După cum bine se cunoaște, în România, în perioada 1945 – 1989, statul comunist a preluat în mod abuziv de la populație și de la persoane juridice terenuri, case și alte imobile, fără a oferi nimic în schimb, sau contra unor despăgubiri modice. O parte din construcțiile astfel preluate au fost demolate și în locul lor au fost edificate construcții noi, iar o parte au fost închiriate.

Aveți o marcă în curs de înregistrare? Ați constatat că, în activitatea sa comercială, o altă persoană folosește un semn identic sau similar cu marca pe care urmează să o înregistrați? Atât legislația națională, cât și cea europeană, a căror interpretare este ghidată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), oferă soluții pentru protecția titularilor cererilor de înregistrare a mărcilor în caz de încălcări ale terților.

Cristiana I. STOICA, avocat în Baroul București, a fost desemnată, prin decizia ICC World Council din 20 iunie 2018, la propunerea Comitetului Naţional ICC Romania, membru al International Court of Arbitration of the International Chamber of Commerce, pentru un mandat de trei ani, cu începere de la data de 1 iulie 2018. The International Court of Arbitration of the International Chamber of Commerce, în prezent lider mondial în domeniul arbitrajului instituțional, a fost înființată de ICC în anul 1923 şi îşi are sediul la Paris.

În statisticile Uniunii Europene, România ocupă un loc fruntaș la capitolul ”divorțuri”, cu o rată de 1,6 divorțuri la 1000 de locuitori. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2017, numărul divorțurilor a crescut comparativ cu anul 2016, ponderea fiind de un divorț la 4,6 căsătorii. Cele mai multe dintre cuplurile care divorțează au copii minori, iar divorțul părinților lasă urme adânci în sufletul lor, afectându-i emoțional.

Noul Cod de procedură civilă prevede că nu sunt supuse recursului cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei, respectiv până la 500.000 lei inclusiv, pentru procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019.

Faptele sunt arhicunoscute. Prin Decizia nr. 358/30 mai 2018, Curtea Constituțională a României („CCR”) a constatat, cu o destul de largă majoritate, existența unui conflict de natură constituțională între Ministrul Justiției și Președintele României, generat de refuzul acestuia de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și, mai mult decât atât, a trasat Președintelui României sarcina de a emite decretul de revocare din funcție a persoanei care ocupă această poziție la acest moment.

„Facebook poate contribui la dezvoltarea afacerii tale, indiferent de dimensiunea acesteia”. Așa sună un anunț pentru promovarea serviciului „Facebook business” adresat companiilor care doresc să își dezvolte o „pagină pentru fani”. În lumina unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene („CJUE” ), publicată în data de 5 iunie 2018, anunțul ar trebui să fie completat în mod corespunzător: (…), dar trebuie să fii pregătit să-ți asumi responsabilitatea pentru prelucrarea datelor cu caracter personal! Cu alte cuvinte, prin hotărârea pronunțată în cauza C-210/16 („ULD Schleswig-Holstein împotriva Wirtschaftsakademie”) CJUE a stabilit că noțiunea de „operator” înglobează administratorul unei pagini pentru fani găzduite de o rețea socială, iar acesta nu este exonerat de răspundere în mod automat pentru prelucrările realizate de Facebook prin intermediul pagini sale asupra datelor cu caracter personal ale vizitatorilor.

Reclamantul Ioan (Nelu) Dumitrescu, reprezentat de o echipă de avocați din cadrul STOICA & Asociații, compusă din Cătălina Dicu (Senior Partner) și Viviana Crainea (Avocat Colaborator) a câștigat ordonanța președințială  având ca obiect încetarea actelor de folosire a mărcii "IRIS" împotriva pârâților Cristian (Cristi) Minculescu, Valter Popa și Doruleț (Doru) Borobeică, aceștia nemaiputând folosi marca "IRIS".

Modificările aduse Codului fiscal prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2018 („OUG 18/2018”) au un impact deosebit asupra regimului juridic al obligațiilor fiscale ce se nasc din realizarea unor venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală. Dincolo de demersul lăudabil al legiuitorului de a structura dispozițiile legale privitoare la impozitarea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală într-un corp de norme cât mai coerent și accesibil, prin OUG 18/2018 s-au clarificat o serie de aspecte care au pus în dificultate atât contribuabilii, cât și autoritățile fiscale. În paragrafele următoare, ne propunem să realizăm o succintă prezentare a celor mai importante reguli privind impozitarea veniturilor obținute din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, prin raportare la cadrul normativ actual.

​Într-un articol anterior din seria dedicată Regulamentului general privind protecția datelor („GDPR”), am menționat că prevederile cuprinse în GDPR dau dovada unui echilibru necesar între interesele persoanelor fizice ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate și interesele economice sau de altă natură care justifică această prelucrare. Un astfel de interes este reprezentat de exercitarea dreptului la informație și a dreptului la liberă exprimare, astfel că adoptarea GDPR a dat naștere unei întrebări legitime: care este impactul Regulamentului general privind protecția datelor asupra presei? Încă de la început subliniem că aspectele pe care le vom prezenta în paragrafele următoare acoperă numai o parte foarte mică în raport de complexitatea acestui subiect.

Scrisoarea de garanție bancară este un instrument de garantare foarte des întâlnit în practică. Activitatea comercială internă și internațională nu poate fi concepută în absența garanțiilor de executare a obligațiilor contractuale sau de acoperire a riscurilor. Realitatea economică impune un principiu ferm: „mai întâi plătești, apoi se stabilește cine are dreptate”, principiu menit să crească atât încrederea și disciplina profesioniștilor, cât și rapiditatea fluxului comercial, datorită garantării plății, îndeosebi atunci când vorbim de activități de import-export, dar nu numai. 

Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice care desfășoară activități independente (Formularul 212) a fost publicată pe site-ul oficial al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), fiind însoțită de instrucțiuni în care se precizează termenul în care trebuie depusă declarația, modul de depunere, datele ce trebuie completate. Această declarație a fost introdusă la data de 23 martie 2018, dată la care a intrat în vigoare OUG nr. 18/2018, prin care legiuitorul a comasat într-o Declarație unică (Formularul 212) nu mai puțin de șapte formulare fiscale.

​La data de 10 aprilie 2018, a fost revizuit Ghidul privind consimțământul, adoptat de Grupul de lucru Articolul 29, la data de 28 noiembrie 2017, cu scopul de a facilita implementarea Regulamentului nr. 2016/679 („GDPR”) din perspectiva regimului aplicabil consimțământului persoanelor vizate.

​Robotul umanoid Sophia, primul robot care a dobândit cetățenie (Arabia Saudită a hotărât în acest sens, în octombrie 2017) va veni în România, cu ocazia conferinței Brand Minds, ce va fi organizată pe 11 mai 2018, la Sala Palatului. Creatorii săi au invocat o speranță (legitimă?) că și alte țări i-ar putea acorda Sophiei drepturi, deoarece, deocamdată, ea este considerată un lucru, iar nu o persoană, și trebuie dezmembrată și introdusă în bagaje, pentru a putea călători cu avionul, de exemplu.

Prelucrarea datelor personale nu este ceva nou. Aceasta a apărut încă din momentul în care oamenii au început să-și deseneze ori să-și povestească aventurile lor sau ale grupului din care făceau parte. Listele de invitați ale marilor conducători ai lumii, folosite pentru organizarea întrunirilor ori a banchetelor, precum cele ale Zenobiei, prințesa războinică ce preluase puterea în Palmira în jurul anilor 267-268, reprezentau o formă incipientă a metodelor de marketing direct, aplicate astăzi.

68 de ”like-uri” pe Facebook. În medie, de atât este nevoie, conform unui studiu din 2012 al unor cercetători de la Cambridge (accesibil aici), pentru a se putea deduce culoarea pielii unui utilizator Facebook (cu o probabilitate 95%), orientarea sexuală (88%), afilierea la partidul Democrat sau Republican (85%), inteligenţa, credinţa religioasă, consumul de alcool, tutun sau droguri ori chiar dacă părinţii au divorţat (cu grade mai mici, dar totuși semnificative, de probabilitate). Cu cât mai multe ”like-uri”, cu atât crește probabilitatea.