Într-un articol anterior semnalam pericolul pe care un proiect de lege adoptat, la sfârșitul lunii iunie, de Camera Deputaților îl prezenta pentru independența instanțelor judecătorești, întrucât urmărea eliminarea rolului judecătorului de la analiza existenței stării de impreviziune, condiția esențială fără de care nu poate opera darea în plată pentru stingerea datoriei. Reamintim că prin Decizia nr. 623/2016, Curtea Constituțională a reținut că mecanismul dării în plată trebuie să se aplice doar debitorilor care, deși au acționat cu bună-credință, nu își mai pot îndeplini obligațiile ca urmare a intervenirii unui eveniment exterior și pe care nu l-au putut prevedea la data încheierii contractului de credit.

Societatea Civilă de Avocați STOICA & Asociaţii a sărbătorit 24 ani de la înfiinţare printr-o recepţie la care, în salonul „Le Diplomate” al Hotelului Athénée Palace Hilton, au fost prezenți peste 150 de invitaţi, alături de toţi membrii echipei societății de avocați.

Printr-o decizie pronunțată astăzi, Curtea de Apel București a suspendat acele mențiuni din CANAMED care limitau până pe 2 noiembrie 2019 perioada de comercializare pentru o serie de medicamente inovative, unele fără alternativă terapeutică, utilizate lunar de peste 100.000 de pacienți. Ca urmare a acestei decizii, medicamentele respective vor avea același regim ca și restul medicamentelor care au prețuri în CANAMED, putând fi comercializate în continuare. Criza iminentă legată de imposibilitatea continuării tratamentului de unii pacienți a fost preîntâmpinată parțial, în ultimul moment, grație deciziei salvatoare a judecătorilor Curții de Apel București.

Așa cum rezultă și din dinamica cererilor și ofertelor de muncă existente pe piața din România, este evident că ne aflăm într-o acută criză a forței de muncă. Deficitul de angajați crește de la un an la altul. Cea mai mare problemă o reprezintă, la acest moment, forța de muncă necalificată sau slab calificată.

Teoretic, ideea de inteligență artificială pare strict legată de mediul privat, dinamic și având o continua deschidere spre nou. În aceeași cheie, birocrația statală este sinonimă cu conservatorismul și tradiția funcționarului (uman) care poate discuta face to face cu petentul. Sau cel puțin aceasta este percepția despre sistemul judiciar, unul dintre cele mai conservatoare sisteme în orice țară.

Societatea cu răspundere limitată a apărut pentru prima oară în 1892, în Germania, din nevoia de a satisface necesitatea fructificării capitalurilor mijlocii (societățile de persoane fiind pretabile capitalurilor mici, iar societățile de capitaluri fiind pretabile capitalurilor mari). În acest context, societatea cu răspundere limitată împrumută caracteristici atât de la societățile de persoane, cât și de la societățile de capitaluri. Cel mai important pentru analiza noastră, societatea cu răspundere limitată - în mod similar societăților de persoane - se bazează pe încrederea dintre asociați.

O decizie recentă a Curții Constituționale - Decizia nr. 18/2019, publicată în Monitorul Oficial din 20 august 2019 - readuce în prim plan un subiect extrem de controversat: modalitatea de executare a hotărârilor judecătorești referitoare la minori. Recentul „Caz Sorina” reprezintă exemplul perfect de alienare parentală și demonstrează că, în fața neputinței normelor civile de executare silită a hotărârilor judecătorești privitoare la minori, doar recursul, in extremis, la masuri de forta ale organelor de jurisdictie penala, a fost in masura sa restabileasca legalitatea, in interesul copilului.

În data de 7 noiembrie 2018, Tribunalul Specializat Mureș a sesizat din oficiu Curtea de Justiție a Uniunii Europene ("CJUE") cu două cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare, întemeiate pe dispozițiile articolului 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Cererile de sesizare a CJUE, astfel formulate, au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 54/11.02.2019, acestea formând actualmente obiectul cauzelor conexate C-698/18 și C-699.

Dreptul internațional al investițiilor este o ramură a dreptului internațional public, care a început să se formeze la începutul anilor 1960. Primul tratat bilateral de protejare a investițiilor ("BIT") a fost încheiat între Germania și Pakistan în 1959, în timp ce primul litigiu a fost înregistrat pe rolul tribunalelor arbitrale ale ICSID în 1972 (Holiday Inns și alții c. Marocului). BIT-ul este un tratat internațional încheiat între două state, ce reglementează regimul investițiilor străine realizate pe teritoriul acestora de către persoanele fizice sau juridice din celălalt stat.

Deși prevederile legale sunt (cel puțin în aparență) clare sub acest aspect, există numeroase situații în practică în care asociații care au aportat la capitalul social dreptul de proprietate asupra unor bunuri se răzgândesc, fie pentru că reanalizează oportunitatea acestei operațiuni și doresc să valorifice respectivele bunuri în alt mod (spre exemplu, prin încheierea unui contract de vânzare ori de locațiune cu un terț), fie din motive ce țin de situația juridică în care se găsește societatea într-un anumit moment (e.g. intrarea societății în insolvență).

Legea dării în plată nr. 77/2016, amplu contestată de instituțiile bancare încă de la adoptarea acesteia, a supraviețuit în peisajul legislativ doar după o energică intervenție a Curții Constituționale. Printr-o decizie deja notorie, Curtea a explicat destul de detaliat o condiție-premisă a aplicării mecanismului dării în plată a imobilelor-locuințe.

O.U.G. nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerțului este un act normativ menit să ajute activitatea agenților economici. Ea are drept temei, potrivit propriei expuneri de motive, dorința legiuitorului român de a răspunde necesității "remedierii cât mai urgente a blocajului existent la oficiile registrului comerțului, care duce la nerespectarea drepturilor comercianților, cu consecințe deosebit de periculoase pentru circuitul comercial" și "asigurarea respectării termenelor de eliberare a certificatelor de înregistrare, de înscriere de mențiuni şi a documentelor aferente, de soluționare a cererilor de înregistrare în registrul comerțului".

Noțiunea de "încadrare juridică" reprezintă "corespondența dintre fapta materială și norma sau normele legale ce i se aplică". Astfel, scopul încadrării este de a găsi raportul exact dintre fapta și norma penală. Stabilirea încadrării juridice a faptei este esențială deoarece reprezintă în mod implicit și stabilirea temeiului juridic al răspunderii penale. În caz contrar, dacă o faptă nu se poate circumscrie pe o încadrare juridică penală, respectiva faptă nu va constitui infracțiune.

În contextul politico-economic din ultimii ani, dreptul Uniunii Europene a devenit un instrument indispensabil fiecărui jurist. Această "nouă ordine juridică de drept internațional" (CJCE, cauza Van Gend en Loos) se întâlnește în domenii din cele mai variate, intersectându-se totodată cu aspecte de drept constituțional și reglementând aspecte ce țin de viața economică a operatorilor de pe piața unică: arbitrajul investițiilor, guvernanța corporatistă, transferul de întreprindere și protecția consumatorului.

În data de 2 mai 2019, în cauza C-614/17, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (“CJUE”) a pronunţat o decizie care ar putea afecta etichetele produselor alimentare şi băuturilor care conţin reprezentări grafice ale unor regiuni geografice protejate ca denumiri de origine. Avându-l ca protagonist pe mult iubitul personaj Don Quijote de la Mancha, CJUE a folosit acest prilej pentru a stabili protecţia denumirilor de origine în raport cu reprezentările grafice care ar putea sugera o legătură între un produs şi regiunea geografică protejată printr-o denumire de origine.

În funcție de particularitățile fiecărei proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice ori a acordurilor-cadru, autoritățile contractante pot decide să achiziționeze produse, servicii sau lucrări defalcate pe loturi. Într-o asemenea situație, voința legiuitorului a fost aceea de a trata fiecare lot ca o procedură de sine stătătoare, acest lucru având impact inclusiv asupra măsurilor de remediere care pot fi dispuse de instanțele de judecată în ipoteza soluționării unor contestații formulate de către unii dintre participanții la procedură.

În soluționarea unui recurs în interesul legii formulat de Curtea de Apel Cluj, Înalta Curte de Casație și Justiție ("Î.C.C.J.") a stabilit că sumele reprezentând impozite locale (impozite pe clădiri, terenuri), datorate pentru bunuri valorificate în cadrul procedurii insolvenței, grevate de o cauză de preferinţă în favoarea unui creditor, impozite devenite scadente după data intrării în faliment a debitorului, nu beneficiază de ordinea de prioritate la plată.

În data de 26 martie 2019, Ministerul Finanțelor Publice ("MFP") a publicat un proiect de ordonanță de urgență, care aduce o serie de modificări Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Nu sunt rare cazurile în care, din dorința de a atrage atenția asupra unor nereguli, cetățenii recurg la distribuirea pe diferitele rețele de socializare, grupuri sau blog-uri a unor materiale foto-video care surprind o situație reprezentând o posibilă încălcare a legii sau pur și simplu a unor reguli de conviețuire socială (spre exemplu, parcarea necorespunzătoare în incinta unui complex de clădiri, conducerea autovehiculelor în mod necorespunzător, aruncarea deșeurilor într-un spațiu neamenajat ș.a.).

În ultima perioadă asistăm la o amplificare a conflictului între, pe de-o parte, cei care prestează servicii de transport persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere și, pe de altă parte, persoanele care utilizează platformele de tip UBER/Taxify (Bolt). Conflictul a culminat cu organizarea unor proteste ale taximetriștilor, care și-au exprimat nemulțumirile la adresa competitorilor UBER/Taxify (Bolt). Aparent din dorința de a stopa acest conflict, în data de 1 martie 2019, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a publicat un proiect de Ordonanță de urgență, având ca obiect instituirea unor măsuri în domeniul transportului rutier și modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere ("Legea taximetriei").