Cancerul ovarian poate avea o rată de supraviețuire de până la 94% dacă este depistat în primul stadiu, dar de cele mai multe ori este depistat târziu, fapt ce reduce drastic șansele de supraviețuire. Spre deosebire de alte tipuri de cancere la femei, pentru care s-au dezvoltat programe de screening și diagnosticare precoce, așa cum sunt cancerul de sân și cel de col uterin, pentru cancerul ovarian nu se poate face o astfel de detectare timpurie și multe cazuri sunt diagnosticate târziu.

Renunțarea la purtarea măștii pentru persoanele vaccinate, decizie luată de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite, este o măsură corectă, în timp ce hotărârea luată în România - renunțarea la măsti în exterior pentru toată lumea - este incorectă, afirmă Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate Publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și fost consilier onorific în Ministerul Sănătății.

Ministerul Sănătății a publicat, vineri, raportul integral privind raportarea deceselor COVID-19 în România. Documentul arată că în platforma Corona forms au fost raportate în 2020 un total de 16.120 de decese de COVID-19, iar în platforma alerte.ms.ro, 18.988. Până la 31 martie 2021 însă, diferențele de raportare se măresc consistent: 31.132 de decese raportate în alerte.ms.ro și 23.931 în Corona forms. Practic, o diferență de peste 7.000 de decese.

4.363 persoane s-au infectat cu SARS-CoV2 după imunizarea cu două doze de vaccin, reprezentând 0.2% din totalul persoanelor vaccinate cu ambele doze, de la debutul campaniei de vaccinare, pe data de 27 decembrie, până pe 9 mai, arată un raport al Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. De asemenea, 22.911 persoane (0.6% din totalul persoanelor vaccinate cu prima doză) au avut un test pozitiv de infecție cu virusul SARS-CoV-2, după administrarea primei doze de vaccin. Persoanele infectate după vaccinare au fost testate pozitiv, cel mai frecvent, la un interval de 12-14 zile după imunizare.

Îmbunătățirea accesului la tratament și îngrijiri medicale sunt esențiale pentru o viață bună a pacienților români care suferă de hemofilie, o boală genetică ce afectează cu precădere bărbații și care se manifestă prin sângerări necontrolate, cauzate de lipsa unui factor de coagulare în sânge. Hemofilia este o afecțiune care are un impact major asupra calității vieții pacienților ca urmare a multiplelor restricții, a episoadelor de sângerare, a internărilor repetate în spital, a apariției complicațiilor și a stigmatizării sociale, în unele cazuri.

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, spune că între platformele de raportare există diferențe de până la 500 de decese COVID pentru același spital, din cauza modului de raportare din partea unităților medicale, a unor confuzii ale celor care raportează şi din cauza unor întârzieri în raportarea deceselor. Mihăilă a prezentat rezultatele verificărilor privind raportarea deceselor COVID, enumerând mai multe cifre raportate în diversele platforme și evitând să răspundă concret care este diferența totală sau dacă va face public integral acest raport. Ea a mai spus că diferențele de raportare au existat și există de la momentul declanșării pandemiei și până acum, că au la bază birocrația și că nu trebuie politizat subiectul.

• Ioana Mihăilă: Realitatea spune că există decese probabil de COVID-19 care nu au fost testate, diagnosticate şi încadrate

O parte dintre lucrările la spitalul modular de Terapie Intensivă pe care Asociația Dăruiește Viață îl construiește la Piatra Neamț, unde secția ATI a Spitalului Județean a fost distrusă de incendiul din noiembrie anul trecut, în care au murit 10 pacienți COVID-19, sunt finalizate, iar în acest moment, pe șantier se lucrează la montarea centralei de tratare a aerului. Spitalul modular este construit 100% din donații și sponsorizări, iar construcția a început iarna trecută, după incendiu. Investiția este estimată la 2 milioane de euro, sumă din care Asociația Dăruiește Viață mai are de strâns aproximativ jumătate.

"Enumerați documentele prin care se atestă calitatea de asigurat în sistemul de asigurări de sănătate din România", "enumerați criteriile de internare pentru asistența medicală spitalicească" sau "prezentați serviciile medicale care nu sunt decontate din fondul unic de asigurări de sănătate". Sunt 3 dintre cele 10 întrebări la care au avut de răspuns candidații la concursul pentru șefia caselor județene de asigurări de sănătate. Doar 5 dintre cei 33 de candidați au promovat examenul. De asemenea, alți 21 de candidați înscriși nu s-au prezentat la concurs. O parte dintre cei respinși, dar și dintre cei care nu s-au prezentat, sunt directori interimari în funcție de case județene de asigurări de sănătate.

Am stat de vorbă cu cinci psihologi care țin ședințe de terapie cu românii din diaspora pentru a înțelege mai bine problemele pe care aceștia le au și dacă pandemia a contribuit la accentuarea lor.

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a afirmat că realizarea unui spital de anvergura celor regionale durează şase, şapte ani şi că acestea nu vor fi gata până la finalul acestei guvernări.

Medicul Virgil Musta, şeful Secţiei de Boli Infecţioase din cadrul Spitalului ”Victor Babeş” din Timişoara, a transmis un mesaj cu prilejul intrării municipiului Timişoara în scenariul verde, după ce rata de infectare a scăzut sub 1,5 la mie, el afirmând că săptămâna trecută a simţit cu adevărat, după o perioadă lungă de timp, că a scăzut presiunea pe sistemul sanitar. Musta a adăugat că visează la o viaţă normală.

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, consideră că examenul pentru ocuparea funcţiilor de conducere în cadrul Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate, care nu a fost promovat de majoritatea candidaţilor, a fost unul corect şi anunţă că vor avea loc noi etape de concurs pentru ocuparea acestor posturi.

Doar 5 dintre cei 33 de candidați care au participat la concursul de ieri pentru conducerile caselor de asigurări de sănătate din 35 de județe plus București au promovat concursul, potrivit rezultatelor afișate în această seară pe site-ul CNAS. Cele 5 case județene care vor avea un director desemnat prin concurs sunt cele din Maramureș, Iași, Tulcea, Cluj și Bistrița Năsăud. Toți ceilalți 28 de candidați au fost respinși, iar 21 nu s-au prezentat la concurs. O parte dintre cei respinși la concurs sunt actuali directori interimari de case județene de asigurări de sănătate. "Mai e mult până departe. Concursurile pe bune sunt însă un început bun", a reacționat Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății în mandatul căruia s-a decis și demarat organizarea concursului.

Casapneumologilor.ro, o platformă care își propune să reunească cea mai mare comunitate a pacienților cu afecțiuni cronice respiratorii din România, a fost lansată de Societatea Română de Pneumologie cu ocazia Zilei mondiale a astmului.

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, i-a transmis academicianului Leon Dănăilă, care are nevoie de o proteză de şold, că ”nevoile în sistemul de sănătate sunt foarte mari” şi că ”fiecare pacient va fi tratat în funcţie de nivelul de urgenţă”. Renumitul neurochirug se afla pe lista de așteptare pentru a fi operat la Spitalul Foișor din Capitală, transformat între timp în unitate COVID.