Preşedintele Macron este speriat. Discursul de criză pe care l-a rostit în faţa naţiunii franceze furioase, cu sau fără veste galbene, şi suta de euro aruncată la salariul minim trădează deruta în care s-a scufundat programul său politic, la doar un an şi jumătate de la glorioasa învestitură. „Starea de urgenţă economică şi socială” pe care a anunţat-o nu face decât să alimenteze frustrarea, furia şi sentimentul puternic al oamenilor că Franţa traversează o criză, un moment crucial, un punct de cotitură.

Regimul Dragnea este expresia dramatică şi neliniştitoare a impasului istoric în care se instalează România. La fine de an 2018, în prag de preluare a preşedinţiei rotative a Uniunii Europene, regimul Dragnea reafirmă, prin intenţia de a adopta o ordonanţă de urgenţă în materie penală şi prin anunţul de constituire a unui fond central de investiţii, cele două direcţii pe care se sprjină ordinea sa politică: lichidarea domniei legii şi consolidarea sistemului clientelar fără de care reţeaua sa parazită nu poate supravieţui.

Cândva, dreapta românească putea fi considerată o autentică perspectivă alternativă în raport cu viziunea predominantă a epocii. Dreapta avea capacitatea de a fi cu adevărat „reacţionară”, mai precis de a putea răspunde eficient şi radical fiecărei provocări survenite din greşelile constitutive ale societăţii contemporane. În prezent, însă, dreapta apare ca o mare pierdere de sens, ca un corp politic inert aflat în derivă, un trup irelevant aruncat pe orbita unei societăţi care nu mai permite nici o contestaţie reală.

Ne grăbim să facem un raport de activitate al Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) pentru 2018, de frică să nu apară unul între timp de genul celui produs de Lucian Georgescu, catalogat de Asociația Ad Astra, a cercetătorilor români de pretutindeni, ca „între laudă de sine și fake-news”. E lung raportul, dar luați-vă un popcorn sau o cafea lângă și lectura va fi mai plăcută.

În inima doctrinei politice ruse de secol XVII, aproape stinsă (ea mai există doar istoriografic!), palpită o tradiție mai veche a ideii de monarhie în Europa, anume aceea care alătură imaginii levantine un «umanism brunian» (E. Garin 2000, 21) și o etica politică aristotelică, mai precis doctrine despre Stat și monarhie unde simpatetic se reunesc concepte biblice și teologice, profeții veterotestamentare, la fel de bine cum și multă literatură clasică.

Într-o țară europeană viața naturii nu poate exista fără viața societății civile. Dezvoltarea durabilă începe de la firul ierbii și urcă spre strategii susținute de cetățeni, nu coboară de la teorii spre o omenire abstractă în care persoanele nu contează. Vorbele frumoase au putut înșela cândva. Acum e limpede pentru toata lumea că arta conducerii autoritaristă cu idealuri morale puse în față e un eșesc, pentru că e imorală prin nerespectarea muncii și libertății altora

Intr-o bună dimineaţă, azi, cînd Florin Iordache se trezi în scaunul de la prezidiul Camerei, după o perioadă politică zbuciumată, se pomeni metamorfozat într-un înspăimântător formalist. Un adept inflexibil al regulilor procedurale, un gardian inamovibil al protocolului scris al Camerei. Un monstru de nerecunoscut.

La Katowice (Polonia) a început o nouă Conferință a Schimbărilor Climatice. Misiunea principală a noii întâlniri internaționale este evaluarea stadiului de îndeplinire a obiectivelor propuse și asumate cu trei ani în urmă de cele 195 țări semnatare ale Acordului Climatic de la Paris. Pe fondul unei realități dure, deloc optimiste – emisiile de CO2 au crescut în loc să scadă, conform documentelor semnate, participanții reuniți în Polonia vor căuta să înțeleagă cauzele neîndeplinirii acelor obiective de implementare a unor planuri naționale vizând reducerea emisiilor de CO2 pentru a preveni creșterea temperaturii globale planetare cu 1,5°C, maximum 2°C, față de nivelurile ei pre-industriale.

Credința în justețea acțiunilor tale, asumate, consecvența și comunicarea corectă și civilizată cu parlamentarul tău nu au cum să nu producă efecte. Oare cum ar arăta astăzi PSD, dacă măcar o parte a electoratului acestui partid le-ar fi scris parlamentarilor pentru a-i avertiza că nu pot fi de acord cu modificarea legilor justiției? Probabil că debarcarea lui Liviu Dragnea și a camarilei sale de la conducerea partidului era acum un fapt împlinit, iar partidul avea șansa unor lideri decenți care să gestioneze cu bună credință guvernarea.

În data de 29.11.2018 Guvernul a aprobat un program care are în vedere deschiderea la Trezoreria Statului a unui cont special de economisire sub formă de depozit pentru toți copii din România, denumit Junior Centenar. Sumele depuse în aceste conturi vor fi bonificate cu o dobândă fixă de 3% pe an, iar Statul va acorda în plus o primă anuală în sumă de 600 de lei în condițiile în care suma depusă pe parcursul unui an calendaristic este mai mare de 1200 de lei.

Pe măsură ce Rusia falimentează, opțiunile politice din mâna lui Putin se restrâng. Încrederea publică în liderul de la Kremlin și scorul său intern de popularitate au atins cotele cele mai joase din istoria mandatelor sale. Neajunsul economiei ruse constă în concentrarea unei industrii bi-cromă, dominată de armată și energie, care se dezvoltă predominant în jurul personalității lui Putin și nu pe principiul pluralismului economic, integrat într-o economie de piață liberă.

Simeon Romoșan s-a născut în 1887 în Vinerea, județul Alba. După ce a terminat șase clase primare în localitatea natală, a intrat ucenic la tâmplarul Revicki din Orăștie. Apoi, timp de vreo opt luni a fost calfă în Arad. În 1907, anul în care în Regat avea loc cea mai „importantă criză” din domnia regelui Carol I, Simeon, pe atunci în vârstă de douăzeci ani a ales să plece în America.

Am zvârlit ieri o postare pe FB despre celebrul, de-acuma, filmuleţ paseist-propagandistic plătit şi asumat de guvernul României. Aşa cum au făcut şi alţii zilele astea, luându-l la mişto, pe bună dreptate. Filmul e nărod în concepţie şi ton, fiind presărat şi cu fake news vizibile: nu-i adevărat că Poenaru a inventat stiloul; nu-i adevărat că Vlaicu a fost primul om zburător cu un aparat mai greu decât aerul; şamd. Lucrurile puteau rămâne aici, la acest nivel de provincie complexată

Legea salarizării unitare 153/2017, o lege perfectă în accepțiunea celor care au scris-o, ar fi trebuit să impună principiul unității salariale a funcțiilor în cadrul tuturor familiilor ocupaționale, dar s-a dovedit, în scurt timp, a fi o lege injustă pentru mai multe categorii profesionale din sistemul de sănătate și învățământul medical superior. În cazul biologilor, farmaciștilor și biochimiștilor nu s-a ținut cont de nivelul studiilor raportat la cel al altor categorii profesionale din sănătate, cum ar fi medicii.

Când vezi imaginile de duminică din Marea Neagră, nu foarte departe de noi, reevaluezi imediat apartenența la NATO și garanțiile de securitate americane și nu poți să nu îți amintești ideea din 2016, de înființare a flotei NATO la Marea Neagră, blocată de reticența lui Erdoğan față de SUA și de oportunismul duplicitar al premierului Boiko Borisov (care voia, înaintea campaniei electorale din Bulgaria, „să vadă iole cu turiști ruși și conducte de gaz” traversând Marea Neagră, nu vasele militare ale NATO), chiar în timpul vizitei lui Klaus Iohannis în țara vecină, când totul părea rezolvat iar acordul SUA era ca și obținut.

Moțiunea de cenzură anunțată de liderul PNL pentru 10-12 decembrie are șanse să treacă doar dacă opoziția la guvernul Dăncilă percepe o anumită stare de fapt, și apoi înțelege și acceptă cursul de acțiune pe care această situație îl impune. Situația ce se cere înregistrată este că în interiorul principalului partid la guvernare se dă la ora actuală o luptă aprigă pentru putere. Admit, până acum sună ca și cum v-am dezvăluit solemn că Pământul e rotund.

N-am cum să identific acum (dacă ar şti cineva, să-mi spună) cine anume dintre unguri şi cînd a lansat pentru prima dată în ultimii o sută de ani ideea "promisiunilor de la Alba Iulia", îndeplinirea cărora o tot aşteptăm degeaba din 1 decembrie 1918 (dar noi, ungurii, nu ne lăsăm pînă cînd acestea nu vor fi îndeplinite pînă la ultima iotă, fiindcă dacă odată ne-au promis ceva în mod oficial, apoi să şi respecte asta).

Tupeistele atacuri rusești de duminică asupra a trei nave ucrainene, capturarea a două duzini de marinari ucraineni și rănirea câtorva, reprezintă primul incident militar direct între Moscova și forțele Kievului. Ele constituie o escaladare profund periculoasă și o serioasă provocare pentru președintele american, Donald Trump, în timp ce se pregătește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin în marginea summitului G20 de la sfârșitul acestei luni.