”Educația e o construcție șubredă la bază, la nivel preșcolar și primar. Marile probleme ale educației este că pierdem foarte mulți copii pe drum. Avem un abandon până la clasa a 12 de 25%”, a spus marți Măriuca Talpeș, fondator, alături de soțul său, Florin Talpeș, al companiei Softwin, cu ocazia prezentării unui raport privind piața muncii din România. Raportul a fost realizat de PwC, la solicitarea Coaliției pentru Dezvoltarea României și poate fi citit aici.

Opt universităţi de top din Europa au decis să creeze o Universitate Civică Europeană, Universitatea din Bucureşti urmând să fie membru al acestui consorţiu european. Această reţea va reuni în jur de 384.000 de studenţi şi 55.000 de cadre didactice, alături de alţi membri ai comunităţii academice, arată un comunicat al Universității București.

Recrutarea forței de muncă a devenit deja o problemă aproape generalizată în România. Când este vorba de forță calificată de muncă, lucrurile devin și mai complicate. În Germania, mai mult de unul din doi absolvenți se îndreaptă spre învățământul dual, de unde ies cu o meserie învățată. Începând cu 2012, momentul în care legea a repermis introducerea acestei forme de învățământ, câteva firme din România au început să implementeze modelul dual de învățământ.

Românul Sergiu Pașca, cercetător și profesor asistent de Psihiatrie și Științe Comportamentale la Universitatea Stanford, a primit premiul Early Career Life Scientist Award din partea International Forum for Cell Biology, scrie ascb.org.

Sunt profesorii din România mai toleranți decât restul populației? 87% dintre profesori spun că democrația este bună pentru România si 45% susțin dictatura. Cum ar trebui să privim aceste date? Gabriel Bădescu, unul dintre autorii studiului ''Educație pentru democrație în școlile din România'', explică pentru HotNews.ro care este profilul profesorului român, cum pot părinții să schimbe școala și ce măsuri poate lua Ministerul Educatiei.

Aproape intr-o treime din accidentele cu pietoni sunt implicați copii, probabilitatea de deces în cazul în care impactul are loc la o viteză a vehiculului de 50 km/h fiind aproape 90%, se arată în Buletinul siguranței rutiere, publicat de Poliția Română.

Este nevoie de educaţie sexuală în şcoli, susţin reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinți, precizând că lecţia opţională “Educaţie pentru Sănătate” trebuie revizuită. Ei mai susţin că acest curs este necesar în contextul în care sunt multe fete care nasc la o vârstă fragedă, transmite Mediafax.

​La nivelul Uniunii Europene, proporţia femeilor cu un nivel superior de educaţie este mai mare decât proporţia bărbaţilor care au acest nivel de educaţie, România nefăcând excepție de la acest lucru. Potrivit ultimelor date ale Eurostat, în țara noastră 18,7% dintre femeile între 25 și 64 de ani au absolvit o instituție de învățământ superior, în vreme ce doar 16,4% dintre bărbații din aceeași categorie de vârstă au făcut-o.

Comisia Europeană va lansa o a doua rundă a programului DiscoverEU în această toamnă. Toți tinerii cu vârsta de 18 ani din UE au posibilitatea de a se înscrie în concursul pentru permisele de călătorie gratuite, în perioada 29 noiembrie - 11 decembrie 2018. Pentru România vor fi alocate peste 450 de tichete, persoanele selectate urmând să călătorească în întreaga Europă între 15 aprilie și 31 octombrie 2019.

Elevi ai Liceului Pedagogic Carmen Sylva din Timișoara au protestat joi dimineața în curtea școlii și pe holurile unității de învățământ cerând dreptul de a părăsi incinta unității atunci când doresc, informează tion.ro.

Atitudinile si valorile pe care le au profesorii față de societate, sistemul politic, profesie au un rol important în educarea elevilor pentru democrație, rolul lor nu este doar de a transmite informații legate de o materie. In acest context, studiul Educație pentru democrație în școlile din România, realizat de Gabriel Bădescu, Claudiu Ivan, Daniela Angi, Oana Negru-Subțirică, de la Universitatea Babeş-Bolyai și-a propus să descopere care sunt atitudinile, valorile profesorilor, nivelurile de implicare civică, toleranță socială și încredere interpersonală, cum văd sistemul educațional din România, într-o perspectivă comparată în timp și față de alte țări.

România ocupă ultimele locuri la majoritatea indicatorilor urmăriți în Monitorul educației și formării, ediția 2018, publicată de Comisia Europeană. Rămâne una dintre puținele țări care nu au atins încă niciuna dintre principalele țintele pentru 2020, iar alocările din PIB pentru educație, cu toate că sunt în creștere, continuă să fie cu mult sub media UE. România a făcut progrese notabile în ce privește rata ocupării forței de muncă în rândul tinerilor cu studii. Însă, echitatea în educație, decalajul dintre mediul rural și urban și incluziunea romilor continuă să reprezinte provocări-cheie, care au consecințe la nivelul creșterii incluzive și a inegalităților în societate.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a condamnat Ungaria din cauza monopolului de stat asupra pieţei manualelor şcolare şi a hotărât că autorităţile ungare au violat drepturile a mai multor firme care asigură distribuirea manualelor şcolare, potrivit Rador care citează MTI.

Elevii români au obţinut cinci medalii la Olimpiada Internaţională de Astronomie, care s-a desfăşurat în perioada 6 - 14 octombrie în Colombo (Sri Lanka) şi care a reunit 80 de concurenţi din 18 ţări.

În ultimii 8 ani, populaţia şcolară din România a scăzut continuu, de la 4,2 mil. persoane în anul 2010, la 3,5 mil. în prezent. Cauza principală este direct legată de sporul natural negativ din ultimele două decenii, dar şi de migraţia internaţională. Dacă ne uităm la datele din anul şcolar 2010/2011, în termeni relativi, cea mai mare scădere a populaţiei şcolare (cu 39,0%) s-a înregistrat în învăţământul superior.  De asemenea, învăţământul preşcolar a înregistrat un număr de copii cu  22,6% mai mic faţă de 2010, iar elevii din învăţământul preuniversitar sunt cu circa 6% mai puțini. Câteva explicații.

Ministerul Educației Naționale a transmis oficial CEDCD măsurile disciplinare luate la nivelul Liceului Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca. Reamintim că in iunie 2018 au apărut pe internet imagini filmate in care o elevă a fost bătută de către o îngrijitoare, fiind lovită repetat cu pumnul în faţă.

Poezia „Balada unui greier mic”, de George Topârceanu, din manualul de clasa a doua, a fost modificată, atrage atenția o învățătoare de la un colegiu din Petroșani, care a scris pe Facebook că nu le poate cere elevilor să memoreze varianta „masacrată”, potrivit Mediafax.

România s-a clasat pe locul 67 - în urma unor țări cu venituri mult mai mici pe cap de locuitor, cum ar fi Ucraina (50), Albania (56) și Georgia (61) - în noul Index al Capitalului Uman (HCI), lansat de Grupul Băncii Mondiale.

Deși în ultimii ani, legislația internă acordă în mod explicit dreptul copiilor cu dizabilități să învețe în școlile de masă, în realitate școlile din România încalcă prevederile legale și acești copii nu sunt bineveniți. Sunt respinși la înscrierea în școli sau sunt eliminati din sistem cu sprijinul profesorilor și al părinților cu copii tipici.

Universitatea din Craiova nu a semnat şi nu intenţionează să semneze niciun memorandum cu Academia Diplomatică a Ministerului rus de Externe, informează un mesaj publicat pe pagina oficială a instituţiei de învăţământ superior, conform Agerpres. Respectivul mesaj vine în replică la informaţiile pe această temă transmise de purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe.