În data de 10 iunie 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis un comunicat de presă prin care a anunțat pronunțarea deciziilor în cauza C-609/19 și în cauzele conexate C-776/19 – C-782/19, BNP Paribas Personal Finance. În esență, prin hotărârile din cauzele amintite, au fost clarificate mai multe aspecte privitoare atât la evaluarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale cuprinse în contactele de credit încheiate în monedă străină, cât și la termenul în care consumatorul care încheie un astfel de contracte de credit se poate adresa instanței pentru a reclama caracterul abuziv al clauzelor în discuție.

Semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată? Ce tip de semnătură electronică ar fi mai potrivit să alegem pentru semnarea documentelor electronice? Care sunt riscurile, respectiv beneficiile utilizării fiecăreia dintre cele două forme de semnătură electronică? În ultimul an, aceste întrebări au fost adresate în mod frecvent și vom încerca să răspundem pe larg, inclusiv întrebărilor punctuale venite de la participanți, în cadrul webinarului din această după-amiază, începând cu ora 15.00, la care oricine se poate înscrie gratuit prin completarea formularului de aici. În cele ce urmează, vom încerca să schițăm doar cele mai importante elemente care servesc la înțelegerea corectă a acestor noțiuni.

În fiecare an, în luna mai, văd repetându-se, iar și iar, aceeași scenă "sângeroasă" de-a lungul străzilor din București și, uneori, și în parcuri (mai rar decât pe stradă, ce-i drept, pentru că, în ultima vreme, prin parcuri există paznici).

Participarea unei companii la viața economică se realizează prin intermediul deciziilor luate de administratori. La fundamentarea deciziilor, administratorul trebuie să aibă în vedere în primul rând interesul societății, dar trebuie să țină cont și de alte interese, precum interesele angajaților, clienților, furnizorilor, creditorilor. De asemenea, standardele moderne impun administratorilor să ia în calcul și interese precum cele ce țin de protecția mediului, de protecția comunităților locale.

Reglementarea juridică internațională dedicată acestor aspecte se regăseste în Convenția privind drepturile omului și biomedicina (CDOB) (în special art. 5 și 6) și în dispozițiile Protocolului adițional vizând testările genetice în scopuri medicale.

Societatea cu răspundere limitată (SRL) este o formă de societate care se bazează pe încrederea dintre asociați, fiind constituită intuitu personae. Prin aceasta, se aseamănă cu societățile de persoane. În același timp, asociații unui SRL răspund pentru obligațiile sociale în limita aporturilor lor. Prin aceasta, se aseamănă cu societățile de capitaluri.

Marea majoritatea a litigiilor arbitrale pun față în față două societăți (comerciale) și ridică probleme ce țin de executarea unui contract. Pe de altă parte, litigiile intra-societare ajung foarte rar sau deloc în fața instanțelor arbitrale din România.

O inițiativă legislativă demarată încă anul 2019, menită să reglementeze o serie de facilități locatarilor/utilizatorilor care au calitatea de consumatori în contractele de leasing, a fost recent materializată prin publicarea Legii nr. 83/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.

În primele două părți ale trilogiei (I, II) am analizat procedura de concediere a salariaților și instrumentele pe care salariatul le are la îndemână pentru a contesta în justiție decizia de concediere. În acest articol vom analiza situația salariatului și a angajatorului, în cazul în care instanțele de judecată anulează decizia de concediere.

STOICA & Asociații obține un succes important în fața Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), într-un dosar arbitral disputat între părțile unui contract de închiriere, în care au fost analizate condițiile forței majore în contextul pandemiei de Covid-19.

Dacă în prima partea a trilogiei am analizat procedura de concediere a salariaților ca urmare a desființării locurilor de muncă, în acest articol vom descrie instrumentele pe care salariatul le are la îndemână pentru a contesta în justiție decizia de concediere și care sunt condițiile și limitele acestora.

În activitatea tuturor întreprinderilor, apar situații care determină necesitatea unor modificări organizatorice pentru asigurarea unei structuri eficiente a personalului, pentru crearea cadrului optim necesar implementării unor soluții tehnice și de producție noi, pentru a se adapta evoluțiilor financiar-economice sau pentru a răspunde oricăror cerințe apărute în activitate.

Dezvoltarea explozivă a geneticii în ultimii 60 de ani a condus la descoperirea a numeroase aplicații care permit identificarea caracteristicilor genetice responsabile pentru boli monogenice sau implicate în apariția unor boli multifactoriale. De asemenea, testele genetice fac posibilă identificarea unei mutații genetice responsabilă pentru o boală care va apărea mai târziu în viața unui individ (față de momentul testării) sau predispoziția spre o anumită boală, înainte ca această boală să fie semnalată de orice simptome.

Codul civil consacră ocrotirea persoanei și a bunurilor acelei persoane care nu mai are discernământul necesar pentru a se ocupa singur de acestea. Astfel, potrivit art. 164 alin. 1 din Codul Civil, “persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității mintale, va fi pusă sub interdicție judecătorească”.

Am citit cu interes un articol publicat recent pe Hotnews, intitulat Semnătura electronică și lanțul de încredere. Acesta pleca de la constatarea că deși ”accesibilă oricărei persoane care deține o adresă de email și oferind numeroase avantaje, semnătura electronică, în mod paradoxal, nu se bucură de suficientă încredere și nu este folosită pe scară largă”. Plecând de la anumite reglementări aplicabile în cazuri particulare, autorul respectivului articol de presă juridică a construit în mod inteligent și abil, printr-o metodă extrem de apropiată metodei inducției matematice, o pledoarie interesantă în favoarea folosirii pe scară largă a semnăturilor electronice.

Planul Urbanistic General al Municipiului București a fost aprobat în anul 2000, prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 269 din 21 decembrie 2000, pentru 10 ani, a expirat pe 21 decembrie 2010 și a fost prelungit cu câte un an, în 2010 și 2011, apoi cu 3 ani în 2012. În decembrie 2015, Consiliul General al Municipiului București a prelungit perioada de valabilitate a PUG cu încă 3 ani - până pe 30 decembrie 2018, iar în 2018, acesta a fost prelungit până la intrarea în vigoare a noului PUG.

În contextul liberei circulații a persoanelor în spațiul comunitar, încheierea unor contracte de muncă prin care părțile convin ca activitatea să fie derulată de către angajat pe teritoriul unui alt stat membru, diferit de cel pe al cărui teritoriu a fost negociat și încheiat respectivul contract și unde domiciliază angajatul, reprezintă una dintre formele de manifestare a mobilității forței de muncă. Această situație poate fi sursa unor dificultăți juridice în ipoteza în care, dintr-un motiv imputabil angajatorului, activitatea angajatului nu mai poate fi desfășurată pe teritoriul statului membru în care această activitate trebuia prestată.

Printr-o hotărâre recentă (Cauza Ganiyeva și alții c. Azerbaidjan, Hotărârea din 18 februarie 2021), Curtea Europeană a Drepturilor Omului ("CEDO" sau "Curtea") a constatat un nou caz de încălcare a dreptului de proprietate garantat prin art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (“Convenția”). Curtea a stabilit că un teren asupra căruia există un drept de folosință izvorât dintr-un contract de închiriere se poate bucura în anumite condiții de protecție din perspectiva dreptului de proprietate.

Pandemia de coronavirus a afectat toate țările lumii și, mai mult sau mai puțin, a determinat restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale în toate statele. În situații de urgență, dreptul internațional permite statelor să limiteze anumite drepturi ale omului, cu condiția ca măsurile luate să fie necesare și proporționale.