La începutul lunii august 2020, Guvernul, la inițiativa Ministerului Finanțelor Publice a publicat un nou program, supus aprobării în ședința de Guvern din 7 august 2020, sub forma unui Memorandum pentru „Aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, ce urmează a fi utilizate în procesul de elaborare a proiectului legii bugetului de stat pe anul 2021”. Acest Memorandum are anexată o listă de proiecte de investiții, pe care se află atât proiecte noi, cât și proiecte în continuare (proiecte lansate și aflate în diferite stadii de proiectare sau execuție), fiecare proiect având menționate stadiul fizic, cel valoric, precum și termenul de finalizare.

V-au spus cu un zâmbet hotărât că şcoala va în-ce-pe pe 14-septembrie! Cu-copiii-în-clase. Că aşa e normal. Că numai ce se desfăşoară aşa este şcoală. Că totul e sub control. Că e o ocazie să ne modernizăm. Să descentralizăm. V-au spus-o privindu-vă în ochi. Tare. Limpede. Clar. Sa-ca-dat. Şi cei mai mulţi i-aţi crezut. Pentru că aţi vrut să-i credeţi.

Se apropie alegerile și încercăm să anticipam câteva probleme pe care edilii le vor avea. Prima este cea a gunoiului. Există vreo legatură între gunoaie și energie? Iată un răspuns! De 40 de ani în occidentul civilizat se discută despre faptul că se produce din ce în ce mai mult gunoi și acesta ne va sufoca. Așa că a început să se discute despre conceptul de „management al deșeurilor municipale” și acesta a evoluat după cum urmează: 1980 – depozitarea controlată a deșeurilor, adică gunoiul de depozitează exclusiv în gropi organizat...

Analizele periodice realizate de EU Disinfo Lab, cu echipa europeană de verificare a știrilor false, arată un trend confirmat în perioada pandemiei: dezinformarea difuzată de Rusia în lume e tot mai bine adaptată la contextul local. Imagini foto și video decontextualizate, precum și texte parodice reprezintă un vehicul frecvent pentru a disemina ipoteze, conspirații și neîncredere.

Se apropie inexorabil momentul în care autoritățile române trebuie să decidă cum rezolvă problema majorării de la 1 septembrie a pensiilor. Aceasta este într-adevăr o problemă dintre cele mai serioase în acest moment. Există, pe de-o parte, opinia că avem o lege, ea este în vigoare, deci nu este nimic mai natural decât ca guvernul să o aplice și basta. Acesta este punctul de vedere formulat de o parte a clasei politice, dar și de mulți dintre cei care ar urma să beneficieze de pe urma aplicării acestei prevederi legale.

Favoriții reali ai testului de condiționalitate europeană sunt Georgia și Ucraina, unde au predominat condițiile sectoriale, nu cele politice. În același timp, atât neglijarea crasă a reformelor de către clasa politică, cât și dependența sporită de asistența externă, a expus Moldova la o condiționalitate politică robustă din partea UE.

Situaţia din Belarus este în continuare confuză. Avem de-a face cu a treia noapte consecutivă de proteste în întreaga ţară, însoţite de reacţii violente ale forţelor de ordine. Întrebarea care se pune în prezent la nivel internaţional este dacă regimul Lukaşenko va supravieţui protestelor şi presiunii externe sau dacă se va consolida şi care ar trebui să fie cea mai adecvată reacţie externă pentru a determina o democratizare în Belarus, însoţită de respectarea drepturilor omului.

Am moștenit din anii comunismului o școală rigidă al cărei soclu a fost pedagogia fricii, iar după 1989 pare că am schimbat formele, dar am păstrat fondul pentru că mentalitățile nu s-au schimbat pe deplin sau suficient de mult încât să genereze o reformă de substanță. Programa școlară a introdus discipline utile precum educația civică sau educația antreprenorială, dar care rămân fără ecou dacă nu sunt studiate adecvat. Pentru aproape jumătate de secol, societatea românească a trăit într-un climat irespirabil din cauza cenzurii draconice și a propagandei aberante pe care le-a orchestrat regimul comunist.

În 1944, spectatorii au putut urmări filmul Gaslight (Lumina de gaz), în care un cuplu (aparent) îndrăgostit se mută într-o casă pe care soția o moștenise. Însă imediat după mutare, viața femeii (admirabil interpretate de Ingrid Bergman, cea care, cu doi ani mai devreme, făcuse Casablanca) suferă o schimbare radicală: soțul ei iubitor începe să o abuzeze psihic, încercând din răsputeri, prin minciuni sfruntate, să o rupă de lumea de afară, să-i distrugă echilibrul interior și să-i zdruncine încrederea de sine. Pentru a crea o „realitate alternativă”, bărbatul înscenează producerea unor zgomote suspecte în casă și pâlpâiri nejustificate ale lămpii cu gaz.

Numărul din 24 iulie-28 august al Evenimentului Istoric semnalizează cu litere mari un articol din interior cu titlul: „Operațiunea GRU din decembrie 1989, inspirată de revoluția rusă din 1905”. Textul constituie o nouă dezinformare insistent publicitată privitoare la revoluția română. Materialul, pe care autorul și publicația îl numesc „studiu”, este semnat de fostul ofițer SRI, Tudor Păcuraru. Conform articolului, evenimentele care au dus la căderea regimului Ceaușescu sunt rezultatul intervenției sovietice asistată de Ungaria.

Ne-am obişnuit cu o istorie– de manual (şi, mai ales, de film şi de benzi desernate) – teleologică, potrivit căreia realizările noastre istorice (1859, 1877, 1918, 1989, 2007) sunt finalităţi înscrise în destinul neamului nostru şi că întreaga noastră devenire nu e nimic altceva decât un drum (sinuos, dar încununat de succes) ce tinde către ele. Asta vrea să spună că, din totdeauna, unirea a fost “o idee motrice” a românilor. La fel independenţa, aparteneţa europeană, democraţia şi (deşi nu ne putem deocamdată lăuda cu ea) prosperitatea.

Metoda de analiză pe care o propunem, de „citire printre rânduri”, cu mare atenţie la interpretarea ideilor şi sensurile duble, ne aduce aminte de una dintre glumele pe care le spunea regretatul actor Mircea Crişan. Acesta povestea despre Stalin că a ajuns în iad şi sulfurosul proprietar al stabilimentului l-a pus să descarce din vagoane cărbunii care se foloseau pentru încălzirea cazanelor cu smoală. După trei zile, Stalin vine supărat la Ucigă-l Toaca şi îi reproşează că l-a pus la o muncă foarte grea, în timp ce Hitler stătea la o masă, pe terasa unei cafenele, fuma...

Duminică, 9 august, vor avea loc, într-o atmosferă extrem de tensionată, alegeri prezidențiale în Republica Belarus. Cu toate că relațiile dintre Belarus și Rusia sunt tensionate având în vedere alegerile prezidențiale de peste câteva zile, Lukașenko știe că numai cu ajutorul Moscovei poate rămâne la putere. De-altfel, nu este exclus ca acesta să utilizeze incidentul cu mercenarii ruși ca pretext pentru a justifica represiunea aplicată de organele de securitate protestatarilor, după alegerile prezidențiale. Pe de-altă parte, Rusia nu are alternative.

Iraționalul atacă lumea prin tradiție rațională a vestului. E o orbire iscată de vedeniile unei noi religii atee, propovăduite de fruntașii actualei revoluții culturale neomarxiste, scrie Petre M. Iancu, într-un editorial publicat pe DW România.

Un conflict major, implicând trei țări cu o populație însumată de peste 260 milioane de oameni – ceva mai mult de jumătate din populația Uniunii Europene – fermentează în nord-estul Africii, sub radarul presei internaționale. Mărul discordiei este un baraj hidroenergetic denumit pompos Grand Ethiopian Renaissance Dam, sau GERD, localizat pe Nilul Albastru, la 15 km de frontiera dintre Sudan și Etiopia. Nilul Albastru izvorăște în platourile înalte ale Etiopiei, pornind din lacul Tana, și parcurge 1450 km până se întâlnește, la sud de Khartoum, cu Nilul Alb și formează astfel Nilul, cel mai lung curs de apă din lume. În anotimpul ploios, apele Nilului Albastru contribuie în proporție de 85% la volumul de apă total al Nilului.

În aragazul nevestei se întâlnesc trei molecule de gaz. Acestea sunt: CH4 – Petrom, CH4 – Romgaz și CH4 – Gazprom. Adică două sunt produse în România de cele două companii care dețin peste 93% din producția de gaz natural și una importată de la ruși. Este adevărat că până acum câțiva ani, molecula importată era o raritate. Oricum, nevestei nu-i pasă!

Strategia de comunicare marginală vizând faptul că Biserica ar fi fost “prigonită” în pandemie denotă limpede ruperea de prezent a multor credincioși. Ne place să ne revendicăm de la cei cu adevărat prigoniți în trecut pentru că avem prea puține rezultate în prezent.

E o zi de vară, spre jumătatea lunii iunie, și centrul orașului este de câteva minute un spațiu exclusiv pietonal. Ca într-o piesă de teatru stradal, trecătorii se opresc pe locul în care i-a prins libertatea asta planificată cu multe săptămâni în avans. Șoseaua, liniile de tramvai, bordurile, sunt acum spații de odihnă sau de socializare, o imagine vie care amintește de acele plaje temporare, dezvelite de reflux.

Nu am auzit încă, de la un nivel de decizie semnificativ, un răspuns la perfect legitima și deloc retorica întrebare „De ce trimitem copiii la școală?” Nu este câtuși de puțin evident. Așa cum arată lucrurile de 30 de ani încoace, conceptul nedeclarat al învățământului românesc este „Ca să obțină cât mai multe diplome care s-ar putea să le folosească ulterior”.

România este listată de OSCE în grupul țărilor care au luat cele mai dure măsuri de restricționare a libertății religioase încă de la începutul pandemiei. Raportul OSCE dat publicității recent sub semnătura directorului Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului vizează doar natura, nu și modalitatea în care au fost impuse restricțiile despre care am scris aici.