În ședința Senatului României, din data de 19 decembrie 2018, a fost adoptat un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Este știut faptul că, încă de la momentul intrării în vigoare a Legii dării în plată, astfel cum aceasta a fost interpretată ulterior de Curtea Constituțională, aceasta a născut controverse aprige între profesioniști (instituțiile bancare) și consumatori.

Utilizarea sistemelor CCTV montate la bordul autovehiculelor s-a extins masiv în ultimii ani, iar dispozitivele au devenit din ce în ce mai accesibile, în timp ce calitatea acestora s-a îmbunătățit substanțial. Motivele care justifică instalarea unei camere video la bordul unui autovehicul par să varieze, însă de cele mai multe ori sunt invocate preocupările pentru securitatea personală și asigurarea unui mijloc de a stabilire a răspunderii în caz de accident.

Pe rolul Senatului (în calitate de primă cameră sesizată) se află o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care a primit de curând (pe 20 noiembrie 2018) avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Proiectul de lege propune mai multe modificări în vederea reducerii termenelor și documentelor necesare emiterii certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire, precum și o noutate semnificativă în acest domeniu: aprobarea tacită a cererii pentru eliberarea unui certificat de urbanism sau pentru eliberarea unei autorizații de construire în cazul lipsei unui răspuns în termenul legal.

Dreptul la concediu anual este un drept fundamental prevăzut de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În legislația internă, dreptul la concediu anual este un drept principal derivat din dreptul fundamental la odihnă, prevăzut de Constituția României. Codul muncii enumeră drepturile principale ale salariatului, iar printre acestea se regăsește și dreptul la concediu anual plătit.

Într-un articol anterior din seria dedicată Regulamentului general privind protecția datelor ("GDPR"), am arătat că libertatea de exprimare, dreptul la informație și dreptul la protecția datelor cu caracter personal sunt drepturi fundamentale, la fel de importante într-o societate democratică. Și din acest motiv, în art. 85 din GDPR s-a stabilit în sarcina statelor membre obligația de a asigura prin intermediul dreptului intern un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal, pe de o parte, și libertatea de exprimare și dreptul la informație, pe de altă parte.

Scriam într-un articol precedent, că executarea hotărârilor judecătorești privitoare la minori poate părea o misiune imposibilă. Deși legiuitorul pare să fi urmărit protejarea minorilor de expunerea faţă de neplăcerile executărilor silite obișnuite, în realitate se ajunge mai degrabă la protejarea părintelui debitor al obligației de a permite copilului sa păstreze relația cu părintele alături de care nu (mai) locuiește în mod statornic. Lipsa mijloacelor de constrângere proprii executărilor silite obișnuite aproape că încurajează părintele debitor să nu respecte hotărârile judecătorești, speculând-și propriul copil ca perfect pretext legal pentru a refuza sau chiar sfida deciziile unor magistrați.

În prezent, există mai multe prevederi legale referitoare la tranziția elevilor și studenților la piața muncii, dar foarte puține reglementări coerente. Începând cu vara acestui an, există o lege nouă care guvernează instituția internshipului, dar nu este limitată la inserția în piața muncii a elevilor și studenților ci are o adresabilitate mult mai largă, așa cum vom arăta în cele ce urmează.

Când eram studentă în anul I la Facultatea de drept, am auzit pentru întâia dată termenul de "uzucapiune". Îmi amintesc şi acum  cu câtă surprindere am primit vestea că o persoană poate dobândi un drept de proprietate, ca simplu fapt al posesiei unui bun pentru o perioadă de 30 de ani, chiar dacă bunul respectiv are un alt proprietar! Reglementarea privind notarea posesiei în cartea funciară şi dobândirea dreptului de proprietate nu este recentă, ci a fost conturată prin O.U.G. nr. 64/2010 şi prin Legea nr. 133/2012, care au avut ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 7/1996.

Exprimat în cel mai simplu mod posibil, ereditatea este proprietatea tuturor organismelor vii de a da naștere unor urmași asemănători. Acest lucru se realizează prin transmiterea de la părinte/părinţi la descendenți a anumitor caracteristici, denumite caractere ereditare. Forma fizică sub care se transmit aceste caractere sunt genele. Totalitatea informațiilor despre un organism, cuprinse în genele necesare pentru crearea acestuia, alcătuiesc un genom. Informaţia genetică este organizată sub formă de gene amplasate pe numeroşi cromozomi liniari (fiecare cromozom reprezintă o moleculă de ADN liniar dublu-catenară).

Motto: ”Noi nu vom trăi niciodată cum vor Dogmaticii proști, după dogmele lor” Adrian Păunescu – Omul liber

De ceva vreme, discuțiile din spațiul public românesc se concentrează extrem de mult pe tema așa-numitului Referendum pentru redefinirea familiei. Spun așa-numitul, pentru că însăși această sintagmă mi se pare profund eronată. Simpla introducere a unei nuanțări de natură constituțională în legătură cu semnificația noțiunii de familie, nu are darul de a schimba nimic din punct de vedere juridic. Deja se cunoaște, pentru că s-a insistat extrem de mult în spațiul public, faptul că legiuitorul român ordinar a avut grijă să reglementeze în mod expres, în Codul civil – Cartea a II-a. Despre familie, că ”În sensul prezentului cod, prin soți se înțelege bărbatul și femeia uniți prin căsătorie” (a se vedea art. 258 alin. 4)...

Proiectul de ordonanță de urgență privind modificarea și completarea unor acte normative, publicat de Ministerul Finanțelor Publice în data de 18.09.2018, prevede o serie de modificări și completări ale Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. În cele ce urmează, vom face o scurtă prezentare a elementelor de noutate relevante, prin raportare (acolo unde se impune) la prevederile actuale ale Legii nr. 85/2014.

Iată că după softuri care înlocuiesc șoferii, translatorii și asistenții personali a venit și rândul avocaților să dea piept cu inteligența artificială. Start-up-urile care lansează astfel de softuri se înmulțesc, iar firmele de avocatură cu viziune se adaptează, preluând și integrând, în măsura posibilului, concurența robotică, înainte de a fi eliminați de pe piață de conglomeratele de sârme și cipuri. Superioritatea acestor softuri față de inteligența umană este neîndoielnică.

Experiența spețelor de dreptul familiei ne-a demonstrat că ura care desparte cuplurile aflate în divorț este pe măsura iubirii care i-a unit la început. Foștii iubiți, parteneri de viață şi părinți de copii, par că își pierd uzul raţiunii, indiferent de sex, de vârstă, de educație, de avere sau de condiție socială. Nimic nu pare prea mult pentru a-l pune la pământ pe cel/cea care pleacă din familie.

Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) sporește semnificativ obligațiile și responsabilitățile în sarcina companiilor, în ceea ce privește modul în care colectează, utilizează, protejează și transferă datele cu caracter personal. Numărul și complexitatea obligațiilor stabilite prin GDPR, în special a cerințelor privind transparența și securitatea prelucrării datelor personale, au generat anxietate în rândul celor care gestionează o afacere.

După cum bine se cunoaște, în România, în perioada 1945 – 1989, statul comunist a preluat în mod abuziv de la populație și de la persoane juridice terenuri, case și alte imobile, fără a oferi nimic în schimb, sau contra unor despăgubiri modice. O parte din construcțiile astfel preluate au fost demolate și în locul lor au fost edificate construcții noi, iar o parte au fost închiriate.

Aveți o marcă în curs de înregistrare? Ați constatat că, în activitatea sa comercială, o altă persoană folosește un semn identic sau similar cu marca pe care urmează să o înregistrați? Atât legislația națională, cât și cea europeană, a căror interpretare este ghidată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), oferă soluții pentru protecția titularilor cererilor de înregistrare a mărcilor în caz de încălcări ale terților.

Cristiana I. STOICA, avocat în Baroul București, a fost desemnată, prin decizia ICC World Council din 20 iunie 2018, la propunerea Comitetului Naţional ICC Romania, membru al International Court of Arbitration of the International Chamber of Commerce, pentru un mandat de trei ani, cu începere de la data de 1 iulie 2018. The International Court of Arbitration of the International Chamber of Commerce, în prezent lider mondial în domeniul arbitrajului instituțional, a fost înființată de ICC în anul 1923 şi îşi are sediul la Paris.

În statisticile Uniunii Europene, România ocupă un loc fruntaș la capitolul ”divorțuri”, cu o rată de 1,6 divorțuri la 1000 de locuitori. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2017, numărul divorțurilor a crescut comparativ cu anul 2016, ponderea fiind de un divorț la 4,6 căsătorii. Cele mai multe dintre cuplurile care divorțează au copii minori, iar divorțul părinților lasă urme adânci în sufletul lor, afectându-i emoțional.

Noul Cod de procedură civilă prevede că nu sunt supuse recursului cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei, respectiv până la 500.000 lei inclusiv, pentru procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019.

Faptele sunt arhicunoscute. Prin Decizia nr. 358/30 mai 2018, Curtea Constituțională a României („CCR”) a constatat, cu o destul de largă majoritate, existența unui conflict de natură constituțională între Ministrul Justiției și Președintele României, generat de refuzul acestuia de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și, mai mult decât atât, a trasat Președintelui României sarcina de a emite decretul de revocare din funcție a persoanei care ocupă această poziție la acest moment.