni sau procese pe care o persoana (fizica sau juridica) le dezvolta si care ofera un avantaj competitiv - avantaj care, in anumite situatii, poate dicta successul unei afaceri la inceput de drum. Natura, valoarea si importanta elementelor de proprietate intelectuala se raporteaza in principal la specificul afacerii desfasurate.

Desi cheltuielile cu management, consultanta si alte servicii reprezinta de mai mult timp o tema preferata de controalele fiscale, exista premisele ca abordarea sa se schimbe in 2017. In perioada urmatoare, autoritatile vor verifica pentru prima data cum au inteles companiile sa aplice prevederile referitoare la deducerea acestui tip de cheltuieli modificate de Codul fiscal intrat in vigoare anul trecut.

Societatile certificate AEO (Operator Economic Autorizat) au posibilitatea, incepand cu 16 martie, sa declare marfurile centralizat, respectiv la un singur birou vamal, chiar daca fizic le prezinta la un birou vamal diferit din tara. Procedura va duce la optimizarea costurilor si la un mai bun control al vamuirii acestora.

Campania de controale anuntata repetat in ultima vreme de autoritatile fiscale si care ar urma sa inceapa in aprilie a fost perceputa ca o amenintare de mediul de afaceri desi mesajul contine simultan asigurari ca indrumarea va juca un rol important.

Producatorii de energie din surse regenerabile au primit o gura de oxigen dupa ce guvernul a aprobat o ordonanta de urgenta, saptamana trecuta, prin care a modificat regulile de functionare ale schemei de sprijin cu certificate verzi. Actul normativ a creat, astfel, cadrul legal care asigura cerere de certificate verzi pentru piata de profil care a fost afectata, incepand cu 2013, de reglementari mai putin favorabile.

Privita dintr-o perspectiva economica, libertatea contractuala, in special raportat la actuala economie de piata, reprezinta mijlocul juridic cel mai adecvat pentru asigurarea bunastarii sociale, precum si a progresului general. Din aceasta perspectiva, orice activitate comerciala are ca scop obtinerea unui profit care sa-i asigure viabilitatea pe piata in care aceasta actioneaza. Realizarea acestuia depinde insa de o serie de factori determinanti, factori care nu se pot concretiza fara o serie de riscuri la care orice profesionist trebuie sa se expuna in implementarea obiectivelor sale de afaceri.

In ultimii 10 ani, popularitatea jocurilor de noroc online a facut din aceasta industrie una dintre cele mai profitabile la nivel international, fiind o importanta sursa de venituri pentru statele care au oferit un cadru legislativ mutual benefic si atractiv pentru operatori.

In data de 27 februarie 2017, Parlamentul a adoptat Legea nr. 18/2017 privind aprobarea incetarii valabilitatii tratatelor bilaterale de investitii ("TBI") intra-UE. Legea a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 198 din 21 martie 2017 si a intrat in vigoare in data de 24 martie 2017. Legea nr. 18/2007 aproba incetarea valabilitatii prin acordul partilor sau prin denuntare unilaterala a tuturor celor 22 de TBI-uri intra-UE, in prezent in vigoare, incheiate de Romania si listate in Anexa la Lege.

Zilele trecute a circulat pe internet un material video cu privire la respingerea proiectului de lege privind obligativitatea "stropitorilor" ca mijloace de aparare impotriva incendiilor. Din motive lesne de inteles, materialul a ajuns viral. Dincolo de umorul situational si de limbaj de tip balcanic, problema "stropitorilor" este insa cat se poate de serioasa si merita a fi elucidata.

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (O.N.P.C.S.B.) este Unitatea de Informatii Financiare a Romaniei si are ca obiect de activitate prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului, scop in care primeste, analizeaza si prelucreaza informatii. Atunci cand constata existenta unor indicii temeinice de spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism, sesizeaza Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Serviciul Roman de Informatii, dupa caz. Potrivit prevederilor Legii nr. 656/2002, O.N.P.C.S.B. functioneaza ca organ de specialitate cu personalitate juridica in subordinea Guvernului inca din anul 1999 si este coordonat de prim-ministru.

In sistemul Directivei 95/46/CE privind protectia datelor cu caracter personal, Statele Membre puteau opta ca, la nivel national, controlul prelucrarilor de date sa fie realizat fie in baza notificarilor prealabile cu privire la prelucrarea datelor (Sistemul Notificarilor); fie de catre persoane specializate si independente numite de catre operatori si, dupa caz, de catre persoanele imputernicite - asa-numitii ofiteri de conformitate (DPO) (Sistemul DPO). Unele State Membre (cum ar fi Germania) au adoptat Sistemul DPO, in timp ce altele (inclusiv Romania) au apelat la Sistemul Notificarilor.
Regulamentul UE 2016/679 instituie o schimbare de paradigma, in sensul in care, pe de o parte, elimina in mod absolut Sistemul Notificarilor, iar pe de alta parte impune numirea unui DPO pentru anumite situatii.

Conform informatiilor existente pe site-ul Agentiei Nationale de Integritate, "ANI este doar piesa centrala sau motorul unui mecanism complex de evaluare, identificare si sanctionare a derapajelor de integritate". In cei opt ani de activitate, Agentia a creat una din cele mai mari baze de date cu privire la declaratii de avere si de interese (5,5 milioane de documente) si a finalizat peste 10.000 de dosare ce au vizat identificarea incidentelor de integritate survenite in cazul mai multor functionari publici, parlamentari, membri ai Guvernului, sefi de institutii din administratia publica locala, etc.