Se vorbește tot mai des în ultima vreme despre caracterul confidențial al documentelor depuse de către operatorii economici în procedurile de atribuire a unor contracte de achiziție publică, despre necesitatea de a asigura în mod concret și eficient confidențialitatea acestor documente, dar și despre obligația autorităților contractante de a asigura transparența în procesul de achiziție publică.

Vestea adoptarii de catre Parlament a proiectului de lege privind reglementarea activitatii de telemunca ar trebui sa reprezinte un motiv de bucurie pentru angajatori, avand in vedere asteptarile indelungi ale acestora de a avea un cadru legal pentru utilizarea flexibila a resurselor umane si diminuarea costurilor asociate organizarii unor locuri de munca.

Consultant extern vs. salariat. GDPR stabileste cu relativa precizie situatiile in care organizatiile implicate in prelucrarea de date cu caracter personal sunt obligate sa desemneze un DPO (de exemplu, atunci cand activitatile principale ale organizatiei constau in operatiuni de prelucrare care necesita o monitorizare pe scara larga, periodica si sistematica a persoanelor vizate sau a unor categorii speciale de date). In acelasi timp insa, GDPR lasa libertate organizatiilor sa stabileasca modelul juridic prin care organizatiile aduc alaturi de ele un astfel de specialist. Cele mai doua variante-model sunt contractarea unui consultant extern sau o relatie de munca cu un salariat nou sau existent. Ne vom concentra in cele ce urmeaza asupra acestei a doua variante care ridica cateva probleme specifice managementului organizatiilor.

De la 1 martie 2018, vor intra in sistemul de plata defalcata a TVA primii contribuabili obligati - conform noilor reguli publicate la sfarsitul anului trecut (prin Legea de aprobare a Ordonantei nr. 23/2017). Pe langa acestia, mai sunt probabil cateva sute de contribuabili care aplica deja sistemul, ca urmare a exercitarii optiunii. Desi greu de inchipuit ca introducerea acestei masuri in economie va avea efectul scontat initial (si anume diminuarea gap-ului de TVA, reducerea fraudelor fiscale, etc), mai ales ca cea mai importanta cheie de verificare - aprobarea ANAF pentru transferurile din conturile speciale de TVA - a fost eliminata, nu este exclus ca impactul asupra bugetului de stat sa fie unul pozitiv. Nu prin aplicarea sistemului, ci din dorinta de a evita aplicarea lui.

De la 1 octombrie, este aplicabila o noua procedura pentru evaluarea riscului fiscal (in scopul inregistrarii de TVA prin optiune, in scopul reinregistrarii dupa ce codul de TVA a fost anulat sau in scopul evaluarii periodice a persoanelor inregistrate in scopuri de TVA), criteriile devenind oarecum transparente - si fara sa fie necesar ca aplicantii sa ofere informatii catre ANAF legate de respectivele criterii.

In ultima saptamana, in legatura cu mecanismul de plata defalcata a TVA ("split TVA"), au fost aduse in discutie doua dezvoltari importante: proiectul de Ordin privind procedura de rambursare a sumelor din contul special de TVA si amendamentele aduse de Senat la Legea de aprobare a Ordonantei Guvernului nr. 23/30.08.2017 privind plata defalcata a TVA.

Ciprian Timofte, Managing Associate, si Sergiu Cretu, Avocat Senior in cadrul Tuca Zbarcea & Asociatii au discutat in cadrul unui interviu acordat HotNews despre schimbarile pe care le aduce noul Regulament General Privind Protectia Datelor Personale. "GDPR vorbeste despre faptul ca atunci cand intre operator si persoana vizata exista un raport de subordonare, consimtamantul exprimat de catre persoana avizata trebuie privit cu rezerve".

• Intra in articol pentru a urmari interviul integral

Printr-o Decizie foarte recenta, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in Complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat cu efect obligatoriu ca este posibila executarea silita a unei creante garantate printr-un contract de ipoteca valabil incheiat, ce constituie titlu executoriu, chiar daca dreptul de creanta insusi nu este constatat printr-un inscris care sa constituie, potrivit dispozitiilor legale, titlu executoriu.

Consimtamantul reprezinta unul dintre cel mai des uzitate temeiuri de prelucrare a datelor cu caracter personal, cu precadere in mediul online (inclusiv marketing direct). La nivel practic, consimtamantul a ridicat numeroase intrebari si dileme, in special relativ la cerintele de indeplinit de catre operatori pentru obtinerea unui consimtamant valabil. Cu ce schimbari vine Regulamentul General Privind Protectia Datelor Personale (GDPR)? Care sunt cerintele de indeplinit pentru a putea vorbi despre un consimtamant valabil? Cand trebuie informate persoanele vizate si cum se face aceasta informare? Ciprian Timofte, Managing Associate, si Sergiu Cretu, Avocat Senior in cadrul Tuca Zbarcea & Asociatii, discuta online cu cititorii despre consimtamantul si informarea conform GDPR.

• Intra in articol pentru a vedea raspunsurile invitatilor

In continuarea articolului de saptamana trecuta privind consimtamantul pentru prelucrarea datelor conform GDPR, in aceasta parte a materialului voi vorbi despre: consimtamantul expres in cazuri speciale, aspectele formale privind consimtamantul, consimtamantul in cazul prelucrarii datelor minorilor, precum si despre dreptul de retragere a consimtamantului.

Nu mai este demult o noutate faptul ca pe 25 mai 2018 va intra in vigoare Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("GDPR"). Un aspect important adresat in GDPR vizeaza un temei traditional al prelucrarii datelor cu caracter personal - consimtamantul persoanelor vizate.

Noul Regulament privind protectia datelor personale ("GDPR" sau "Noul Regulament") a intrat in vigoare pe data de 24 mai 2016, insa aplicarea acestuia a fost suspendata pentru o perioada de 2 ani, pentru a permite procesatorilor de date cu caracter personal sa isi alinieze activitatea la noile standarde. Modificarile avute in vedere sunt substantiale si ambitioase, avand implicatii deosebite in special pentru sectorul online, care ofera servicii B2C. Incepand cu 25 mai 2018, noile reglementari privind protectia datelor vor avea aplicabilitate directa in toate statele membre SEE, iar sanctiunile prevazute in caz de nerespectare a acestora reclama o atentie sporita din partea agentilor economici.

Sunt semne ca avem parte de o vara fierbinte pe piata farma, in care probleme noi de ordin politic, ori care tin de mediul de afaceri sau juridic se adauga problemelor cronice, nesolutionate, ce pun presiune semnificativa pe toti actorii pietei, fie ei furnizori de medicamente si servicii medicale, fie beneficiari.​

Intr-un mediu digital cu o prezenta in crestere, piata unica digitala (PUD) a devenit una din prioritatile Uniunii Europene (UE). Un pas esential catre PUD, Regulamentul (UE) nr. 910/2014 privind identificarea electronica si serviciile de incredere pentru tranzactiile electronice pe piata interna (Regulamentul eIDAS) a avut ca scop asigurarea unei "fundatii comune pentru interactiunea electronica sigura intre cetateni, intreprinderi si autoritati publice, amplificand astfel eficacitatea serviciilor online publice si private, a activitatilor economice electronice si a comertului electronic" din UE.

Procedura abreviata a judecatii in cazul recunoasterii invinuirii presupune, printre altele, ca inculpatul sa recunoasca in totalitate faptele retinute in actul de sesizare a instantei. Astfel, conform art. 374 alin. (4) din Codul de procedura penala, in cazurile in care actiunea penala nu vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiune pe viata, presedintele pune in vedere inculpatului ca poate solicita ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor prezentate de parti si de persoana vatamata, daca recunoaste in totalitate faptele retinute in sarcina sa(subl. ns.).

Recent, pe site-ul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor ("Oficiul") a fost publicat un proiect de Lege pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, care transpune in legislatia nationala Directiva (UE) 2015/849, a patra directiva care abordeaza amenintarea reprezentata de spalarea banilor (AMLD4). Odata cu adoptarea si intrarea in vigoare a proiectului de Lege, aceasta va deveni principala reglementare in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor si a finantarii terorismului, actuala Lege in domeniu (Legea nr. 656/2002) urmand sa fie abrogata. Totodata, cadrul legislativ va fi completat de regulamentul de aplicare a noii Legi pe care Oficiul trebuie sa il prezinte Guvernului spre aprobare in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a acesteia.

Gestionarea sarcinilor fiscale este poate una dintre cele mai serioase preocupari ale unui participant la mediul de afaceri. Pentru administrarea eficienta a propriului patrimoniu si din perspectiva obtinerii unui profit intr-un cuantum ridicat, contribuabilii recurg la diverse "artificii" pentru evitarea sau diminuarea obligatiilor fiscale.

Anul 2017 este marcat de cateva forte antagonice, a caror rezultanta pare a fi incerta. Pe de-o parte, se discuta despre pasii care urmeaza a fi facuti pentru consolidarea pietei unice si realizarea uniunii bancare. Pe de alta parte, au inceput negocierile dintre Uniunea Europeana (UE sau Uniunea) si Marea Britanie, cauzate de Brexit. O scurta trecere in revista a acestor tendinte contrare, sesizate la nivelul Uniunii, este prezentata in continuare.

Gratie eforturilor de reconfigurare a legislatiei privind organizarea si impozitarea jocurilor de noroc din perioada 2015-2016, Romania a devenit o jurisdictie atractiva atat pentru operatori, cat si pentru participantii la asemenea activitati. Probabil cel mai notabil rezultat al acestor eforturi il reprezinta crearea unui cadru legislativ functional pentru activitatea de jocuri de noroc la distanta, care permite statului roman sa capitalizeze popularitatea crescanda a jocurilor de noroc online.