Guy Verhofstadt, liderul ALDE european, a tras propriile concluzii din discutiile cu Călin Popescu Tăriceanu, un mare susținător al statului paralel. Un adin concluziile sale suna așa: chiar dacă implicarea nedemocratică a serviciilor secrete în viața publică trebuie urgent lămurită și rezolvată, aceasta nu înseamnă că teoria statului paralel trebuie să constituie un temei pentru guvern să nu... ”urmați pe deplin recomandările Comisiei de la Veneția și permiteți revizuirea sistematică a propunerilor dumneavoastră legislative, pentru ca lupta contra corupției să fie consolidată, nu slăbită, iar independența instanțelor judecătorești să fie garantată, nu subminată”

În prezent sunt peste 1.600 de infrastructuri de cercetare în România. Vă dați seama ce luptă crâncenă trebuie să existe între acestea pentru a fi declarate „Instalație sau Obiectiv Special de Interes Național” (IOSIN) și astfel să fie mufate direct la bugetul MCI și eventual al fondurilor structurale de la UE. Doar 29 din cele 1.600 au în prezent statut de IOSIN. Dar, de fapt, lucrurile nu stau chiar așa, neexistând nicio bătălie și chiar dacă ar fi, nu este crâncenă. Trebuie doar să ai o proptea de genul fost ministru al MCI, poate un secretar de stat...

26 organizaţii neguvernamentale şi 5 partide au început strângerea de semnături pentru iniţiativa cetăţenească de modificare a mai multor legi electorale. Obiectivul declarat este de a permeabiliza căile de acces în organismele alese pentru cât mai mulţi oameni noi, veniţi din afara actualelor reţele de putere. Cum accesul se face prin alegeri, un pas necesar este modificarea legilor electorale...

E vorba de o ușă, o ușă dintr-o fotografie, la care stau și mă holbez de ceva timp, încercând din răsputeri să înțeleg cum stă ea închisă, cum a stat și cum arăta ea deschisă, atunci când peste noi toți s-a prăvălit iadul, cu focul și pucioasa lui blestemată? E vorba despre ușile ferecate ale „Colectivului” despre care mulți am uitat deja prinși în focul destinului individual, despre focul care a pârjolit zeci de tineri și inimile altor sute de apropiați.

Patriarhul ecumenic Bartolomeu, purtător al titulaturii de „Patriarh al Constantinopolului” (demnitate acordată datorită rolului jucat de capitala Imperiului Bizantin, ca centru al lumii creștine pe perioada existenței Imperiului), lucrează în vederea acordării autocefaliei Bisericii ucrainene, ceea ce pentru Kiev înseamnă independența bisericească față de Moscova.  Acest proces a început în 2016 atunci când Parlamentul ucrainean a solicitat patriarhului Bartolomeu acordarea autocefaliei.

Face multe valuri pe Internet un studiu realizat de patru cercetători români, studiu care sondează în mentalitatea profesorilor români cu privire la valorile democratice, la soarta europeană a României, dar şi la câteva chestiuni spinoase şi delicate din punct de vedere cultural. Cum era de aşteptat – cel puţin eu nu m-aş fi aşteptat la altceva – studiul dă la iveală un portret psiho-etic complicat al profesorilor din România, cu poziţii care sunt adesea contradictorii. De exemplu, deşi 87% din totalul profesorilor apreciază democraţia ca fiind o opţiune bună pentru România, 45% ar susţine un lider puternic care să reducă rolul Parlamentului.

Unul din punctele principale de pe agenda Consiliului European din 17 – 19 octombrie a fost Brexit și încercarea atingerii unui acord privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Din păcate, încă din weekendul anterior semnalele nu au fost încurajatoare, iar reuniunea șefilor de state și de guverne din Uniunea Europeană a confirmat că nu s-au atins suficiente progrese pentru încheierea unui acord de „divorț”. Multe din lucrurile care încă trebuie negociate şi cu care ne confruntăm acum nu au fost anticipate nici de avocații Brexit, nici măcar de Guvernul Marii Britanii înainte de referendum.

Vizita sultanului Erdogan la porțile Chișinăului vine într-un moment critic pentru clasa politică de la Chișinău: izolată de Bruxelles, nevoia acesteia de „prieteni” este din ce în ce mai stringentă. De preferat unii care să nu impună și reforme sau standarde democratice. Și, în afară de Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan se înscrie cel mai bine pe această filieră a celor care cer doar adoptarea unor interese comune, nu și asumarea de valori occidentale.

Pe lângă mult discutatele creșteri ale temperaturii (cca. 0,8°C) și ale concentrației de CO2 din atmosferă (cca. 0,0125%) față de perioada imediat anterioară revoluției industriale, un alt parametru crucial al actualei perioade interglaciare, mult mai puțin abordat de mass-media, respectiv de opinia publică, este variația nivelului global mediu al oceanelor (GMSL ori Global Mean Sea-Level) ca indicator major al schimbărilor climatice. O cercetare mai atentă a acestui parametru oferă o fascinantă poveste despre căutarea timpului pierdut, care a început cu o enigmă. Profesorul de geofizică Walter Munk, care împlinește 101 ani astăzi, pe 19 octombrie 2018, este considerat Einstein-ul oceanelor ...

Tehnologia a fost și este unul dintre cei mai importanți actori sociali, politici (și unii ar agumenta geologici și ecologici) din ultimele secole. Ar fi o recunoaștere să îi acordăm atenția cuvenită, cel puțin la fel cât vorbim, zilnic, despre politicieni și instituții. Problema este că suntem încă tributari unor cadre de gândire „tradiționale” despre tehnologie. Încă le concepem uzual ca pe niște scule, chiar și când ne raportăm la gadget-uri performante.

Planul premierului May pentru un Brexit fără asperități, cunoscut și sub numele de Planul pentru Brexit de la Chequers2, este un document în 12 puncte, pe care Theresa May și l-a asumat la începutul lunii iulie anul curent. Nu este o noutate faptul că, de la publicarea documentului privind Planul Brexit de la Chequers premierul Theresa May s-a confruntat cu critici aspre în propriu partid (miniștrii Brexitului – David Davies și de externe – Boris Johnson au și demisionat de altfel din Cabinet)

A vorbi despre eșecul bisericii în cazul referendumului nu e foarte exact. Ipoteza mea e că, de fapt, vorbim despre limitele unei paradigme: biserica-instituție s-a dovedit a fi puțin gonflată atât ca dimensiune, cât și ca influență. Am trăit într-o hiperbolă impusă de recensăminte, dar și asumată nu fără o oarecare mândrie. Iluzia însă poate fi acum abandonată, fără prea multe tânguieli, dar și fără false triumfalisme compensatorii. Nici măcar nu e un faliment, cât mai ales o constatare.

Mișcarea eurosceptică nu are, în România, o tracțiune la fel de mare ca în alte state membre. Coliția de la putere din Parlamentul României însă face pași rapizi și concreți pentru scăderea încrederii românilor în UE. Exemplul despre care scriu astăzi este unul pe care-l cunosc bine: GDPR. Pornite de la o idee bună (”Organizațiile nu pot prelucra date personale fără acordul persoanei vizate”), regulamentele europene 679 și 680 adoptate în 2016 sunt pervertite și folosite de către actualula majoritate împotriva spiritului în care au fost ele concepute.

Decizia de participare la votul solicitat prin referendum a fost luată, foarte probabil, și în funcție de încrederea acordată actorilor care au fost percepuți ca fiind responsabili, direct sau indirect , de organizarea referendumului. Mai exact, încrederea în PSD, majoritar în coaliția de guvernare, și încrederea în guvernul care efectiv a organizat referendumul au devenit premise esențiale în decizia de a participa sau nu la vot. Încrederea în Biserica Ortodoxă Română a contat mai ales în legătură cu motivația religioasă a votului.

În primul rând că OUG nu a avut la bază un studiu de impact pentru a vedea câți procurori sunt în această situație. Se vorbește că ar fi vorba de 40-50 de procurori, ceea ce înseamnă o treime din procurorii DNA. Rămâne în discuție dacă perioada de la INM este inclusă în vechime: vechea legea spune că da, noua lege că de acum încolo, ba. Numai CSM poate spune acest lucru. Toate actele îndeplinite în cauzele penale de către procurori, până miercuri inclusiv, rămân valabile. Dar de joi încolo trebuie efectuate doar de procurorii care îndeplinesc condițiile din noile reglementări.

Săptămâna trecută dl Dan Nica a recidivat în PE, supărat tare pe chinezi, care, pare-se, ne fură banii din programele de cercetare finanțate de UE și se fac apoi nevăzuți. Doamnele și domnii finuți de la ERC [...] i-au trântit însă în față cifrele: din totalul de 8.564 de granturi acordate, doar 34 au fost câștigate de chinezi. Reacțiile din PE nu s-au lăsat așteptate. Astfel, vicepreședintele Comisiei Parlamentare pentru Industrie, Cercetare și Energie, dl Hans-Olaf Henkel, a spus despre propunerile românului că sunt ridicole, catalogându-le ca „o abordare masochistă a politicii științei”.

Reacția Moscovei (prin decizia adoptată la Minsk) confirmă schisma religioasă dintre BORusă și Patriarhia Ecumenică, prima mare schismă în lumea creștină din perioada modernă și contemporană. Oficialii de la Moscova au declarat că vor lupta cu toate mijloacele politico-diplomatice pentru a împiedica acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene, apreciind că Ucraina reprezintă teritoriul său canonic, iar decizia Constantinopolului – o încălcare a jurisdicției canonice a BORuse asupra Ucrainei, (jurisdicție) pe care BORusă o exercită prin intermediul Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei.

Dispariţia jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, rezident permanent al SUA, pe 2 octombrie, în sediul Consulatului General al Arabiei Saudite de la Istanbul, a trezit de la început, în Turcia şi peste tot în lumea liberă, suspiciunea arestării, agresării, răpirii şi poate chiar a asasinării acestuia de către autorităţile saudite, a negării şi minciunilor ulterioare ale saudiţilor; Khashoggi este (a fost) un critic acerb al regimului de la Riad şi al prinţului moştenitor Bin Salman.

Cât de corect este să încorsetăm libertatea de exprimare şi libertatea întrunirilor, mai ales atunci când este evident că autorităţile procedează cu rea-credinţă şi comit abuz de putere, aşa cum se întâmplă în prezent cu Jandarmeria sau cu Primăria Municipiului Bucureşti? Consacrat prin articolul 39 din Constituţia României, dar şi prin articolul 11 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, dreptul la libera întrunire este reglementat prin Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. Este o lege cu numai treizeci de articole, în forma sa actuală, nu foarte lungă...

Maramureșean convins și mare amator de plăcinte neaoșe (”crețe”), din cele pe care le făcea bunica de o prindea noaptea la cât frământa aluatul, mi-a lăsat un gust amar știrea virală cu bormașina de la Baia Mare. Așadar, la celebrul Festival al Castanelor, un comerciant de plăcinte cu brânză este prins pe camera video de către un internaut că, în spatele gheretei, frământa aluatul folosind nici mai mult nici mai puțin decât o bormașină pe post de mixer. Reactia autorității locale de Protecția Consumatorului: a dat o amendă-record de 30.000 de lei,