Majoritatea instituțiilor arbitrale internaționale au anunțat cifre record în ceea ce privește volumul de dosare noi, înregistrate în anul 2020. Pe fondul restricțiilor impuse în contextul pandemiei de Covid-19, curțile de arbitraj și-au adaptat rapid regulile și practicile pentru a asigura mutarea în online a comunicărilor legate de desfășurarea dosarelor și chiar a ședințelor arbitrale, evitând astfel întârzieri costisitoare în desfășurarea procedurilor în curs.

O serie de tranzacții imobiliare având ca obiect terenuri și construcții se află în imposibilitatea de a fi perfectate începând cu 1 ianuarie 2021 întrucât nu au fost adoptate normele de aplicare ale Legii nr. 246/2020 privind utilizarea, conservarea și protecția solului („Legea 246/2020”). Acest material cuprinde pe de o parte, cele mai relevante aspecte cu privire la noua reglementare, iar pe de altă parte, aduce câteva critici constructive care pot fi avute în vedere la elaborarea normelor de aplicare ale acesteia. În acest sens, vom încerca să răspundem la câteva întrebări cheie.

Finalul anului 2020, precum și începutul acestui an au adus foarte multă incertitudine pe piața tranzacțiilor cu terenuri agricole extravilane, generate de modificarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului („Legea 17″) prin Legea nr. 175/2020 pentru modificarea și completarea Legii 17 („Legea 175″), aplicabilă din 13.10.2020.

Folosite preponderent în scop recreațional, precum și în media și divertisment (ca să nu mai vorbim de aplicațiile militare), dronele își fac loc încet, dar sigur, și în domeniul comercial. Cât de aproape este momentul la care coletele cu produsele pe care le comandăm online ne vor fi livrate cu ajutorul dronelor depinde în mare parte de acoperirea unor goluri legislative.

Peste 1,61 milioane contracte de muncă au fost încetate în România în cele șapte luni care au trecut de la instituirea stării de urgență și până la jumătatea lunii octombrie, conform datelor înregistrate în Registrul General de Evidență a Salariaților.

Dacă, în general, se vorbește de puterile foarte extinse ale autorităților de concurență în cazul inspecțiilor inopinate, o hotărâre recentă a Curții Generale a Uniunii Europene ("Curtea") pare că încearcă să reechilibreze balanța și să aducă mai multe garanții pentru companiile inspectate de Comisia Europeană.

Titularii mărcilor înregistrate si solicitanții cererilor de înregistrare a mărcilor au o serie de noi obligații de îndeplinit și termene de respectat, odată cu modificarea substanțială a legislației române în domeniu. Aceasta, după ce la data de 13 iulie 2020 a intrat în vigoare Legea 112/2020 pentru modificarea si completarea Legii 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice („Legea 112‟), prin care este transpusă în legislația națională Directiva Mărcilor 2015/2436 („Directiva‟).

Pandemia COVID-19 și impactul economic al măsurilor luate pentru limitarea răspândirii ei continuă să producă efecte în toate sectoarele economice. În domeniul construcțiilor, atât antreprenorii, cât și beneficiarii construcțiilor se pot confrunta cu diverse dificultăți de natură tehnică, financiară și juridică generate de contextul actual.

Decizia recent anunțată de Consiliul Concurenței ("CC") de a amenda Netcity Telecom ("Netcity") pentru abuz de poziție dominantă se înscrie în politica strictă a autorității față de companiile dominante, deținătoare de infrastructuri esențiale. De-a lungul timpului, CC a investigat și sancționat cazuri de poziție dominantă legate de accesul la infrastructuri/ rețele esențiale în domeniul comunicațiilor mobile, distribuției de gaze, infrastructuri portuare, feroviare și aeroportuare.

Se împlinește mai bine de un an de când Ministerul Finanțelor Publice a lansat în dezbatere publică proiectul de lege privind reglementarea fondurilor de investiții alternative (Legea FIA). La acel moment, reprezentanții entităților publice sau private implicate în piața de capital din România subliniau cât de importantă este adoptarea cât mai rapidă a acestei legi. Această inițiativă legislativă nu a venit ca urmare a necesității implementării unor directive europene, ci a fost demersul legiuitorilor naționali, care considerau că fondurile alternative trebuie să aibă un cadru legal clar cu privire la autorizarea și funcționarea lor.

A fi sau a nu fi asigurat în sistemul public de sănătate din România este o obligație pentru unii și o opțiune pentru alții. Dacă, în cazul salariaților, lucrurile sunt destul de simple în ceea ce privește plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), persoanele care realizează (și) alte tipuri de venituri au de navigat printr-un hățiș de prevederi legislative pentru a ști când și cum trebuie plătită CASS. Pentru că ne apropiem cu pași repezi de termenul de depunere al Declarației Unice, ne propunem să trecem în revistă scenariile în care se poate regăsi un contribuabil când vine vorba de plata acestei contribuții.

Companiile au o largă putere de discreție cu privire la modalitatea în care le acordă bonusuri salariaților lor, beneficiind de o serie de opțiuni în care pot implementa acest tip de adaos la salariu. Este important, însă, ca angajatorii să urmărească anumite aspecte a căror corectă punere în practică îi poate scuti de litigii cu salariații. Vorbim mai jos despre cum pot fi evitate discriminările între salariați la acordarea de bonusuri, în ce condiții pot fi prevăzute acestea în mod unilateral, respectiv cum se pot asigura angajatorii că în contractele de muncă sunt incluse clauze de bonus viabile.

Transpunerea în legislația română a primului act normativ al Uniunii Europene privind securitatea rețelelor și sistemelor informatice este așteptată în această perioadă. Noua lege va aduce cu sine obligații crescute de securitate cibernetică pentru marile companii active în anumite domenii, precum și amenzi ce pot atinge până la 5% din cifra de afaceri a companiilor care nu reușesc să îndeplinească aceste obligații.

În primele 9 luni ale acestui an, companiile din România au livrat în state membre UE bunuri în valoare de 38,98 miliarde Euro, sume, în marea lor majoritate, scutite de plata TVA în țara noastră. Dacă reforma TVA la nivelul european, care urmează să intre în vigoare din 2022, pare deocamdată prea departe pentru a fi o preocupare reală pentru companii, în schimb se așteaptă ca lunile următoare să aducă modificări punctuale ale sistemului actual privind TVA aplicabil livrărilor intracomunitare, prin așa-numitele "soluții rapide".

Angajatorii care nu vor lua și/sau nu vor respecta măsurile legale privind sănătatea și securitatea în muncă riscă să răspundă inclusiv penal (pe lângă alte tipuri de răspundere, precum cea civilă sau cea administrativă). Codul penal prevede două infracțiuni distincte cu privire la (i) neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă (articolul 349) și, respectiv (ii) nerespectarea acestor măsuri (articolul 350).

În urmă cu exact un an scriam aici că insolvența este un rău necesar. În ultima perioadă s-a scris mult despre recenta modificare a legii insolvenței, punctele de vedere vehiculate fiind diverse, de la mesaje alarmante la veritabile laudatio. Revenim acum asupra subiectului, pentru a puncta principalele modificări și a vedea în ce măsură noile prevederi legislative vin să influențeze caracterul colectiv și concursual al procedurii insolvenței și, ca efect, paradigma relației dintre debitor și creditori.

"Spre marea noastră surprindere, reprezentanții Consiliului Concurenței din România au apărut la sediul nostru din Bruxelles în [data], însoțiți de poliția belgiană și de Autoritatea de Concurență din Belgia", relatează un comunicat public emis de către o întreprindere străină investigată de autoritatea de concurență română. Putem doar să presupunem cât de mare este de fapt surpriza când afli că sediul din Belgia al companiei tale este inspectat în cadrul unei investigații derulate de către autoritatea de concurență română.

Intre momentul cumpararii de actiuni noi, emise ca urmare a majorarii de capital social al unei societati listate si momentul la care investitorul devine efectiv actionar si este recunoscut ca atare de societatea emitenta ar putea trece o perioada de pana la trei saptamani. Aceeasi problema o intampina si actionarii care subscriu actiuni noi in cadrul unei majorari de capital social al unei societati listate. Aceasta, in contextul in care reglementarile specifice pietei de capital prevad un proces complicat pentru inregistrarea majorarii de capital social in cazul societatilor listate. Pentru justificarea si acoperirea intarzierilor si a blocajelor survenite in procesul de inregistrare, solutia identificata de autoritati a fost introducerea unui artificiu in practica inregistrarii, prezentat in cele ce urmeaza.

Cu riscul de a folosi un stereotip, precizez inca de la inceput ca au curs tone de cerneala in domeniul insolventei. Cu toate acestea, insolventa reprezinta in continuare o sperietoare atat pentru debitori, care tergiverseaza formularea cererii de deschidere a procedurii, cu consecinte dezastruoase pentru activitatea lor si a celorlalte societati cu care intra in contact, cat si pentru creditori, care refuza sa intre in relatii de afaceri cu societati aflate in insolventa sau chiar cu societati asupra carora planeaza simple suspiciuni de insolventa. In acest din urma caz, in lipsa increderii partenerilor de afaceri, soarta debitorilor care poarta sau urmeaza sa poarte stigmatul insolventei pare a fi pecetluita.

Pe fondul declansarii procedurii de infringement impotriva Romaniei in anul 2016 ca urmare a nerespectarii legislatiei europene prin adoptarea legii privind etichetarea laptelui, a fost adoptata Legea 192/2017 ("Legea 192/2017") pentru modificarea Legii 88/2016 privind stabilirea unor masuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspat pentru consum si a produselor lactate ("Legea etichetarii laptelui"). Legea 192/2017 va intra in vigoare la 1 ianuarie 2018.