Într-un nou articol pe Contributors.ro judecătoarea Camelia Bogdan aduce puternice obiectii articolelor din proiectul de lege care modifică Codul Penal referitoare la confiscarea extinsă. Unul dintre articole oprește posibilitatea confiscarii extinse pe temeiul neretroactivității legii penale, pentru bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012. In alte două articole se vorbeste despre ”probe certe, dincolo de orice îndoială” în luarea masurilor de confiscare. In articolul său, Camelia Bogdan demonteaza ambele idei ca nefiind conforme cu dreptul european si internațional.

Primarul general, Gabriela Firea, a anunțat că se caută soluții ca în parcurile declarate monument istoric - Cișmigiu, Carol, Herăstrău- ”să se poată desfăşura activităţi de alimentaţie publică, lucru interzis în acest moment”, argumentând că această măsură urmează să crească numărul de turiști. Declarația vine în contextul în care, în realitate, cele trei parcuri bucureștene sunt pline de terase, restaurante și chioșcuri. De exemplu, în parcul Herăstrău sunt peste 20 de terase și restaurante și zeci de chioșcuri care dau o atmosferă de bâlci. Și parcul Cișmigiu este într-o situație similară. Sunt cel puțin 5 terase și mai multe chioșcuri.

Obiectivul principal al lui Liviu Dragnea fost acela de intra în conflict explicit pe această temă cu președintele, ca parte a unei agende politice interne, nu acela de a propune o nouă poziționare strategică a țării pe o temă de mare impact. De aceea, preocuparea pentru respectarea procedurilor constituționale sau față de daunele potențiale de imagine în exterior nu au contat în nici un fel.

La începutul lunii aprilie, în Săptămâna Mare, Ministerul Educației Naționale (MEN) a trimis universităților din România adrese prin care le informa asupra locurilor ce le revin pentru studiile universitare de licență, master și doctorat pentru anul universitar 2018/2019. Este vorba de o alocare preliminară a cifrei de școlarizare aprobate anterior prin Hotărârea Guvernului nr.131 din 21 martie 2018. Unul dintre aspectele controversate este acela al raționalității alocării preliminare stabilite de MEN. Ministerul a recunoscut că nu a folosit o metodologie coerentă, afirmând că o asemenea metodologie nu i-a fost livrată de Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învațământului Superior (CNSPIS). Afirmația este riguros falsă.

Titlul de doctor atestă puterea unei persoane de a transmite inovator cunoașterea. Spun „a transmite inovator” pentru că doctorul este un intermediar. El stă între două extreme: pe de o parte, cel care transmite cunoașterea numai pentru că i s-a permis să o facă, dar cu condiția de a nu schimba nimic din ce a primit, iar pe acesta îl numim corect licențiat; pe de altă parte, cel care nu transmite o cunoaștere, ci doar o caută, o sporește și o depozitează, iar pe acesta îl numim corect cercetător și, eventual, inventator.

Autorităţile din Afganistan au anunţat că atacul sinucigaş cu bombă de duminică, de la Kabul, comis la un centru pentru înregistrarea participanţilor la vot, s-a soldat cu 57 de morţi şi 119 răniţi, relatează News.ro citând presa internațională.

Ajuns la a patra ediție, festivalul de video mapping Spotlight Festival 2018, a inclus în „programul artistic” și celebrarea centenarului Marii Uniri din 1918. Majoritatea proiecțiilor pe clădirile monumentale ale Bucureștiului au bifat această temă prioritară prin diverse elemente, în special prin jocul celor trei culori ale drapelului național. Dintre acele proiecții care au adoptat tema cu mai mult entuziasm, 100 Styles of Textures și 100 Fragments au sublimat motivul sutei de ani „sărbătoriți împreună” (conform sloganului programului guvernamental) prin stilizarea formelor și texturilor.

Depresie este cuvântul tehnic pe care îl folosim atunci când ne referim la fragilitate neuronală, psihică, emoțională, socială și fizică. Este experiența fragilității într-o lume ostilă, în care viitorul nu există, iar prezentul este neplăcut sau chiar împovărător. Ceea ce numim astăzi depresie a fost mai întâi melancolie. Pentru Hippocrate, melancolia era cauzată de un fel de tulburare umorală (exces de bilă neagră) și era responsabilă pentru un spectru larg de probleme psihice și fizice.

Politica externă a României a fost permanent caracterizată prin cel puțin două constante: respectul pentru dreptul internațional și predictibilitatea pozițiilor sale de-a lungul timpului. În același timp, deciziile și pozițiile majore de politică externă au fost, până acum, teme de consens național, cu susținere trans-partinică – și este normal și sănătos să fie așa. Recent, aceste constante esențiale și apreciate de partenerii noștri externi au fost puse la încercare prin modul în care a fost abordată problema mutării Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

Trebuie să lucrăm continuu să îmbunătățim Uniunea Europeană pentru a putea răspunde așteptărilor cetățenilor. Odată cu alegerea sa în funcția de președinte, Emmanuel Macron s-a poziționat în rolul de lider al reformării Uniunii Europene și a prezentat propunerile sale în discursuri pe scena europeană, cel mai recent fiind discursul de săptămâna acesta, în plenul Parlamentului European din Strasbourg despre viitorul Europei. Aceasta este și tema principală a discursului lui Emmanuel Macron din Parlamentul European: ce fel de Europă vrem?

Expresia “deficite gemene” (twin deficits) a fost folosită iniţial pentru a descrie situaţia apărută în SUA în perioada 1981-1998 – situaţie caracterizată prin coexistenţa unor mari deficite bugetare şi ale balanţei comerciale. O asemenea situaţie a existat însă în epocă şi în alte ţări dezvoltate, cum ar fi: Australia, Marea Britanie, RFG etc. În urma crizei financiare recente, deficitele gemene ale unor ţări din zona euro (Grecia, Porugalia, Irlanda, Italia şi Spania) au devenit o preocupare majoră pentru responsabilii politici. Situaţia este qvasimilară în regiunea mediteraneeană şi în Orientul Mijlociu, unde tensiunile sociale, politice şi militare au agravat şi mai mult o situaţie economică deja degradată. În fine, deficitele gemene au reapărut în ultima perioadă în România.

Sesiunea parlamentară de la Strasbourg din această săptămână a votat o rezoluție despre “Nevoia de creare a unui Instrument al Valorilor Europene pentru sprijinirea organizațiilor societății civile care promovează valori europene în Uniunea Europeană, la nivel local și național”. IVE se dorește a fi complementar instrumentelor europene și naționale existente prin care se promovează și protejează valorile UE în statele membre, va fi finanțat prin viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, iar bugetul ar trebui să se ridice la nivelul minim alocat promovării valorilor europene în țările în curs de dezvoltare, ceea ce înseamnă o sumă de 2 miliarde euro pentru cei 7 ani bugetați pentru cele 27 de state membre după 2020.

Proiectul de lege privind măsurile asiguratorii – adoptat deja de Camera Deputaților – pretinde că realizează o aliniere a legislație românești cu cea europeană. Dar, se pare că lucrurile nu stau deloc așa. Judecatoarea Camelia Bogdan explică într-un articol pe Contributors.ro de ce acest proiect de lege contrazice nu numai directivele europene la care pretinde că se aliniază, ci și normele dreptului procesual. Proiectul prevede printre altele că durata măsurilor asigurătorii în faza de urmărire penală nu poate depăşi 1 an, iar durata totală nu poate depăşi 3 ani. Dar, impunerea automată a unei durate maxime pentru măsurile asiguratorii nu ține seama de complexitatea investigatiilor criminalității economice și este complet artificială.

Zilele acestea au adus discursuri şi luări de poziţie importante, mult aşteptate, ale principalilor „scenarişti, regizori şi actori” ai preconizatei reforme a Uniunii Europene, Emmanuel Macron şi Angela Merkel. Aparent, consensul politic se păstrează şi după discursul flamboaiant al lui Macron din Parlamentul European, Angela Merkel susţinând oficial, alături de preşedintele francez, viziunea unei Uniuni Europene puternice şi competitive, bazate pe valori, capabilă să ofere răspunsuri credibile provocărilor prezente şi mai ales să învingă „revoluţia conservatoare”, iliberală, care dă semne că se extinde în Europa Centrală şi nu numai;

Afirmația ministrului educației ”Banca Mondială ne arată că România are cea mai mare proporție a asbsolvenților din științele sociale din UE”, deși se bazează pe o constatare factuală este falsă. În primul rând, raportul sus menționat a fost elaborat în 2011 și reflectă situația anilor 2000-2008, nicidecum realitățile actuale, când ne aflăm la 10 ani distanță de perioada respectivă. Să propui fundamentarea unei politici publice în 2018 pe date empirice din 2008, iată o contraperformanță de guvernare responsabilă

În anul 2013, modul de calcul a pensiei de stat prevăzut de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost modificat prin introducerea unui element denumit indice de corecție. Voi arăta în cele ce urmează că această modificare a formulei de calcul a rupt legătura dintre determinarea inițială a pensiei pe baza punctului de pensie și este de natură a crea diferențe relevante între pensionari cu punctaje identice, dar care s-au pensionat în ani diferiți. Mai mult aceste diferențe se pot majora în timp.

MCI aloca aproape 1 miliard de lei pentru competitii in cadrul subprogramului 1.2 din PN CDI 3, adica pentru Peformanta institutionala. Initiativa ar parea laudabila daca ar duce intr-adevar la o intarire a institutiilor de cercetare din tara astfel incat in cativa ani sa avem universitati in top 500 Shanghai sau INCD-uri care sa rivalizeze cu institute Max Planck sau Fraunhofer. Luate la bani marunti insa, se constata ca aceste proiecte nu duc nici decum la intarirea performantelor in cercetare. In primul rand sumele care revin unei institutii de cercetare sunt prea mici, intre 300.000 lei/an la proiecte PCCDI si in jur de maxim 2.300.000.lei la proiecte Peformanta institutionala.

Domnul senator Serban si doamna senator Dan fac praf legea de implementare a GDPR, introducand nu mai putin de 6 prevederi absolut toxice pentru mediul de afaceri si pentru binele cetateanului, in general. O lege care pare facuta pe genunchi, care nu a stat in consultare publica si al carei principal scop este sa creasca controlul statului asupra unor segmente importante din business, scazand in acelasi timp amenzile pentru stat in cazul unor abuzuri.

Dacă CCR nu îi va da dreptate ministrului Toader, înseamnă că propunerea de revocare a procurorului-șef Kovesi s-a făcut pe alte motive decât cele legale. După ce ministrul a fost atenționat anul trecut de CSM că a încălcat independența justiției doar prin simplele sale afirmații în cazul penal „Belina” aflat în desfășurare, după ce ministrul a pierdut la CCR o sesizare pentru un conflict de natură constituțională în același caz Belina, după ce CSM a dat aviz negativ propunerii de revocare a lui Kovesi din funcție, este evident că o nouă decizie negativă din partea CCR în cazul Kovesi ar înseamna că ministrul a abuzat de puterea sa încercând să demită un înalt procuror.

La ora 4, în dimineața de sâmbătă, 14 aprilie, coaliția formată din SUA, Marea Britanie și Franța a lovit trei ținte de pe teritoriul Republicii Arabe Siriene. Potrivit generalului american Mckenzie, reprezentantul Statului Major interarme, aliații au tras 76 de rachete asupra Centrului de cercetare și prelucrare a armelor chimice de la Barzeh, din vecinătatea Damascului, din care 57 au fost rachete Tomahawk. Ținta a fost distrusă. Alte 22 de rachete au lovit un depozit de arme chimice de lângă Homs. A treia țintă a fost un bunker, la Shinshar, împotriva căruia s-au tras alte 7 rachete.