Publicația britanică International Financial Law Review – IFLR a anunțat ieri seară, la Londra, câștigătorii premiilor anuale „IFLR Europe Awards”. Evenimentul reunește cele mai importante și mai active firme de avocatură din Europa cu expertiză în domeniile financiar-bancar, piețe de capital și fuziuni și achiziții.

Andersen Global a anunțat astăzi încheierea unui acord de colaborare cu SCP Țuca Zbârcea & Asociații, firmă de avocatură cu birouri în București și Cluj-Napoca, precum și cu divizia de consultanță fiscală a acesteia, Țuca Zbârcea & Asociații Tax. Acest acord de colaborare, primul în România, face parte din procesul de expansiune al Andersen Global în Europa de Est.

Organizațiile pot prelucra date cu caracter personal numai dacă identifică un temei legal valid pentru respectiva prelucrare. GDPR enumeră limitativ temeiurile care pot sta la baza prelucrărilor de date cu caracter personal. Interesul legitim este unul dintre acestea. Întrucât în "era GDPR" consimțământul și-a pierdut mult din aura de ”silver bullet”, organizațiile au devenit tot mai interesate în a utiliza interesul legitim ca temei legal pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Pe bună dreptate, de cele mai multe ori.

Țuca Zbârcea & Asociații și ELSA București anunță organizarea ELSA Courses – Keep Calm and Love GDPR, primul proiect academic ce vizează inițierea studenților la drept în ceea ce privește prevederile GDPR. Termenul limită pentru înscrieri este 15 martie, ora 23:59. În cadrul programului, pot participa studenți în anii II și III din cadrul facultăților de drept.

În România, infracțiunea de evaziune fiscală (în modalitatea normativă cuprinsă în art. 9 din legea specială) este pedepsită numai cu închisoarea, de la 2 la 8 ani în cazul unui prejudiciu de până la 100.000 euro, de la 7 la 13 ani pentru un prejudiciu de până la 500.000 euro și de la 9 la 15 ani pentru un prejudiciu mai mare de 500.000 euro. În cazul achitării sumelor solicitate de către partea civilă în procesul penal până la primul termen de judecată, limitele de pedeapsă se reduc la jumătate.

De-a lungul timpului, atunci când statul a dorit obținerea unor venituri suplimentare la bugetul public prin introducerea de noi taxe și impozite sau prin majorarea celor existente, autoritățile s-au orientat și către sectorul jocurilor de noroc, alături de alte industrii, precum cea energetică, cea a telecomunicațiilor ori cele ale alcoolului și țigărilor.

Firma de avocați Țuca Zbârcea & Asociații anunță lansarea unei noi ediții a lucrării "Better Business in Romania", o sinteză a celor mai importante reglementări în dreptul afacerilor.

Dezvoltarea explozivă a internetului favorizează un frecvent (și tot mai pasionant) conflict juridic între titularii de drepturi de autor și cei care publică informație în mediu virtual (platforme media, titularii de web-siteuri, influencers individuali etc). Casus belli este pe cât de improbabil, pe atât de comun: banalul hyperlink.

Se vorbește tot mai des despre o nouă revoluție industrială, denumită și Revoluția 4.0, care se preconizează a fi diferită de cele anterioare (având în vedere că afectează companiile din toate sectoarele), revoluție la sfârșitul căreia companiile vizate vor deveni adevărate întreprinderi digitale, prin transformarea integrală a sistemelor de producție și/sau management. Pe lângă plusurile inerente acestei revoluții, observăm apariția unei noi probleme, anume incapacitatea statelor de a ține pasul cu reglementarea noilor tehnologii, problemă semnalată și de fondatorul și președintele Forumului Economic Mondial, Klaus Schwab, în cartea sa - The Fourth Industrial Revolution.

Nu de puține ori am auzit francizori vorbind despre lanțul de francize ca despre un business propriu, grupul său, creat în jurul brand-ului lansat sau adus în piața românească de respectivul francizor. La rândul său, francizatul vorbește, pe bună dreptate, despre business-ul său, derulat prin una sau mai multe locații/întreprinderi ce acționează sub brand-ul francizat. Cine are dreptate?

Decizia nr. 174/2018 privind lista operațiunilor pentru care este obligatorie realizarea evaluării impactului asupra protecției datelor cu caracter personal ("Decizia nr. 174/2018"), emisă de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 31 octombrie 2018. Decizia nr. 174/2018 a fost emisă de ANSPDCP în aplicarea art. 35 alin. (4) din Regulamentul nr. 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE ("GDPR").

În 2014, modificarea Legii insolvenței din 2006 a reprezentat o soluție legislativă bună, justificată de evoluțiile realităților economice și financiare, precum și de necesitatea rezolvării problemelor identificate în practică în aplicarea legii anterioare a insolvenței. În 2018, Guvernul României propune, pe calea unei ordonanțe de urgență (OUG nr. 88/2018), o serie de modificări la Legea insolvenței nr. 85/2014, pe care încearcă să le justifice prin necesitatea eficientizării mecanismelor de recuperare a creanțelor bugetare, evitarea afectării mediului concurențial prin folosirea abuzivă a procedurilor de insolvență și prin îmbunătățirea protecției drepturilor creditorilor.

Un articol important din Legea nr. 241/2005 („Legea evaziunii fiscale”), și anume art. 10, face actualmente obiectul unui proiect legislativ (PL-x 354/2018), aflat în dezbatere pe rolul Camerei Deputaților, for decizional. Textul propus, așa cum a fost el inclus în raportul emis de Comisia juridică, de disciplină și imunități la data de 9 octombrie 2018, ar avea următorul conținut: "(1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, se va dispune, o singură dată, renunţarea la urmărirea penală."

În data de 15 noiembrie, la Hotel Intercontinental, Sala Fortuna, va avea loc conferința „GDPR – Greu De pus în PRactică?”. Evenimentul este organizat de societatea de avocați Țuca Zbârcea & Asociații și va avea un caracter interactiv, presărat cu exemple concrete. Conferința se adresează în principal consilierilor juridici și responsabililor cu protecția datelor, managerilor de resurse umane, directorilor de marketing, precum și specialiștilor în audit intern și în tehnologia informației.

Ordonanța 89/2018 precum și Ordinul 2323/2018, publicate în Monitorul Oficial nr. 854/09.10.2018, reglementează câteva aspecte fiscale și aduc modificări Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal („Codul Fiscal”). În cele ce urmează, vă prezentăm principalele aspecte cuprinse în cadrul actelor normative menționate.

În ultimii ani, industria criptomonedelor a cunoscut o expansiune considerabilă, atât la nivel global, cât și local, iar o serie de evenimente recente, inclusiv de ordin legislativ, indică faptul că dezvoltarea acestei industrii va continua.

La data de 12.07.2018, prin Ordonanța emisă în Cauza C – 707/17, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (în continuare „CJUE” sau „instanța Uniunii”) s-a pronunțat din nou în legătură cu interpretarea Regulamentului (CE) nr. 1889/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controalele de numerar care intră sau ies din Comunitate (în continuare „Regulamentul”).

Parlamentul European a respins o reformă controversată privind drepturile de autor în Uniunea Europeană, un text susţinut puternic de creatori, artişti, editori de presă. Propunerea de Directivă privind dreptul de autor pe piața unică digitală (disponibilă aici) este sursa a numeroase disensiuni între creatorii de conținut, pe de o parte, și utilizatorii on-line ai conținutului, pe de alta.

Se vorbește tot mai des în ultima vreme despre caracterul confidențial al documentelor depuse de către operatorii economici în procedurile de atribuire a unor contracte de achiziție publică, despre necesitatea de a asigura în mod concret și eficient confidențialitatea acestor documente, dar și despre obligația autorităților contractante de a asigura transparența în procesul de achiziție publică.