Atunci în decembrie, după fatidicul 17, am încercat să scriu. Nu am reușit, pur și simplu cuvintele nu se lăsau așezate pe pagină. Șuvoaie de explicații raționale ce puteau fi puse pe hârtie într-un mod coerent îmi pulsau în cap și, totuși, degetele se blocau deasupra tastaturii. Furia și revolta produseseră acest efect: eram blocată.

Țuca Zbârcea & Asociații a oferit asistența juridică grupului CEZ în legătură cu procesul prin care compania cehă a vândut parte din activele deținute în România, și anume distribuția de energie electrică, furnizarea de energie și portofoliul operațional de energie regenerabilă către fondurile administrate de Macquarie Infrastructure and Real Assets (”MIRA”). Cele 7 companii vizate de tranzacție sunt: Distribuție Energie Oltenia, Ovidiu Development, Tomis Team, MW Team Invest, CEZ Vânzare, TMK Hydroenergy Power și CEZ România.

MOL Romania Petroleum Products S.R.L. a câștigat 7 din cele 13 loturi pentru spații de servicii concesionate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. în scopul utilării/dotării, operării și întreținerii spațiilor pentru servicii aflate pe autostrăzile din România deschise traficului rutier, situate pe rutele Nădlac - Sibiu și Pitești - București (A1) și Cernavodă - Constanța (A2).

Ordinul nr. 37/2021, publicat recent, introduce în cadrul legal intern noi norme de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, abrogând normele de aplicare existente, astfel cum au fost anterior adoptate prin ordinul președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor nr. 102/2020.

În momentul de față, așa cum se cunoaște, în România se desfășoară o campanie de vaccinare împotriva COVID-19. Vaccinarea este voluntară; Statul Român nu a adoptat o legislație care să impună vaccinarea, nici în mod direct, prin instituirea unei obligații legale de vaccinare a tuturor persoanelor sau a anumitor categorii de persoane, nici indirect, prin limitarea accesului persoanelor nevaccinate la anumite activități sau în anumite spații.

În ședința Consiliului General al Municipiului București din data de 26 februarie 2021 au fost adoptate o serie de hotărâri („Hotărârile C.G.M.B.”), care vizează suspendarea Planurilor Urbanistice Zonale coordonatoare ale sectoarelor 2, 3, 4, 5 și 6 ale Municipiului București („PUZ-urile coordonatoare”).

Accesibilă oricărei persoane care deține o adresă de email și oferind numeroase avantaje, semnătura electronică, în mod paradoxal, nu se bucură de suficientă încredere și nu este folosită pe scară largă. De cele mai multe ori, atunci când sunt acceptate documente semnate electronic, acestea trebuie semnate utilizând semnătura electronică bazată pe certificat digital calificat, aceasta fiind singura semnătură căreia Legea nr. 455/2001 îi conferă aceleași efecte pe care le conferă semnăturii olografe.

Așa cum s-a vehiculat deja destul de mult, legislația fiscală din România a suferit modificări destul de importante la sfârșitul anului trecut, multe dintre ele fiind îndelung discutate și așteptate de mediul de afaceri din România. Așadar, în materia impozitului pe profit, pe lângă noutățile deja destul de cunoscute contribuabililor (cum ar fi consolidarea fiscală din perspectiva impozitului pe profit, deductibilitatea integrală a provizioanelor pentru deprecierea creanțelor, amânată între timp până anul viitor, reglementarea unor aspecte privind telemunca, etc), una dintre modificările introduse prin Legea nr. 296/2020 pare să fi trecut relativ neobservată.

La data de 6 ianuarie 2021, AmerisourceBergen Corporation (NYSE: ABC) și Walgreens Boots Alliance au semnat tranzacția prin care gigantul american achiziționează Alliance Healthcare – divizia de distribuție de produse farmaceutice a WBA din Europa, inclusiv România, împreună cu anumite servicii specifice, precum și operațiunile farmaciilor din anumite țări europene.

Negocierile pentru un acord între UE si UK au fost împinse la maxim, forțând limitele de timp (și spațiu) într-un mod care, în urmă cu 4 ani, era de neimaginat. Pe 16 decembrie 2020 urma să ne ocupăm de bunurile în tranzit (ce se întâmplă dacă pleacă marfa din UK pe 30 decembrie și ajunge în România pe 1 ianuarie?), nu să ne îngrijorăm cu privire la ce cotă tarifară va fi aplicată (e.g. 12% sau 0% pentru haine din UK puse în liberă circulație în România?). Chiar și în acest ultim moment, Prim-ministrul britanic și președinta Comisiei Europene au anunțat că sunt dispuși să facă un ultim efort ("extra-mile") în vederea ajungerii la un acord.

Societatea de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații și divizia de fiscalitate - Țuca Zbârcea & Asociații Tax organizează o nouă ediție a evenimentului anual Tax+Legal pentru a dezbate impactul pe care contextul epidemiologic actual îl are asupra comunității de business. Vorbitorii invitați, reprezentanți ai mediului de afaceri, avocați și consultanți fiscali din România, Italia și Ungaria vor face o trecere în revistă a posibilelor soluții aflate la îndemâna executivilor și antreprenorilor pentru a traversa cu bine perioada curentă și a face față provocărilor viitoare.

Un subiect arzător din practica controalelor fiscale, și anume respingerea imediată a dreptului de deducere a TVA la nivelul beneficiarului în situația constatării unor nereguli (care să indice o posibilă fraudă fiscală) săvârșite de furnizori/prestatori în amonte pe fluxul tranzacțional, a fost tranșat de Curtea Europeană de Justiție prin, probabil, una dintre cele mai clare și importante judecăți pe acest subiect - Ordonanța C-610/19 din 3 septembrie 2020, într-un demers inițiat de compania maghiară Vikingo Fővállalkozó Kft.

Ca urmare a declarării pandemiei de COVID-19 de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și impunerii rapide de măsuri de distanțare socială, companiile, atât cele care erau familiarizate anterior cu munca de la distanță, precum și organizațiile care nu mai experimentaseră acest regim de lucru, le-au permis angajaților să lucreze de acasă, creând astfel condițiile pentru cel mai extins experiment de telemuncă vreodată.

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 741 din data de 14 august 2020 a fost publicată Legea nr. 175/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării–cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului („Legea nr. 175/2020”), act normativ ce urmează să intre în vigoare la 60 de zile de la data publicării sale în Monitorul Oficial - aşadar, la data de 12 octombrie 2020.

Pe 16 iulie, CJUE a pronunțat hotărârea Schrems II care invalidează decizia privind Scutul de Confidențialitate (Privacy Shield) și oferă clarificări asupra Clauzelor Contractuale Standard (CCS). Mult zgomot și „ceață” în rândul organizațiilor, în special asupra efectelor hotărârii Schrems II. Urmează ca autoritățile de supraveghere din UE și EDPB să reacționeze în curând și să aducă mai multă lumină privind acest subiect.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a menținut, prin decizia pronunțată în data de 17 iunie 2020, hotărârea prin care mai multe companii din domeniul energiei eoliene obținuseră în primă instanță anularea Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. 1210/2014 şi a Deciziei Comisiei Fiscale Centrale nr. 5/2014.

Țuca Zbârcea & Asociații este gazda seriei de podcasturi "Dreptul în vremea coronei", un ansamblu de dialoguri asupra unor teme de drept și fiscale generate de criza epidemiei de coronavirus în lume.

Ca cetățean, sunt turmentat. Ca om sănătos, sunt bolnav. Ca individ liber, sunt prizonier. Și, peste toate, ca jurist, sunt bezmetic. Asta pentru că dreptul și-a ieșit din matcă și se întoarce bumerang asupra propriilor principii fondatoare precum pororoca Amazonului. Într-un jalnic efort de relegitimare, el se zbate în ultima vreme să normeze și să rânduiască totul, absolut totul: și spălarea mâinilor și culoarea icoanelor, și respirația plămânilor și mântuirea sufletelor, și nemurirea viilor și numărul morților.

Acest material propune o serie de răspunsuri sintetice la întrebări de bază privind finanțarea unor litigii, procedeu utilizat de ceva vreme în alte jurisdicții. În contextul crizei financiare generate de pandemia COVID-19, și antreprenorii din România ar putea fi atrași de acest tip de finanțare, care le permite să se angajeze în litigii costisitoare și, în același tip, le salvează lichidități pentru investiții.

Prin prezentul material aducem în discuție care este autoritatea care ar trebui să legifereze în cadrul stării de urgență declarate pe teritoriul României, în special în situația în care legislația vizează restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de Constituție sau modificarea ori suspendarea cadrului legislativ existent. Întrebarea de a ști cui aparține puterea de a legifera în astfel de situații de excepție este foarte importantă la nivel principial.