Scăderea cotei de TVA pentru serviciile de restaurant şi catering, de la 9% la 5%, începând cu 1 noiembrie, a generat incertitudine privind punerea în aplicare. În lipsa unor norme explicite la momentul implementării, mediul de afaceri a ridicat întrebări privind "graniţa" dintre cota redusă de 9% aplicabilă livrărilor de alimente, şi cota redusă de TVA de 5% aplicabilă prestărilor de servicii de restaurant şi catering. În acest context, Ministerul Finanţelor a emis, prin ordin, instrucţiunile de aplicare unitară care încearcă să clarifice diferenţa, din perspectiva cotei de TVA aferente, dintre o prestare de servicii de restaurant şi catering şi o livrare de bunuri.

Unul dintre aspectele tranzacţiilor de M&A care a dobândit o importanţă sporită odată cu aplicarea în România a Regulamentului general privind protecţia datelor (UE) 2016/679 (GDPR), priveşte protecţia datelor cu caracter personal, mai concret cum poate fi asigurată şi implementată respectarea obligaţiilor prevăzute de GDPR de către părţile implicate într-o astfel de tranzacţie. Acest articol îşi propune să prezinte implicaţiile practice ale GDPR cel mai des întâlnite în pregătirea tranzacţiilor de M&A, cu accent pe transferul datelor în cadrul procesului de due-diligence.

Transpunerea în legislaţia română a primului act normativ al Uniunii Europene privind securitatea reţelelor şi sistemelor informatice este aşteptată în această perioadă. Noua lege va aduce cu sine obligaţii crescute de securitate cibernetică pentru marile companii active în anumite domenii, precum şi amenzi ce pot atinge până la 5% din cifra de afaceri a companiilor care nu reuşesc să îndeplinească aceste obligaţii.


Autorităţile locale au primit dreptul de a impozita turnurile de susţinere a turbinelor eoliene ca urmare a "completării" definiţiei clădirii din Codul fiscal, la capitolul taxe şi impozite locale. Legea adoptată de parlament adaugă în categoria clădirilor turnurile de susţinere a turbinelor eoliene. Merită menţionat că regimul acestei categorii de construcţii s-a aflat în centrul unor dispute dintre mediul de afaceri şi reprezentanţii autorităţilor locale.

Se vorbeşte tot mai des despre o nouă revoluţie industrială, denumită şi Revoluţia 4.0, care se preconizează a fi diferită de cele anterioare (având în vedere că afectează companiile din toate sectoarele), revoluţie la sfârşitul căreia companiile vizate vor deveni adevărate întreprinderi digitale, prin transformarea integrală a sistemelor de producţie şi/sau management. Pe lângă plusurile inerente acestei revoluţii, observăm apariţia unei noi probleme, anume incapacitatea statelor de a ţine pasul cu reglementarea noilor tehnologii, problemă semnalată şi de fondatorul şi preşedintele Forumului Economic Mondial, Klaus Schwab, în cartea sa - The Fourth Industrial Revolution.

Persoanele fizice care plătesc anticipat anumite obligaţii fiscale impuse prin decizii emise după 9 octombrie 2018 pot beneficia de o bonificaţie de 10% din sumele datorate. Procedura de acordare a acestei bonificaţii de 10% este clarificată printr-un ordin al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Mai exact, este vorba de ordinul nr. 2906/2018 care se referă la sumele de plată menţionate în deciziile de impunere emise contribuabililor după 9 octombrie 2018.

Pe rolul Senatului (în calitate de primă cameră sesizată) se află o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care a primit de curând (pe 20 noiembrie 2018) avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Proiectul de lege propune mai multe modificări în vederea reducerii termenelor şi documentelor necesare emiterii certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire, precum şi o noutate semnificativă în acest domeniu: aprobarea tacită a cererii pentru eliberarea unui certificat de urbanism sau pentru eliberarea unei autorizaţii de construire în cazul lipsei unui răspuns în termenul legal.

Sumele percepute clienţilor de către companii sub formă de compensaţie pentru rezilierea contractelor înainte de termen sunt supuse TVA, a decis recent Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în cauza C295/17 MEO privind o companie telecom din Portugalia. Hotărârea în cauza menţionată a fost aşteptată cu real interes încă de la transmiterea întrebărilor preliminare către Curte întrucât, odată cu apariţia acestui caz, sporeşte riscul ca sumele facturate de societăţi pentru rezilierea prematură a acestor tipuri de contracte să fie considerate subiect de TVA.

În cazul constatării unor practici comerciale incorecte de către ANPC, contravenienţii sunt pasibili atât de amenzi, cât şi de sancţiuni complementare grave, precum încetarea unor practici ori chiar suspendarea întregii activităţi comerciale. Prevederile legale oferă posibilitatea agenţilor economici sancţionaţi să conteste atât amenzile, cât şi sancţiunile complementare, însă prin urmarea unor rute procedurale diferite. Simpla contestare a contravenţiei atrage suspendarea de drept a obligaţiei de plată a amenzii până la soluţionarea procesului.

La începutul lunii noiembrie s-a publicat Legea 247/2018 prin care o serie de modificări au fost aduse legislaţiei ce reglementează dreptul de muncă şi şedere a cetăţenilor străini în România. Cea mai importantă schimbare o reprezintă reducerea salariului minim de încadrare pentru cetăţenii străini. Astfel, în acest moment, similar cu angajaţii români, cetăţenii străini pot fi încadraţi în muncă în baza unui venit salarial egal cu salariul minim pe economie, faţă de salariul mediu brut pe economie, pragul minim de încadrare anterior.

În primele 9 luni ale acestui an, companiile din România au livrat în state membre UE bunuri în valoare de 38,98 miliarde Euro, sume, în marea lor majoritate, scutite de plata TVA în ţara noastră. Dacă reforma TVA la nivelul european, care urmează să intre în vigoare din 2022, pare deocamdată prea departe pentru a fi o preocupare reală pentru companii, în schimb se aşteaptă ca lunile următoare să aducă modificări punctuale ale sistemului actual privind TVA aplicabil livrărilor intracomunitare, prin aşa-numitele "soluţii rapide".

Dreptul la concediu anual este un drept fundamental prevăzut de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În legislaţia internă, dreptul la concediu anual este un drept principal derivat din dreptul fundamental la odihnă, prevăzut de Constituţia României. Codul muncii enumeră drepturile principale ale salariatului, iar printre acestea se regăseşte şi dreptul la concediu anual plătit.

Ce obligaţii, oportunităţi sau riscuri apar din perspectiva TVA în contextul închiderii anului calendaristic? Ce noutăţi va aduce reforma sistemului de TVA propusă de Comisia Europeană şi ce implicaţii pot avea aceste schimbări pentru companiile din România chiar din 2019? Închiderea de an calendaristic aduce o serie de provocări din punct de vedere fiscal. De cele mai multe ori, companiile se concentrează pe îndeplinirea obligaţiilor declarative, însă sunt recomandabile şi verificări specifice care ar putea genera noi obligaţii de declarare, dar şi oportunităţi de recuperare a TVA.

Consolidarea fiscală din perspectiva impozitului pe profit s-a aflat constant, în ultimii ani, pe agenda discuţiilor dintre mediul de afaceri şi reprezentaţii autorităţilor. Recent, au apărut semnale că această facilitate are şanse să fie preluată în proiectul de modificare a Codului Fiscal aflat în pregătire la Ministerul de Finanţe. De altfel, propunerile făcute de mediul de afaceri, în acest sens, în cadrul consultărilor pe marginea modificării Codului fiscal din vara trecută, se află postate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Propunerile au fost colectate de minister, urmând ca cele care vor fi acceptate să fie incluse într-un proiect de act normativ.

Marea Camera a Curţii Europene a Drepturilor Omului a decis pe 15 noiembrie 2018 că Rusia a încălcat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prin sancţionarea abuzivă a lui Aleksei Navalnîi pentru participarea la adunări paşnice (cazul Navalnîi c. Rusia, aplicatia nr. 29580/12). Aleksei Navalnîi este un activist politic, lider al opoziţiei din Rusia, blogger şi susţinător anticorupţie. El a fost arestat în multiple ocazii în timpul unor adunări publice împotriva Guvernului, iar ulterior a fost şi condamnat de instanţele ruse. Dl. Navalnîi a formulat plângere în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, arătând că în acest fel i-au fost încălcate drepturile prevăzute de Convenţie.

Dreptul la grevă a devenit universal în lumea modernă. Fie că vorbim de angajaţii aeroportului Otopeni, Metrorex sau de birourile Google din întreaga lume, ştiri de acest fel apar în fiecare săptămână. În vreme ce angajaţii Google acuză politica firmei vizavi de acuzaţiile de comportament sexual nepotrivit sau inegalitatea între sexe, pe plaiurile românesti, motivele sunt, mai întotdeauna, legate de salarizare.

Decizia nr. 174/2018 privind lista operaţiunilor pentru care este obligatorie realizarea evaluării impactului asupra protecţiei datelor cu caracter personal ("Decizia nr. 174/2018"), emisă de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 31 octombrie 2018. Decizia nr. 174/2018 a fost emisă de ANSPDCP în aplicarea art. 35 alin. (4) din Regulamentul nr. 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE ("GDPR").

Într-un articol anterior din seria dedicată Regulamentului general privind protecţia datelor ("GDPR"), am arătat că libertatea de exprimare, dreptul la informaţie şi dreptul la protecţia datelor cu caracter personal sunt drepturi fundamentale, la fel de importante într-o societate democratică. Şi din acest motiv, în art. 85 din GDPR s-a stabilit în sarcina statelor membre obligaţia de a asigura prin intermediul dreptului intern un echilibru între dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, pe de o parte, şi libertatea de exprimare şi dreptul la informaţie, pe de altă parte.

Angajatorii care nu vor lua şi/sau nu vor respecta măsurile legale privind sănătatea şi securitatea în muncă riscă să răspundă inclusiv penal (pe lângă alte tipuri de răspundere, precum cea civilă sau cea administrativă). Codul penal prevede două infracţiuni distincte cu privire la (i) neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă (articolul 349) şi, respectiv (ii) nerespectarea acestor măsuri (articolul 350).

Condiţiile pentru scutirea de TVA a livrărilor intracomunitare de bunuri vor fi modificate, începând cu 1 ianuarie 2020, dacă remediile rapide în domeniul TVA convenite de Consiliul miniştrilor economiei şi finanţelor din UE (ECOFIN), vor fi adoptate de Consiliul UE. Aceste reguli, convenite de ECOFIN odată cu mecanismul taxării inverse generalizate pentru reducerea fraudei de TVA, ar urma să se aplice temporar, până la intrarea în vigoare a sistemului definitiv al TVA pentru comerţul intra-unional de bunuri, respectiv până la 1 iulie 2022.

În urmă cu ceva timp am scris despre aspectele la care un potenţial vânzător trebuie să fie atent atunci când are de gând să-şi vândă afacerea. Credem că este util să prezentăm şi perspectiva de cealaltă parte a baricadei, respectiv care sunt lucrurile pe care este recomandabil să le urmărească un potenţial cumpărător în cazul unei achiziţii. În general, un antreprenor alege să introducă o nouă afacere în portofoliul său fie prin înfiinţarea unui business nou de la zero, fie prin achiziţia unui business deja funcţional. Argumentele pro şi contra pentru ambele scenarii sunt numeroase, însă pentru moment ne propunem să discutăm doar situaţia achiziţiei unui business operaţional.

Scriam într-un articol precedent, că executarea hotărârilor judecătoreşti privitoare la minori poate părea o misiune imposibilă. Deşi legiuitorul pare să fi urmărit protejarea minorilor de expunerea faţă de neplăcerile executărilor silite obişnuite, în realitate se ajunge mai degrabă la protejarea părintelui debitor al obligaţiei de a permite copilului sa păstreze relaţia cu părintele alături de care nu (mai) locuieşte în mod statornic. Lipsa mijloacelor de constrângere proprii executărilor silite obişnuite aproape că încurajează părintele debitor să nu respecte hotărârile judecătoreşti, speculând-şi propriul copil ca perfect pretext legal pentru a refuza sau chiar sfida deciziile unor magistraţi.

Infracţiunea de executare a lucrărilor fără autorizaţie de construire sau fără autorizaţie de desfiinţare ori cu nerespectarea prevederilor acestora, după caz, la anumite imobile indicate expres de lege ar urma să fie dezincriminată, potrivit unui proiect de lege, aflat în prezent în dezbatere la Camera Deputaţilor. Mai precis este vorba de proiectul de lege nr. 521/2018 care propune abrogarea art. 24 lit. a) din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii (Legea 50/1991).

În 2014, modificarea Legii insolvenţei din 2006 a reprezentat o soluţie legislativă bună, justificată de evoluţiile realităţilor economice şi financiare, precum şi de necesitatea rezolvării problemelor identificate în practică în aplicarea legii anterioare a insolvenţei. În 2018, Guvernul României propune, pe calea unei ordonanţe de urgenţă (OUG nr. 88/2018), o serie de modificări la Legea insolvenţei nr. 85/2014, pe care încearcă să le justifice prin necesitatea eficientizării mecanismelor de recuperare a creanţelor bugetare, evitarea afectării mediului concurenţial prin folosirea abuzivă a procedurilor de insolvenţă şi prin îmbunătăţirea protecţiei drepturilor creditorilor.

Aplicarea din 25 mai 2018 a noului Regulament GDPR a obligat majoritatea organizaţiilor private şi de stat să revizuiască politica de protecţie a datelor cu caracter personal şi a adus schimbări majore în relaţia digitală a acestora cu utilizatorii. Tot în baza GDPR, autorităţile de supraveghere au şi ele obligaţii, ce se traduc prin sarcini şi competenţe de investigare, pentru a monitoriza aplicarea şi respectarea regulamentului şi pentru a proteja drepturile persoanelor vizate.

Societăţile care activează în domeniul farmaceutic, fie că vorbim de farmacii, producători sau distribuitori de medicamente, se confruntă cu o serie de provocări specifice pentru a respecta cerinţele legale în materia protecţiei datelor cu caracter personal  din cauza caracterului special al datelor prelucrate (i.e. date privind starea de sănătate). Deşi datele cu caracter personal privind starea de sănătate au avut întotdeauna o reglementare specială, impactul intrării în vigoare a GDPR este totuşi semnificativ.

Un articol important din Legea nr. 241/2005 („Legea evaziunii fiscale”), şi anume art. 10, face actualmente obiectul unui proiect legislativ (PL-x 354/2018), aflat în dezbatere pe rolul Camerei Deputaţilor, for decizional. Textul propus, aşa cum a fost el inclus în raportul emis de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi la data de 9 octombrie 2018, ar avea următorul conţinut: "(1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, se va dispune, o singură dată, renunţarea la urmărirea penală."

România se bucură în ultima vreme de supranumele “Silicon Valley al Europei de Est”, ca urmare a unui flux de investiţii locale şi străine în sectorul IT&C, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea de software. Unele aspecte legale nu intră însă în top-ul priorităţilor antreprenorilor la începutul ciclului de dezvoltare a unui start-up în acest sector, fiind uneori văzute ca având o importanţă redusă în economia operaţiunilor de business.

În data de 15 noiembrie, la Hotel Intercontinental, Sala Fortuna, va avea loc conferinţa „GDPR – Greu De pus în PRactică?”. Evenimentul este organizat de societatea de avocaţi Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi va avea un caracter interactiv, presărat cu exemple concrete. Conferinţa se adresează în principal consilierilor juridici şi responsabililor cu protecţia datelor, managerilor de resurse umane, directorilor de marketing, precum şi specialiştilor în audit intern şi în tehnologia informaţiei.

În prezent, există mai multe prevederi legale referitoare la tranziţia elevilor şi studenţilor la piaţa muncii, dar foarte puţine reglementări coerente. Începând cu vara acestui an, există o lege nouă care guvernează instituţia internshipului, dar nu este limitată la inserţia în piaţa muncii a elevilor şi studenţilor ci are o adresabilitate mult mai largă, aşa cum vom arăta în cele ce urmează.

Procesul de liberalizare a pieţei gazelor naturale din România, început încă din 2001, în contextul pregătirilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, a fost finalizat. Cel puţin pe hârtie. Sub aspect legislativ, liberalizarea integrală a pieţei de energie electrică şi de gaze naturale s-a produs încă de la 1 ianuarie 2007.

Fiscalitatea românească şi cunoscuta cursă Turul Franţei au, mai nou, un numitor comun: bonificaţiile. Cuvântul provenit din franţuzescul "bonification" face referire la avantajul acordat primilor clasaţi pe etape, reprezentând în fapt scăderea unor minute sau secunde din timpul realizat.

Ordonanţa 89/2018 precum şi Ordinul 2323/2018, publicate în Monitorul Oficial nr. 854/09.10.2018, reglementează câteva aspecte fiscale şi aduc modificări Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal („Codul Fiscal”). În cele ce urmează, vă prezentăm principalele aspecte cuprinse în cadrul actelor normative menţionate.

Taxarea internaţională şi, mai ales, europeană din ultimii ani gravitează în jurul conceptelor de transparenţă, raportare şi schimb de informaţii, indiferent dacă vorbim despre planul OCDE împotriva erodării bazei de impunere şi transferului profiturilor (cunoscut prin acronimul englezesc BEPS) sau de o serie de directive europene, unele iniţiate pe baza acestui plan. Parte dintre reglementări a început să aibă efecte, dar un vârf al volumului de raportare şi al intensificării schimburilor între autorităţile fiscale va fi atins în următorii doi ani când vor ajunge la "maturitate" cele existente şi vor avea implicaţii în practică şi cele aflate încă în stadiul de proiect.

Deşi încântă pe toată lumea, ştim cu adevărat, în calitate de consumatori, ce înseamnă oferta specială? Plecând de la faptul că legislaţia în materia protecţiei consumatorului este lacunară în ceea ce priveşte definirea conceptului de "ofertă specială", în practică se pune problema dacă oferta specială se referă în mod exclusiv la o reducere de preţ sau poate avea în vedere şi orice alt avantaj oferit de comerciant. Legislaţia protecţiei consumatorului nu defineşte conceptul "ofertă specială", ci are în vedere în mare parte modalitatea în care comercianţii trebuie să aducă la cunoştinţa consumatorilor avantajele raportate la cumpărarea produselor şi a serviciilor de piaţă oferite.

În Monitorul Oficial nr. 840 din 2 octombrie 2018, s-a publicat O.U.G. nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative. Potrivit expunerii de motive, printre principalele motive avute în vedere în adoptarea prezentei Ordonanţe de urgenţă se enumeră necesitatea eficientizării mecanismelor de recuperare a creanţelor bugetare faţă de societăţile aflate în stare de insolvenţă, cu respectarea şanselor de redresare a acestora, astfel încât o privire de ansamblu a modificărilor reflectă un regim mai favorabil creanţelor bugetare, decât cel prevăzut de vechea reglementare, dar şi instituirea unor noi obligaţii în sarcina administratorului judiciar.

Datorită modului în care este conceput business-ul, a contactului direct cu clienţii, a numărului mare de comercianţi de bunuri sau de servicii din România şi, nu în ultimul rând, a diversităţii tehnicilor de promovare utilizate, retail-ul va fi în continuare sectorul în care GDPR va avea un impact semnificativ. La aproape 6 luni de la intrarea în vigoare a GDPR, luând în considerare acţiunile întreprinse până în prezent, - inclusiv faptul că o parte din comercianţii de pe piaţă au demarat din timp procesul de actualizare a politicilor şi practicilor în materie -, semnalăm unele aspecte practice care derivă din activităţile de promovare ale business-ului.

În urmă cu exact un an scriam aici că insolvenţa este un rău necesar. În ultima perioadă s-a scris mult despre recenta modificare a legii insolvenţei, punctele de vedere vehiculate fiind diverse, de la mesaje alarmante la veritabile laudatio. Revenim acum asupra subiectului, pentru a puncta principalele modificări şi a vedea în ce măsură noile prevederi legislative vin să influenţeze caracterul colectiv şi concursual al procedurii insolvenţei şi, ca efect, paradigma relaţiei dintre debitor şi creditori.

Când eram studentă în anul I la Facultatea de drept, am auzit pentru întâia dată termenul de "uzucapiune". Îmi amintesc şi acum  cu câtă surprindere am primit vestea că o persoană poate dobândi un drept de proprietate, ca simplu fapt al posesiei unui bun pentru o perioadă de 30 de ani, chiar dacă bunul respectiv are un alt proprietar! Reglementarea privind notarea posesiei în cartea funciară şi dobândirea dreptului de proprietate nu este recentă, ci a fost conturată prin O.U.G. nr. 64/2010 şi prin Legea nr. 133/2012, care au avut ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 7/1996.

Companiile româneşti care au tranzacţii transfrontaliere cu nerezidenţi pot analiza deja noile reguli de impozitare care se vor aplica în viitorul apropiat plăţilor de dobânzi, dividende, redevenţe sau tranzacţiilor cu acţiuni sau părţi sociale, ca urmare a aplicării prevederilor Instrumentului Multilateral (MLI).

Deşi o dată cu aderarea României la UE, tratamentul fiscal nu ar trebui să discrimineze între rezidenţi şi nerezidenţi, totuşi se pare că, în practică, acest lucru nu se întâmplă. Un caz specific este cel al nerezidenţilor care au investit în România în domeniul hotelurilor, barurilor şi restaurantelor, companii care au devenit în anul 2017 plătitoare de impozit HoReCa. Astfel, scutirea de impozit pe dividende prevăzută de Directiva Consiliului 2011/96/UE din 30 noiembrie 2011 privind sistemul comun de impozitare aplicabil societăţilor-mamă şi filialelor din diferite State Membre (denumită în continuare "Directiva mamă-filială") nu poate fi aplicată pentru nerezidenţii ale căror filiale plătesc impozit specific.

Exprimat în cel mai simplu mod posibil, ereditatea este proprietatea tuturor organismelor vii de a da naştere unor urmaşi asemănători. Acest lucru se realizează prin transmiterea de la părinte/părinţi la descendenţi a anumitor caracteristici, denumite caractere ereditare. Forma fizică sub care se transmit aceste caractere sunt genele. Totalitatea informaţiilor despre un organism, cuprinse în genele necesare pentru crearea acestuia, alcătuiesc un genom. Informaţia genetică este organizată sub formă de gene amplasate pe numeroşi cromozomi liniari (fiecare cromozom reprezintă o moleculă de ADN liniar dublu-catenară).

Marea Britanie este al şaselea partener comercial al României dintre statele membre UE, potrivit valorii schimburilor de bunuri care a depăşit 4 miliarde de euro anul trecut, respectiv 2,3 miliarde euro în prima jumătate a lui 2018. Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană de la 1 aprilie 2019 va avea impact asupra operatorilor economici care acum pot să transporte liber, fără obstacole şi controale la frontiere, mărfuri în Regatul Unit.

A patra revoluţie industrială transformă economia, locurile de muncă, societatea în sine şi, implicit, fiscalitatea. Conferinţa anuală Deloitte Tax&Legal 2018: Revoluţia fiscală. România în context european, organizată pe 3 octombrie în Bucureşti, având peste 200 de participanţi, a dezbătut impactul transformării economiei asupra sistemelor fiscale şi a legislaţiei în lume şi în Uniunea Europeană.

Motto: ”Noi nu vom trăi niciodată cum vor Dogmaticii proşti, după dogmele lor” Adrian Păunescu – Omul liber

De ceva vreme, discuţiile din spaţiul public românesc se concentrează extrem de mult pe tema aşa-numitului Referendum pentru redefinirea familiei. Spun aşa-numitul, pentru că însăşi această sintagmă mi se pare profund eronată. Simpla introducere a unei nuanţări de natură constituţională în legătură cu semnificaţia noţiunii de familie, nu are darul de a schimba nimic din punct de vedere juridic. Deja se cunoaşte, pentru că s-a insistat extrem de mult în spaţiul public, faptul că legiuitorul român ordinar a avut grijă să reglementeze în mod expres, în Codul civil – Cartea a II-a. Despre familie, că ”În sensul prezentului cod, prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie” (a se vedea art. 258 alin. 4)...

Autorizarea unui proiect imobiliar este un proces complex care uneori durează mai mult decât se estimează iniţial. Fiind un proces de durată, varietatea de situaţii ce pot apărea în acest timp în activitatea proprietarului terenului este foarte diversă. Situaţii precum intrarea într-un parteneriat, schimbarea de strategie, aspecte de reorganizare societară la nivelul grupului (fuziuni, divizări, transferuri de patrimoniu etc.), necesităţi financiare care impun vânzarea terenului etc. pot duce la transferul investiţiei în diferite stadii ale acesteia, uneori în etapa anterioară emiterii autorizaţiei de construire. Şi din punctul de vedere al construcţiilor locuinţă personală se ridică problema efectelor pe care o schimbare în situaţia juridică a terenului din orice motiv (succesiune, partaj în urma unui divorţ etc.) îl poate avea asupra procedurii de autorizare.

Problematica retrocedării imobilelor preluate de către stat în mod abuziv în perioada regimului comunist redevine actuală. La data de 20.05.2018 a expirat termenul acordat de Legea nr. 165/2013 Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (actualmente Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor - CNCI) pentru soluţionarea cererilor privind despăgubirile cuvenite persoanelor îndreptăţite.

Prin comparaţie cu anii precedenţi când societăţile nu erau familiarizate cu atribuţiile Consiliului Concurenţei în materie de investigaţii şi sancţiuni, astăzi majoritatea mediului de afaceri este la curent cu ce (nu) este bine să faci pentru a evita o amendă din partea autorităţii de concurenţă. Un aspect foarte sensibil care trebuie, de asemenea, tratat cu aceeaşi seriorizate priveşte principala armă a autorităţii în materie de colectare de date şi informaţii pentru o investigaţie - inspecţia inopinată.

Casa de avocatură PeliFilip a sărbătorit miercuri, 26 septembrie, printr-o recepţie organizată la Muzeul Vârstelor din Bucureşti zece ani de avocatură de business în România. Prin acest eveniment, PeliFilip şi-a propus să INSPIRE, să DESCRIE SPAŢIUL SCHIMBĂRII CU ECHILIBRU ŞI DESCHIDERE şi să contureze o VIZIUNE A VIITORULUI.

"Spre marea noastră surprindere, reprezentanţii Consiliului Concurenţei din România au apărut la sediul nostru din Bruxelles în [data], însoţiţi de poliţia belgiană şi de Autoritatea de Concurenţă din Belgia", relatează un comunicat public emis de către o întreprindere străină investigată de autoritatea de concurenţă română. Putem doar să presupunem cât de mare este de fapt surpriza când afli că sediul din Belgia al companiei tale este inspectat în cadrul unei investigaţii derulate de către autoritatea de concurenţă română.

Facilităţile fiscale privind activităţile de cercetare-dezvoltare există în România de aproape un deceniu, fiind îmbunătăţite pe parcurs, şi par a fi un factor motivant pentru extinderea activităţilor de către contribuabilii din acest domeniu. Totuşi, companiile evită aplicarea lor. De ce? Cauzele ar fi multiple. General vorbind, apetitul mediului de afaceri cu privire la aplicarea acestei facilităţii pare a fi redus. Este de necontestat că orice decizie de business presupune un risc, dar asumarea lor poate aduce şi o serie de beneficii.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea unor acte normative, publicat de Ministerul Finanţelor Publice în data de 18.09.2018, prevede o serie de modificări şi completări ale Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. În cele ce urmează, vom face o scurtă prezentare a elementelor de noutate relevante, prin raportare (acolo unde se impune) la prevederile actuale ale Legii nr. 85/2014.

Experienţa practică arată că procedura de înregistrare în scopuri de TVA încă generează societăţilor din România probleme, deşi contestatul formular 088 a devenit istorie. După solicitări repetate ale mediului de afaceri, eliminarea formularului s-a materializat în cele din urmă, însă atât cerinţele, cât şi abordarea autorităţilor fiscale se dovedesc a fi pe fond neschimbate.

Toate tipurile de bonuri valorice acordate de angajatori salariaţilor - tichetele de masă, cadou, de creşă, culturale şi voucherele de vacanţă - au fost recent incluse într-o singură lege care conţine inclusiv prevederi referitoare la tratamentul fiscal. Din păcate, actul normativ cuprinde două articole contradictorii referitoare la impozitarea bonurilor de valoare care riscă să genereze confuzie printre angajatori, aşa cum voi explica în continuare. 

Iată că după softuri care înlocuiesc şoferii, translatorii şi asistenţii personali a venit şi rândul avocaţilor să dea piept cu inteligenţa artificială. Start-up-urile care lansează astfel de softuri se înmulţesc, iar firmele de avocatură cu viziune se adaptează, preluând şi integrând, în măsura posibilului, concurenţa robotică, înainte de a fi eliminaţi de pe piaţă de conglomeratele de sârme şi cipuri. Superioritatea acestor softuri faţă de inteligenţa umană este neîndoielnică.

Cadrul legislativ din România s-a îmbogăţit de curând cu un nou act normativ, respectiv Legea nr. 176/2018 privind internshipul, care a fost mult dorită de mediul de afaceri din România şi care va suscita atenţia mediului juridic, cel puţin, credem noi, prin prisma câtorva aspecte pe care le vom prezenta în continuare. În acest moment, legislaţia din România conţine mai multe tipuri de reglementări menite să faciliteze şi să promoveze integrarea elevilor, studenţilor sau a absolvenţilor pe piaţa muncii.

Consumatorul român este probabil unul dintre cei mai mari amatori de promoţii din Europa, rezonând la preţuri barate, pachete promoţionale (e.g. 2 produse la preţ de unul), procente de reducere şi orice alte modalităţi, mai mult sau mai puţin creative, de semnalizare a unei promoţii la raft.

Evoluţia agresivă a Pestei Porcine Africane (PPA) din ultimele luni a determinat sacrificarea unui număr extrem de mare de porcine din exploataţii comerciale, dar şi din gospodării individuale. Pentru exploataţiile comerciale aceste măsuri conduc la crearea de pagube directe de cel puţin câteva zeci de milioane de euro, dar şi de pagube indirecte extrem de importante (de exemplu pierderea cotei de piaţă).

În ultimii ani, industria criptomonedelor a cunoscut o expansiune considerabilă, atât la nivel global, cât şi local, iar o serie de evenimente recente, inclusiv de ordin legislativ, indică faptul că dezvoltarea acestei industrii va continua.

Experienţa speţelor de dreptul familiei ne-a demonstrat că ura care desparte cuplurile aflate în divorţ este pe măsura iubirii care i-a unit la început. Foştii iubiţi, parteneri de viaţă şi părinţi de copii, par că îşi pierd uzul raţiunii, indiferent de sex, de vârstă, de educaţie, de avere sau de condiţie socială. Nimic nu pare prea mult pentru a-l pune la pământ pe cel/cea care pleacă din familie.

Luna septembrie a debutat, la nivel european, cu o amendă fără precedent în materia combaterii fenomenului de spălare a banilor. În urma unei investigaţii penale, în cadrul căreia a cooperat cu anchetatorii, filiala din Olanda a ING a recunoscut nerespectarea rigorilor de verificare a clienţilor (cunoscute sub denumirea "Know Your Client" - KYC) în scopul prevenirii infracţiunilor economice precum spălarea banilor.

Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) sporeşte semnificativ obligaţiile şi responsabilităţile în sarcina companiilor, în ceea ce priveşte modul în care colectează, utilizează, protejează şi transferă datele cu caracter personal. Numărul şi complexitatea obligaţiilor stabilite prin GDPR, în special a cerinţelor privind transparenţa şi securitatea prelucrării datelor personale, au generat anxietate în rândul celor care gestionează o afacere.

În contextul în care, în ultimele două luni, Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) a transmis contribuabililor informări oficiale privind factorii de risc fiscal identificaţi ca urmare a efectuării analizei de risc, se ridică problema dacă acestea au efecte în plan fiscal şi dacă necesită o reacţie formală din partea celor din urmă.

Definiţia exportatorului din perspectiva vamală, recent modificată de Comisia Europeană cu aplicare de la sfârşitul lunii iulie, îşi propune să fie mai puţin restrictivă şi să cuprindă doar cerinţele esenţiale ale funcţionării regimului vamal de export, şi anume scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Uniunii Europene.

Noi reguli devin aplicabile serviciilor şi activităţilor de investiţii, odată cu intrarea în vigoare în iulie 2018 a Legii nr. 126/2018 privind pieţele de instrumente financiare, care transpune in legislaţia locală Directiva UE nr. 65/2014 privind pieţele instrumentelor financiare (MiFID II).

Vânzarea afacerii este un pas important atât în viaţa companiei care o desfăşoară, cât şi a antreprenorului din spatele acesteia. Fie că este avută în vedere de la început, fie că ideea se conturează sau oportunitatea apare după mulţi ani de la începutul afacerii, vânzarea este întotdeauna o posibilitate de luat în calcul, aşa că pregătirea din timp a procesului se poate dovedi utilă. Mai mult, aşa cum vom arăta mai jos, procesul de pregătire poate fi benefic pentru "sănătatea" societăţii, chiar şi în cazul în care vânzarea nu va avea loc.

Riscurile juridice şi de conformitate pentru industria serviciilor financiare, provenite din aplicarea noilor tehnologii FinTech, au fost recent evidenţiate într-un raport al Autorităţii Bancare Europene (EBA). Demersul EBA vine în contextul evoluţiei rapide a FinTech, cu multiple implicaţii în sectorul financiar care pot modifica fundamental profilurile de risc ale instituţiilor, şi îşi propune să crească nivelul de conştientizare al acestora în cadrul comunităţii de supraveghere şi al industriei.

Creşterea economică a României a adus piaţa de M&A la un maxim istoric, conform datelor circulate în presa de specialitate încă din primul trimestru al anului 2018. Gradul de atractivitate al businessurilor locale a crescut în ochii managementului companiilor străine sau fondurilor de investiţii, şi, în acelaşi timp, tot mai mulţi antreprenori au devenit dispuşi să vândă.

Formalismul excesiv al echipelor de control fiscal în materie de TVA are toate premisele să fie din nou sancţionat de o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) care urmează să se pronunţe într-un caz privind o societate din România, în care avocatul general şi-a exprimat deja opinia. Previzibil, dacă luăm în considerare jurisprudenţa europeană anterioară în care Curtea a tranşat în favoarea prevalenţei fondului asupra formei, avocatul general consideră că reglementările naţionale care impun prezentarea unor documente specifice vin în contradicţie cu prevederile directivei de TVA.

Reintroducerea unei reglementări a bacşişului a revenit pe agenda discuţiilor, în ultimele luni, fiind susţinută de o parte a industriei HoReCa (hoteluri, restaurante şi cafenele), pe considerentul că va aduce beneficii atât pentru industrie în ansamblu, cât şi pentru bugetul de stat. Evident că o eventuală propunere ar trebui să îmbrace o formă diferită de cea aplicată în urmă cu trei ani şi abrogată la scurt timp de la intrarea în vigoare, din cauza neajunsurilor constatate în practică. În acest context, o privire asupra măsurilor adoptate de alte state poate aduce un plus de claritate în cadrul dezbaterilor pe marginea acestui subiect.

Tehnologia registrelor distribuite (cunoscută sub numele de blockchain), devenită faimoasă datorită monedei virtuale Bitcoin, poate dobândi aplicaţii practice extrem de utile in viaţa de zi cu zi. Una dintre aceste potenţiale aplicaţii o reprezintă capacitatea blockchain de a certifica data şi conţinutul unui document electronic sau al unei pagini web, funcţionând similar cu "data certă" a înscrisului sub semnătură privată, pe care o conferă notarul sau altă autoritate publică în condiţiile legii.

Deşi a trecut un deceniu de la criza financiară, iar ponderea creditelor neperformante care apasă sectorul bancar european continuă să scadă, liderii UE consideră că progresul este prea lent şi vor să rezolve această problemă cât mai rapid.

Noi dispoziţii suplimentare faţă de Regulamentul 2016/679 privind protecţia datelor cu caracter personal (GDPR) sunt prevăzute de Legea nr. 190/2018, recent intrată în vigoare, care stabileşte măsurile de aplicare a acestuia. Printre altele, aceste dispoziţii vizează prelucrarea numărului de identificare naţional şi a datelor cu caracter personal în contextul relaţiilor de muncă, pe care le vom analiza în cele ce urmează.

Instanţa de judecată sau notarul public are posibilitatea să pronunţe o hotărâre prin care să invalideze o hotărâre arbitrală care se referă la transferul sau constituirea unui drept real imobiliar. Invalidarea se poate face cu ocazia verificării acestei hotărâri într-o procedură distinctă de cea a anulării hotărârii arbitrale, consecinţa fiind că respectiva hotărâre arbitrală nu poate fi înscrisă în cartea funciară, iar transferul sau constituirea dreptului real imobiliar la care se referă nu se poate realiza.

PeliFilip a asistat Forte Partners, unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori imobiliari de pe piaţă, în vânzarea proiectului de birouri The Bridge către Dedeman. "Se poate observa un trend crescător al pieţei imobiliare din România, susţinut de un număr tot mai mare de tranzacţii finalizate sau pe cale de a fi încheiate. Vânzarea proiectului de birouri The Bridge, cu siguranţă, va rămâne una dintre cele mai importante tranzacţii ale anului 2018. Le mulţumim celor de la Forte Partners pentru încrederea pe care ne-o oferă", a declarat Oana Bădărau, Partner şi Head of Real Estate, PeliFilip.

Producătorii, distribuitorii, comercianţii şi operatorii HoReCa vor beneficia de un tratament fiscal favorabil dacă aleg să doneze produsele alimentare aflate aproape de expirarea datei durabilităţii minimale. Prevederile au fost introduse în legea 200/2018 pentru modificarea legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, publicată pe 25 iulie 2018, cu aplicare de la 1 februarie 2019.

​Furnizorii de servicii care doar dau instrucţiuni băncilor în vederea efectuării unor transferuri de bani nu pot aplica scutirea de TVA pentru tranzacţii privind plăţile, conform deciziei emise de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), pe 25 iulie 2018, în cauza C-5/17 DPAS Limited.

La data de 12.07.2018, prin Ordonanţa emisă în Cauza C – 707/17, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (în continuare „CJUE” sau „instanţa Uniunii”) s-a pronunţat din nou în legătură cu interpretarea Regulamentului (CE) nr. 1889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controalele de numerar care intră sau ies din Comunitate (în continuare „Regulamentul”).

Amânarea termenului pentru declaraţia unică de venit, decisă în contextul dificultăţilor de completare şi depunere, ridică întrebarea dacă introducerea unui mecanism permanent de extindere similar cu cele pe care le aplică alte state ar fi o măsură utilă pentru persoanele fizice şi pentru administraţie.

Oricât de prudente ar fi companiile în vederea reducerii riscurilor de neplată, inevitabil acumulează de-a lungul timpului creanţe neîncasate. Ce se întâmplă cu TVA în aceste cazuri şi care ar trebui să fie momentul în care furnizorii să poată solicita taxa aferentă creanţelor neîncasate de la bugetul de stat?

De mulţi ani mediul de afaceri din România cere alinierea legislaţiei române cu practica ţărilor dezvoltate economic. Proaspăt intrată în vigoare, legea nr. 163/2018 îşi doreşte să aducă anumite clarificări în materia distribuirii şi repartizării de dividende, un subiect care s-a dovedit fierbinte din punct de vedere practic pentru societăţile din România, mai ales în contextul unei legislaţii limitate, şi pe alocuri neclară.

Cum în ultimii ani au fost descoperite zăcăminte importante de gaze naturale în Marea Neagra, există un interes crescut asupra subiectului din partea autorităţilor române, a companiilor implicate sau interesate de explorare şi exploatare, a cetăţenilor români precum şi a ţărilor din jur, fiecare dorind ca exploatarea acestor gaze să răspundă unor nevoi şi să aducă beneficii.

Parlamentul European a respins o reformă controversată privind drepturile de autor în Uniunea Europeană, un text susţinut puternic de creatori, artişti, editori de presă. Propunerea de Directivă privind dreptul de autor pe piaţa unică digitală (disponibilă aici) este sursa a numeroase disensiuni între creatorii de conţinut, pe de o parte, şi utilizatorii on-line ai conţinutului, pe de alta.

A 59-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Matematică (OIM) a avut loc în această perioadă la Cluj-Napoca. 615 de concurenţi de pe 5 continente au ajuns în Cluj, la cea mai importantă competiţie din acest domeniu, ce s-a desfăşurat între 3 şi 14 iulie. Peste 300 de voluntari au fost implicaţi în acest proiect, iar printre partenerii care susţin OIM 2018 se numără Iulius Mall Cluj, UNIQA Asigurări şi casa de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

Săptămâna trecută, Senatul României (cameră decizională) a adoptat un proiect de lege de modificare a Legii contenciosului administrativ care conţine atât măsuri menite să reducă durata medie ridicată de soluţionare a litigiilor de contencios administrativ şi să faciliteze accesul la instanţele specializate în această materie, cât şi o reconsiderare a regulilor procedurale privind contractele administrative. Proiectul adoptat a fost trimis Preşedintelui României pentru promulgare.

După cum bine se cunoaşte, în România, în perioada 1945 – 1989, statul comunist a preluat în mod abuziv de la populaţie şi de la persoane juridice terenuri, case şi alte imobile, fără a oferi nimic în schimb, sau contra unor despăgubiri modice. O parte din construcţiile astfel preluate au fost demolate şi în locul lor au fost edificate construcţii noi, iar o parte au fost închiriate.

În data de 8 martie 2018, Comisia Europeană a făcut public proiectul de Regulament al Parlamentului şi al Consiliului privind furnizorii europeni de servicii de finanţare participativă (ECSP) pentru întreprinderi ("Proiectul de Regulament"), furnizori cunoscuţi şi sub denumirea de prestatori de servicii de crowdfunding pentru finanţarea afacerilor. Proiectul de Regulament reprezintă una dintre reglementările mult aşteptate de piaţă, în contextul unei nevoi reale de reglementare a unor măsuri de facilitare a accesului la finanţare transfrontalieră prin diverse metode de finanţare participative.

Pe 2 iulie 2018 Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a lansat în consultare publică proiectul unei noi decizii privind aprobarea procedurii de efectuare a investigaţiilor.

Aveţi o marcă în curs de înregistrare? Aţi constatat că, în activitatea sa comercială, o altă persoană foloseşte un semn identic sau similar cu marca pe care urmează să o înregistraţi? Atât legislaţia naţională, cât şi cea europeană, a căror interpretare este ghidată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), oferă soluţii pentru protecţia titularilor cererilor de înregistrare a mărcilor în caz de încălcări ale terţilor.

Odată cu aplicarea noului standard de raportare financiară IFRS 9 începând cu 2018, societăţile de investiţii financiare au resimţit impactul fiscal în contextul investiţiilor şi tranzacţiilor cu titluri financiare. Din punct de vedere contabil, IFRS 9 presupune noi abordări în ceea ce priveşte recunoaşterea şi reevaluarea instrumentelor financiare, printre care evaluări la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global sau evaluări la valoarea justă prin contul de profit şi pierdere.

Se vorbeşte tot mai des în ultima vreme despre caracterul confidenţial al documentelor depuse de către operatorii economici în procedurile de atribuire a unor contracte de achiziţie publică, despre necesitatea de a asigura în mod concret şi eficient confidenţialitatea acestor documente, dar şi despre obligaţia autorităţilor contractante de a asigura transparenţa în procesul de achiziţie publică.

Cristiana I. STOICA, avocat în Baroul Bucureşti, a fost desemnată, prin decizia ICC World Council din 20 iunie 2018, la propunerea Comitetului Naţional ICC Romania, membru al International Court of Arbitration of the International Chamber of Commerce, pentru un mandat de trei ani, cu începere de la data de 1 iulie 2018. The International Court of Arbitration of the International Chamber of Commerce, în prezent lider mondial în domeniul arbitrajului instituţional, a fost înfiinţată de ICC în anul 1923 şi îşi are sediul la Paris.

Taxele şi costul lor asociat au implicaţii mai mari în procesul de fuziuni şi achiziţii (M&A) decât se estimează în mod obişnuit. Atât vânzătorul cât şi cumpărătorul se concentrează asupra scopurilor strategice de afaceri, însă o serie de provocări, riscuri sau sinergii generate de taxe pot să influenţeze nu doar rezultatul afacerii, ci chiar continuarea acesteia cu succes.

În statisticile Uniunii Europene, România ocupă un loc fruntaş la capitolul ”divorţuri”, cu o rată de 1,6 divorţuri la 1000 de locuitori. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2017, numărul divorţurilor a crescut comparativ cu anul 2016, ponderea fiind de un divorţ la 4,6 căsătorii. Cele mai multe dintre cuplurile care divorţează au copii minori, iar divorţul părinţilor lasă urme adânci în sufletul lor, afectându-i emoţional.

După o lungă perioadă de incertitudine fiscală şi schimbări legislative frecvente, apare şi o lege favorabilă mediului de afaceri şi în special micilor antreprenori. Este vorba de legea recent adoptată de Camera Deputaţilor care le acordă societăţilor posibilitatea să plătească dividende trimestrial, în loc de anual.

Pe 13 decembrie 2017 (Prin Legea nr. 252, publicată în Monitorul Oficial nr. 1013 din 21 decembrie 2017) a fost adoptată Legea pentru aderarea României la Convenţia privind garanţiile internaţionale în materie de echipamente mobile („Convenţia”) şi la Protocolul la Convenţia privind garanţiile internaţionale în materie de echipamente mobile privind aspecte specifice ale echipamentelor aeronavelor („Protocolul”), adoptate la Cape Town în data de 16 noiembrie 2001.

Noul Cod de procedură civilă prevede că nu sunt supuse recursului cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei, respectiv până la 500.000 lei inclusiv, pentru procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019.

Preţurile de transfer ridică frecvent probleme considerabile în cazul controalelor fiscale şi se soldează în multe instanţe cu ajustări ale cheltuielilor sau ale veniturilor înregistrate în relaţiile cu părţile afiliate şi, implicit, cu obligaţii de plată suplimentare. Din acest motiv, companiile îşi doresc să crească certitudinea impunerii.

Faptele sunt arhicunoscute. Prin Decizia nr. 358/30 mai 2018, Curtea Constituţională a României („CCR”) a constatat, cu o destul de largă majoritate, existenţa unui conflict de natură constituţională între Ministrul Justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul acestuia de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi, mai mult decât atât, a trasat Preşedintelui României sarcina de a emite decretul de revocare din funcţie a persoanei care ocupă această poziţie la acest moment.

În contextul multiplelor modificări ale Codului Fiscal care au intrat în vigoare în 2018, companiile au aşteptat cu mare interes aprobarea normelor metodologice pentru a se edifica în privinţa aplicării noilor prevederi, mai ales în câteva arii sensibile.

Au trecut aproape doi ani de când cetăţenii britanici au votat în cadrul referendumului pentru ieşirea Regatului Unit din UE. În prezent, retragerea este programată pentru data de 29 martie 2019. Cu mai puţin de un an rămas până la momentul respectiv, devine tot mai clar că există o multitudine de domenii care vor fi afectate. Este de aşteptat ca efectele acestei ieşiri să se facă simţite la nivelul tuturor statelor membre UE. Urmările sunt şi acum aproape la fel de imprevizibile ca înainte de momentul începerii negocierilor. Deşi anumite aspecte cheie au fost agreate la nivel principial, regula după care se conduc negocierile este că "nimic nu este convenit până când nu este totul convenit".

„Facebook poate contribui la dezvoltarea afacerii tale, indiferent de dimensiunea acesteia”. Aşa sună un anunţ pentru promovarea serviciului „Facebook business” adresat companiilor care doresc să îşi dezvolte o „pagină pentru fani”. În lumina unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene („CJUE” ), publicată în data de 5 iunie 2018, anunţul ar trebui să fie completat în mod corespunzător: (…), dar trebuie să fii pregătit să-ţi asumi responsabilitatea pentru prelucrarea datelor cu caracter personal! Cu alte cuvinte, prin hotărârea pronunţată în cauza C-210/16 („ULD Schleswig-Holstein împotriva Wirtschaftsakademie”) CJUE a stabilit că noţiunea de „operator” înglobează administratorul unei pagini pentru fani găzduite de o reţea socială, iar acesta nu este exonerat de răspundere în mod automat pentru prelucrările realizate de Facebook prin intermediul pagini sale asupra datelor cu caracter personal ale vizitatorilor.

TVA pentru comerţul intracomunitar cu bunuri se va plăti efectiv începând cu 1 iulie 2022. Pe lângă combaterea fraudei de TVA şi simplificarea obligaţiilor administrare, schimbarea regimului de TVA va aduce pe picior de egalitate achiziţiile locale cu cele intra-unionale. În acest moment, din perspectiva numerarului, este mai avantajos să achiziţionezi marfă din UE decât din România. Acest dezavantaj concurenţial este o problemă esenţială a sistemului comunitar de TVA încă din 1993 de când s-au eliminat barierele vamale în UE (şi din 2007 pentru România), fiind în acelaşi timp o invitaţie la fraudă.

Reducerea cotelor de impozit pe profit în opt state membre UE şi în SUA, începând din 2017, marchează o schimbare de abordare în taxarea companiilor la nivel global, deoarece discursul public şi demersurile legislative s-au concentrat, până acum, aproape exclusiv asupra preţurilor de transfer şi a mutării profiturilor între diverse jurisdicţii. Această schimbare merită toată atenţia şi din partea României, deoarece poate scădea capacitatea ţării noastre de a atrage investiţii străine.

Reclamantul Ioan (Nelu) Dumitrescu, reprezentat de o echipă de avocaţi din cadrul STOICA & Asociaţii, compusă din Cătălina Dicu (Senior Partner) şi Viviana Crainea (Avocat Colaborator) a câştigat ordonanţa preşedinţială  având ca obiect încetarea actelor de folosire a mărcii "IRIS" împotriva pârâţilor Cristian (Cristi) Minculescu, Valter Popa şi Doruleţ (Doru) Borobeică, aceştia nemaiputând folosi marca "IRIS".

Societatea de avocatură PeliFilip anunţă următoarele promovări interne: Ioana Roman, Eliza Baias şi Mihnea Săraru sunt promovaţi în poziţia de partener, Raluca Puşcaş, Alexandra Manciulea şi Alexandru Goşa sunt promovaţi în poziţia de counsel, Mirabela Maria şi Ana Pantilică sunt promovate în poziţia de avocat senior. Anul aceasta, PeliFilip a fost desemnată pentru a doua oară "Firma de avocatură a anului" în România în cadrul Galei Chambers Europe Awards, care a avut loc în aprilie la Madrid. Prestigiosul premiu de excelenţă european din domeniul avocaturii i-a fost acordat echipei PeliFilip pentru rezultatele obţinute în 2017 pe piaţa din România.

Modificările aduse Codului fiscal prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2018 („OUG 18/2018”) au un impact deosebit asupra regimului juridic al obligaţiilor fiscale ce se nasc din realizarea unor venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală. Dincolo de demersul lăudabil al legiuitorului de a structura dispoziţiile legale privitoare la impozitarea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală într-un corp de norme cât mai coerent şi accesibil, prin OUG 18/2018 s-au clarificat o serie de aspecte care au pus în dificultate atât contribuabilii, cât şi autorităţile fiscale. În paragrafele următoare, ne propunem să realizăm o succintă prezentare a celor mai importante reguli privind impozitarea veniturilor obţinute din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, prin raportare la cadrul normativ actual.

În luările de poziţii din ultima vreme, angajatorii, atât companii multinaţionale cât şi locale, arată că nu mai există suficientă forţă de muncă în România şi că, din acest motiv, importul de angajaţi din afara Uniunii Europene a devenit o necesitate pentru dezvoltarea afacerilor. O creştere a numărului de lucrători străini care pot fi angajaţi în România ţine de cadrul mai amplu al politicilor publice şi impune o dezbatere în sine cu toţi factorii implicaţi, însă nu ea reprezintă scopul acestui articol care şi-a propus, în schimb, să prezinte condiţiile actuale pe care trebuie să le respecte societăţile interesate de această problemă.

​Într-un articol anterior din seria dedicată Regulamentului general privind protecţia datelor („GDPR”), am menţionat că prevederile cuprinse în GDPR dau dovada unui echilibru necesar între interesele persoanelor fizice ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate şi interesele economice sau de altă natură care justifică această prelucrare. Un astfel de interes este reprezentat de exercitarea dreptului la informaţie şi a dreptului la liberă exprimare, astfel că adoptarea GDPR a dat naştere unei întrebări legitime: care este impactul Regulamentului general privind protecţia datelor asupra presei? Încă de la început subliniem că aspectele pe care le vom prezenta în paragrafele următoare acoperă numai o parte foarte mică în raport de complexitatea acestui subiect.

Platformele de schimb de monedă virtuală şi furnizorii de portofelele electronice de monedă virtuală au pentru prima dată la nivel european un cadru legal, urmând să fie obligate să se înregistreze, cel mai probabil similar caselor de schimb valutar, şi să îşi verifice clienţii la fel ca instituţiile bancare. De asemenea, o altă schimbare legislativă vizează în mod expres identificarea clienţilor la distanţă şi/sau electronic, facilitând astfel digitalizarea procesului de acceptare a clienţilor în întreaga Uniune Europeană.


Scrisoarea de garanţie bancară este un instrument de garantare foarte des întâlnit în practică. Activitatea comercială internă şi internaţională nu poate fi concepută în absenţa garanţiilor de executare a obligaţiilor contractuale sau de acoperire a riscurilor. Realitatea economică impune un principiu ferm: „mai întâi plăteşti, apoi se stabileşte cine are dreptate”, principiu menit să crească atât încrederea şi disciplina profesioniştilor, cât şi rapiditatea fluxului comercial, datorită garantării plăţii, îndeosebi atunci când vorbim de activităţi de import-export, dar nu numai. 

Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente (Formularul 212) a fost publicată pe site-ul oficial al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), fiind însoţită de instrucţiuni în care se precizează termenul în care trebuie depusă declaraţia, modul de depunere, datele ce trebuie completate. Această declaraţie a fost introdusă la data de 23 martie 2018, dată la care a intrat în vigoare OUG nr. 18/2018, prin care legiuitorul a comasat într-o Declaraţie unică (Formularul 212) nu mai puţin de şapte formulare fiscale.

​La data de 10 aprilie 2018, a fost revizuit Ghidul privind consimţământul, adoptat de Grupul de lucru Articolul 29, la data de 28 noiembrie 2017, cu scopul de a facilita implementarea Regulamentului nr. 2016/679 („GDPR”) din perspectiva regimului aplicabil consimţământului persoanelor vizate.

PeliFilip a fost desemnată pentru a doua oară "Firma de avocatură a anului" în România în cadrul Galei Chambers Europe Awards, care a avut loc vineri seară, la Madrid. Prestigiosul premiu de excelenţă european din domeniul avocaturii i-a fost acordat echipei PeliFilip pentru rezultatele obţinute în 2017 pe piaţa din România.

Deşi termenul de raportare a impozitului pe profit pentru primul trimestru din 2018 este mîine, 25 aprilie, contribuabilii se găsesc din nou într-o stare de incertitudine din cauza cadrului legal. Motivul este că regulile referitoare la costurile de îndatorare, modificate anul trecut prin ordonanţa de urgenţă 79, nu au fost încă adoptate prin lege şi nu au norme de aplicare publicate.

Creditorul al cărui contract a fost menţinut de administratorul/lichidatorul judiciar beneficiază de anumite remedii în cazul în care debitorul insolvent nu îşi execută obligaţiile, remedii ce pot merge de la întreruperea prestării serviciilor şi până la încetarea contractului. Aceste remedii îl pot ajuta pe creditor să îşi păstreze (parţial) sănătatea financiară în condiţiile colaborării cu un debitor insolvent şi să prevină un eventual efect de „domino”.

Poprirea bancară este una din formele executării silite preponderent întâlnită în practică, apărută ca o adaptare la noua realitate economică în care majoritatea operaţiunilor se realizează prin intermediul băncilor. În acest context, instanţa supremă a clarificat o problemă juridică des întâlnită în practică, interpretând astfel textele legale din materia efectelor suspendarii popririi bancare. Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis prin Decizia nr. 11/ 16 aprilie 2018 un recurs în interesul legii urmare a sesizării Colegiul de conducere al Curţii de Apel Brasov, stabilind cu putere obligatorie faptul ca terţul poprit nu mai are obligaţia indisponibilizării încasărilor viitoare, ulterior pronunţării suspendării urmaririi silite.

​Robotul umanoid Sophia, primul robot care a dobândit cetăţenie (Arabia Saudită a hotărât în acest sens, în octombrie 2017) va veni în România, cu ocazia conferinţei Brand Minds, ce va fi organizată pe 11 mai 2018, la Sala Palatului. Creatorii săi au invocat o speranţă (legitimă?) că şi alte ţări i-ar putea acorda Sophiei drepturi, deoarece, deocamdată, ea este considerată un lucru, iar nu o persoană, şi trebuie dezmembrată şi introdusă în bagaje, pentru a putea călători cu avionul, de exemplu.

Efervescenţa modificărilor în domeniul fiscal din România a lăsat să treacă aproape neobservate dezbaterile europene foarte importante atât pentru companii, cât şi pentru bugetul public referitoare la impozitarea profiturilor. Adoptate în martie 2018 printr-o rezoluţie a parlamentului european, baza fiscală comună (CCTB) şi baza fiscală comună consolidată (CCCTB) sunt tot mai aproape de momentul potenţialei aplicări.

PeliFilip a fost inclusă de ghidul internaţional Legal 500 EMEA în primul eşalon al caselor de avocatură din România, în nouă arii de practică: drept financiar-bancar; pieţe de capital; drept comercial, corporatist şi fuziuni şi achiziţii; dreptul concurenţei; rezolvarea disputelor; dreptul muncii; energie şi resurse naturale; drept imobiliar; insolvenţă şi restructurări.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) poate fi rambursată şi după expirarea termenului de prescripţie în anumite situaţii, concluzionează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), în două decizii recente care ar putea conduce la modificarea legislaţiei din România. Ce prevede legislaţia actuală din România? O persoană impozabilă poate deduce TVA din momentul în care s-a născut acest drept timp de cinci ani, respectiv până la expirarea termenului de prescripţie.

Prelucrarea datelor personale nu este ceva nou. Aceasta a apărut încă din momentul în care oamenii au început să-şi deseneze ori să-şi povestească aventurile lor sau ale grupului din care făceau parte. Listele de invitaţi ale marilor conducători ai lumii, folosite pentru organizarea întrunirilor ori a banchetelor, precum cele ale Zenobiei, prinţesa războinică ce preluase puterea în Palmira în jurul anilor 267-268, reprezentau o formă incipientă a metodelor de marketing direct, aplicate astăzi.

68 de ”like-uri” pe Facebook. În medie, de atât este nevoie, conform unui studiu din 2012 al unor cercetători de la Cambridge (accesibil aici), pentru a se putea deduce culoarea pielii unui utilizator Facebook (cu o probabilitate 95%), orientarea sexuală (88%), afilierea la partidul Democrat sau Republican (85%), inteligenţa, credinţa religioasă, consumul de alcool, tutun sau droguri ori chiar dacă părinţii au divorţat (cu grade mai mici, dar totuşi semnificative, de probabilitate). Cu cât mai multe ”like-uri”, cu atât creşte probabilitatea.

Intr-un moment in care atentia opiniei publice este indreptata spre scandalul legat de posibilele scurgeri de informatii de care este acuzata compania Facebook Inc., detinatoarea retelei de socializare Facebook, o stire aparent neimportanta aparuta intr-un ziar local, anunta o premiera in justitia din Romania - un judecator a decis citarea unei parti prin Facebook. 

Principala noutate pe care o aduce declaraţia unică, pe lângă simplificarea modului de declarare şi plată ca urmare a comasării a şapte formulare, este trecerea la sistemul de autoimpunere. Care sunt implicaţiile acestei modificări pentru contribuabilii persoane fizice care obţin venituri din activităţi independente?

Avocatul Alexandru Goşa, Senior Associate la PeliFilip, a discutat în cadrul unui interviu despre contractele de achiziţie publică: care sunt regulile, cum trebuie procedat şi riscurile în situaţia în care contractul este modificat cu încălcarea regulilor stabilite de lege. "Realitatea este că în cazul contractelor, mai ales cele pe termen lung, sunt situaţii în care circumstanţele se schimbă şi atunci contractul ar trebui modificat din mers pentru a se potrivi cu noua situaţie de fapt. Însă, în cazul unui contract de achiziţie publică, se pune problema dacă autoritatea trebuie să modifice contractul existent sau să organizeze o procedură nouă de achiziţie".

Companiile cu venituri de până la un milion de euro care ar urma să treacă la regimul fiscal al microîntreprinderilor, dar pe care noua impozitare le-ar dezavantaja, aşteaptă încă o decizie, aşa cum a fost promisă de autorităţi, privind posibilitatea de a opta pentru plata impozitului pe profit.

Cel mai recent proiect de modificare a Legii contenciosului administrativ conţine o serie de măsuri lăudabile, prin care se urmăreşte rezolvarea unei probleme sistemice ce rezultă din datele publicate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM): creşterea de la an la an a duratei medii de soluţionare a litigiilor administrative. Proiectul legislativ conţine însă şi o modificare periculoasă, prin care costul scurtării duratei proceselor administrative este pus în sarcina persoanele private, în timp ce poziţia procesuală a autorităţilor publice chemate în judecată este favorizată. Consecinţele acestei modificări sunt cu atât mai îngrijorătoare, în condiţiile în care rata de succes a acţiunilor introduse de privaţi împotriva actelor administrative este foarte scăzută chiar şi în prezent.

Proiectul de lege privind implementarea Regulamentului General privind Protecţia Datelor (GDPR), înregistrat la Senat în urmă cu o săptămână, are o abordare mai restrictivă decât prevederile europene pe care urmează să le transpună. Iniţiativa a survenit cu circa două luni înainte de 25 mai 2018, dată de la care regulamentul european va deveni direct aplicabil în toate statele membre UE, inclusiv în România.

Inregistrarea imobilelor in sistemul unic de cadastru din Romania a inceput in 2015, in cadrul Programului National de Cadastru si Carte Funciara ("Programul"). Inregistrarea se efectueaza la nivelul unei unitati administrativ-teritoriale ("UAT"), respectiv comuna, oras, municipiu sau la nivelul unuia sau mai multor sectoare cadastrale, in functie de obiectul contractului de executie lucrari incheiat de primaria locala. Scopul si efectele cadastrului sistematic, precum si stadiul actual al lucrarilor au fost prezentate in articolul Drumul catre implementarea cadastrului general in Romania.

Apelul formulat de dl. Constantin impotriva hotararii de declarare a mortii sale a fost respins ca inadmisibil. Solutia instantei este corecta, intrucat nu acesta era mijlocul procedural prin care se putea invalida hotararea. Potrivit legii, dl Constantin ar trebui sa formuleze o cerere de anulare, pe care ar trebui sa o adreseze aceleiasi instante care a emis si hotararea de declarare a mortii (in acest caz, Judecatoria Barlad).

Discutii privind reglementarea activitatii de telemunca au existat inca din anul 2000, materializandu-se pentru prima oara odata prin adoptarea Acordului Cadru asupra Telemuncii de catre partenerii sociali de la nivelul Uniunii Europene in anul 2002. Din acel moment, s-a urmarit modernizarea relatiilor de munca, in vederea cresterii productivitatii si competitivitatii intreprinderilor.

Vestea adoptarii de catre Parlament a proiectului de lege privind reglementarea activitatii de telemunca ar trebui sa reprezinte un motiv de bucurie pentru angajatori, avand in vedere asteptarile indelungi ale acestora de a avea un cadru legal pentru utilizarea flexibila a resurselor umane si diminuarea costurilor asociate organizarii unor locuri de munca.

Deducerea TVA poate fi refuzata de autoritatile fiscale pe motiv ca respectivul contribuabil a stiut/ar fi trebuit sa stie ca a fost implicat intr-o frauda de TVA care a intervenit in amonte sau in aval in lantul de livrari/prestari. Jurisprudenta europeana in materie de TVA a analizat acest aspect de mai multi ani, insa de la 1 ianuarie 2018, aceasta prevedere a fost introdusa si in Codul Fiscal prin OUG 79/2018.

Impozitarea economiei digitale, care ii vizeaza in special pe gigantii IT, este o prioritate a unora dintre statele europene, fiind asteptat un document oficial de propunere tehnica din partea Comisiei Europene pana la sfarsitul lunii martie. Discutiile de pana acum pe acest subiect s-au purtat in jurul echitatii si egalizarii taxarii fiind, dupa cum arata si terminologia, o abordare din perspectiva morala, si nu tehnica.

Pentru prima oara in arbitrajul comercial din Romania s-a instituit procedura Arbitrului de urgenta cu privire la masuri asiguratorii si provizorii, prin Noile reguli de procedura arbitrala ale Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, intrate in vigoare la 1 ianuarie 2018.

Activitatea de cadastru si publicitate imobiliara din Romania a trecut prin numeroase etape, incepand cu sistemul de cadastru general implementat in secolul 18 avand la baza modelul austro-ungar (utilizat in Transilvania, Banat si Bucovina), continuand cu perioada regimului comunist avand in prim-plan terenurile apartinand proprietatii de stat colectivizate, si pana la cadastrul general modern, implementat in faze succesive dupa anul 1996.

Identificarea tratamentului corect de TVA in cazul livrarilor succesive de bunuri (A -> B -> C) care implica un singur transport intracomunitar intre doua state membre UE a reprezentat o problematica analizata constant in jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE).

Faptul ca in urma referendumului din 23 iunie 2016 s-a decis iesirea Regatului Unit din Uniunea Europeana, eveniment ce urmeaza a avea loc la 29 martie 2019, este o realitate ce produce, pe langa consecinte de natura politica, economica si nu numai, importante consecinte ce vor afecta relatiile juridice. Intr-adevar, pana la acel moment Regatul Unit face parte din Uniunea Europeana, ceea ce ii confera calitatea juridica de stat membru, generand toate consecintele prevazute atat de tratatele si conventiile internationale ce opereaza cu notiunea de stat membru al Uniunii Europene, cat si cele prevazute de toate actele juridice ale Uniunii Europene care au in vedere aceasta notiune.

In ultimele luni, modificarile legislatiei fiscale au reusit sa tina prima pagina a ziarelor si au fost generic numite "revolutie fiscala". Principalele schimbari care ar putea fi vazute ca o revolutionare a sistemului fiscal sunt mutarea contributiilor sociale de la angajator la angajat si introducerea split TVA. Pe langa acestea au fost si alte modificari: cele privind impozitarea microintreprinderilor sau transpunerea directivei europene privind normele impotriva practicilor de evitare a obligatiilor fiscale (ATAD). Majoritatea prevederilor au intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2018.

Schimbarile de fiscalitate din ultimele luni au re-adus in atentia publica (parca mai mult decat in situatiile precedente) multimea de probleme din administrarea taxelor: formulare peste formulare, informatii necentralizate sau inexistente, interactiune greoaie cu autoritatile si altele.

Continuam seria articolelor ce incearca sa anticipeze dezvoltarile in zona de concurenta. Consiliul Concurentei ramane una dintre cele mai puternice autoritati, cu experienta bogata si renume format inclusiv prin sanctiunile mari aplicate in ultima perioada. Se pot observa atat investigatii influentate de actiuni similare realizate de Comisia Europeana sau de catre alte autoritati de concurenta, dar si actiuni cu un pronuntat specific local. In plus, anul trecut a existat o investigatie in care Consiliul Concurentei a apelat la sprijinul unei alte autoritati de concurenta in analizarea unei posibile practici anticoncurentiale.

Legatura dintre preturile de transfer si modul de stabilire a valorii in vama la import a facut obiectul numeroaselor dezbateri la nivel global in ultimii ani. Organizatia Mondiala a Vamilor (OMV) a emis in iunie 2015 un prim ghid intitulat "Ghidul OMV pentru valoarea in vama si preturile de transfer", menit sa informeze profesionistii din doua arii distincte de taxare despre existenta unei zone comune de reglementare. Mai precis, sa clarifice modul in care multinationalele ar trebui sa vamuiasca importurile de bunuri atunci cand achizitia acestora se realizeaza de la societati din acelasi grup pe baza preturilor stabilite conform politicii de preturi de transfer.

Unul dintre subiectele principale ale acestui an in termeni de evaluare, conformare si masuri continue pentru viitor este Regulamentul General privind Protectia Datelor (General Data Protection Regulation, en). Regulamentul devine aplicabil peste cateva luni, incepand cu data de 25 mai 2018. Companiile care prelucreaza date cu caracter personal in diversele lor activitati, au beneficiat si inca mai au la dispozitie cateva luni pentru a asigura conformarea. Intre timp, la nivel European au fost emise mai multe documente cu rol de ghid in implementarea anumitor cerinte (altele fiind inca in lucru) iar la nivel national autoritatea competenta in domeniul protectiei datelor are in lucru anumite proiecte de acte normative legate de organizarea in vederea aplicarii Regulamentului.

Consultant extern vs. salariat. GDPR stabileste cu relativa precizie situatiile in care organizatiile implicate in prelucrarea de date cu caracter personal sunt obligate sa desemneze un DPO (de exemplu, atunci cand activitatile principale ale organizatiei constau in operatiuni de prelucrare care necesita o monitorizare pe scara larga, periodica si sistematica a persoanelor vizate sau a unor categorii speciale de date). In acelasi timp insa, GDPR lasa libertate organizatiilor sa stabileasca modelul juridic prin care organizatiile aduc alaturi de ele un astfel de specialist. Cele mai doua variante-model sunt contractarea unui consultant extern sau o relatie de munca cu un salariat nou sau existent. Ne vom concentra in cele ce urmeaza asupra acestei a doua variante care ridica cateva probleme specifice managementului organizatiilor.

Intre momentul cumpararii de actiuni noi, emise ca urmare a majorarii de capital social al unei societati listate si momentul la care investitorul devine efectiv actionar si este recunoscut ca atare de societatea emitenta ar putea trece o perioada de pana la trei saptamani. Aceeasi problema o intampina si actionarii care subscriu actiuni noi in cadrul unei majorari de capital social al unei societati listate. Aceasta, in contextul in care reglementarile specifice pietei de capital prevad un proces complicat pentru inregistrarea majorarii de capital social in cazul societatilor listate. Pentru justificarea si acoperirea intarzierilor si a blocajelor survenite in procesul de inregistrare, solutia identificata de autoritati a fost introducerea unui artificiu in practica inregistrarii, prezentat in cele ce urmeaza.

Arbitrajul organizat de Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa CCIR devine obligatoriu pentru litigiile decurgand din contractele de lucrari mai mari de 5 milioane de euro, iar procedura de Adjudecare dispare. Solutia a fost adoptata prin H.G. nr. 1/2018 pentru aprobarea conditiilor generale si specifice pentru anumite categorii de contracte de achizitie aferente obiectivelor de investitii finantate din fonduri publice.

Companiile din domeniul HoReCa intampina diverse dificultati practice in aplicarea impozitului specific, dar si a altor legi adiacente, la mai bine de un an de la intrarea in vigoare a Legii 170/2016 (Legea HoReCa). Pe parcursul anului trecut, contribuabilii care activeaza in aceasta industrie au semnalat numeroase cazuri in care prevederile legislative au generat tratamente neuniforme. In principal, astfel de situatii au aparut in cazul societatilor care sunt obligate sa aplice impozitarea mixta pentru ca desfasoara si alte tipuri activitati, pe langa activitatile HoReCa, pentru care datoreaza impozitul pe profit.

De la 1 martie 2018, vor intra in sistemul de plata defalcata a TVA primii contribuabili obligati - conform noilor reguli publicate la sfarsitul anului trecut (prin Legea de aprobare a Ordonantei nr. 23/2017). Pe langa acestia, mai sunt probabil cateva sute de contribuabili care aplica deja sistemul, ca urmare a exercitarii optiunii. Desi greu de inchipuit ca introducerea acestei masuri in economie va avea efectul scontat initial (si anume diminuarea gap-ului de TVA, reducerea fraudelor fiscale, etc), mai ales ca cea mai importanta cheie de verificare - aprobarea ANAF pentru transferurile din conturile speciale de TVA - a fost eliminata, nu este exclus ca impactul asupra bugetului de stat sa fie unul pozitiv. Nu prin aplicarea sistemului, ci din dorinta de a evita aplicarea lui.

Incalcarea legislatiei de concurenta este unul dintre principalele riscuri la care se supune o societate, avand in vedere nivelul ridicat al amenzilor pe care il poate aplica Consiliul Concurentei (pana la 10% din cifra de afaceri a unei intreprinderi). Eventualele practici anticoncurentiale pot aparea accidental din orice departament sau de la orice persoana (personalul de vanzari, marketing, achizitii etc) indiferent daca aceasta face parte din conducerea societatii si are sau nu capacitatea de a reprezenta societatea.

In ultimele zile ale anului trecut, mai exact pe 28 decembrie, Ministerul Mediului a aprobat noul Ordin pentru modificarea si completarea metodologiei de calcul a taxelor si contributiilor la Fondul pentru mediu - Ordinul nr. 1503/2017. Ca si ordinul precedent (Ordinul nr. 2413/2016), acesta inlocuieste intreaga Metodologie in domeniu. Modificarile aduse sunt substantiale, in special in domeniile cu expunere larga pe piata, cum este cazul deseurilor de ambalaje dar si pentru contributii "de noua generatie" cum este cazul deseurilor de echipamente electrice si electronice, baterii si acumulatori.

Autoritatile fiscale aveau ca termen pentru emiterea legislatiei conexe necesara indeplinirii etapelor din procesul de inlocuire a caselor de marcat fiscale la data de 30 septembrie 2017. O prima parte a acesteia a fost emisa abia in data de 20 noiembrie. Astfel, termenele stabilite initial au fost depasite cu circa doua luni.

Piata de plati online se va deschide de anul viitor pentru noi prestatori de plati, odata cu expirarea termenului de transpunere a directivei revizuite privind serviciile de plata (PSD 2), la 13 ianuarie 2018. Noile reglementari vor acorda acces la infrastructura si datele bancilor unor noi actori (companii de tehnologie, comercianti, operatori de telefonie etc.) ca sa initieze plati in numele clientilor si sa ofere acestora date agregate despre conturile lor deschise la mai multe banci. Pentru accesarea datelor va fi necesar acordul explicit al clientilor.

Evolutia rapida a pietelor online din ultimii ani a impus o regandire a formelor de comercializare a produselor si serviciilor. O data cu aceasta, apare necesara si adaptarea cadrului juridic existent, acordandu-se o atentie tot mai sporita, spre exemplu, intrebarii daca restrictiile prin care se limiteaza posibilitatea comerciantilor cu amanuntul de a vinde pe platforme online ar putea genera ingrijorari din perspectiva regulilor in materie de concurenta.

Raportarile privind TVA au un grad de complexitate foarte ridicat, fiind mari consumatoare de resurse. De exemplu, completarea formularului 394 - prin care se declara toate tranzactiile pe teritoriul Romaniei - poate costa o companie saptamani de munca daca are o activitate complexa si un volum mare de tranzactii.

Controalele/inspectiile diferitelor institutii reprezinta un factor perturbator pentru activitatea agentilor economici, iar atunci cand echipele de control dispun sanctiuni complementare, prin procesele verbale de constatare a contraventiei, pot fi generate blocaje, precum lipsa fluxului de capital circulant, a fondurilor salarii, riscul de insolventa etc.

Persoanele nerezidente, subiect intr-un raport juridic fiscal in Romania, au obligatia de a se inregistra fiscal in Romania, potrivit Codului de procedura fiscala, prin atribuirea unui numar sau cod de identificare fiscala (NIF). Obligatia de inregistrare fiscala in Romania exista inca de pe vremea vechiului Cod de Procedura Fiscala (OG 92/2003), insa nu a fost respectata de fiecare data in practica din cauza dificultatilor administrative. Consecintele neinregistrarii fiscale sunt multiple, afectand atat nerezidentii, cat si platitorii de venituri.

Modificarile aduse in materie de  impozit pe profit - dintre care se evidentiaza regulile privind deducerea cheltuielilor cu costurile de indatorare - reprezinta o sincronizare a legislatiei nationale cu directiva UE 1164/2016 - "Anti Tax Avoidance Directive" (ATAD). Noile reguli au, printre altele, scopul de a impiedica transferul artificial de profituri prin contractarea de imprumuturi purtatoare de dobanda. Un efect cel putin la fel de important va fi ca societatile care fac parte dintr-un grup se vor finanta mai scump atat de la partile afiliate, respectiv de la alte companii din grup, cat si de la institutiile financiare. Din acest motiv, in alte State Membre UE transpunerea directivei in legislatiile nationale este un proces de durata care implica analize.

Din punct de vedere al proprietarului unei cladiri ce se supune certificarii energetice, obligatiile referitoare la certificatul de performanta energetica astfel cum ele rezulta din Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor (in continuare, "Legea 372/2005") includ, pe de o parte, obtinerea certificatului de performanta energetica si, pe de alta parte, prezentarea lui cocontractantilor sau autoritatilor relevante in situatiile reglementate de dispozitiile legale relevante.

Capitala Romaniei a urcat pe primul loc in topul oraselor cu cel mai aglomerat trafic, publicat de compania de navigare si cartografiere TomTom. Una dintre multele cauze ale acestei situatii este transportul de marfuri. Cum ar putea contribui procedurile de vamuire la ameliorarea traficului?

Pe fondul evenimentelor tragice pe plan local dar si international, domeniul securitatii la incendiu si, in special, riscurile aferente, au cunoscut o puternica mediatizare. Am observat insa ca aceasta publicitate a avut si un efect pozitiv. Statisticile ne arata ca la nivel general a crescut gradul de conformare (practic a crescut numarul documentatiilor depuse in scop de autorizare), investitorii fiind mai receptivi si atenti la exigentele impuse de legiuitor.

Masurile fiscale reprezinta principala parghie prin care guvernul influenteaza economia. Chiar si cand vorbim de o decizie singulara, dar cu atat mai mult cand analizam un pachet de propuneri, ar trebui sa vedem clar incotro duc, cum stimuleaza sau inhiba mediul de business, cu ce efecte si pentru cine aduc avantaje sau dezavantaje. Pe scurt sa avem un studiu al impactului lor pe termen mediu si suficient timp pentru a le intelege si a le acomoda in planurile de business.

Noile reguli pentru deducerea cheltuielilor cu dobanzile la calculul impozitului pe profit au ca principala consecinta majorarea costurilor de finantare pentru companiile care fac parte din grupuri, indiferent daca se imprumuta de la o alta societate afiliata sau de la banca. Industria de real-estate va fi in mod deosebit afectata, pentru ca implica active cu ciclu lung de fabricatie, investitie care se recupereaza pe termen lung.

In negocierea oricarui contract este important sa fii ancorat in realitatea pietei, iar aceasta include realitatea juridica. Asteptarile nerealiste ale partilor la intrarea intr-un contract de inchiriere pot duce la frustrari care impacteaza ulterior negativ relatia de lunga durata in care intra proprietarul si chiriasul.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a hotarat, pe 19 octombrie 2017, in cauza C-101/16 Paper Consult SRL acordarea dreptului de deducere a TVA catre persoanele impozabile care au realizat achizitii de la contribuabilii declarati inactivi de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF).

In ultimii ani observam o atentie sporita acordata in cadrul controalelor fiscale de catre autoritatile din Romania dosarului preturilor de transfer. In foarte multe cazuri aceasta analiza detaliata a ANAF se concretizeaza in ajustari semnificative de preturi de preturi de transfer ce pot duce la impozit pe profit suplimentar plus accesoriile fiscale aferente.

De la 1 octombrie, este aplicabila o noua procedura pentru evaluarea riscului fiscal (in scopul inregistrarii de TVA prin optiune, in scopul reinregistrarii dupa ce codul de TVA a fost anulat sau in scopul evaluarii periodice a persoanelor inregistrate in scopuri de TVA), criteriile devenind oarecum transparente - si fara sa fie necesar ca aplicantii sa ofere informatii catre ANAF legate de respectivele criterii.

Negocierile pentru iesirea Marii Britanii din UE vizeaza inclusiv relatia viitoare cu piata unica a UE (si cu uniunea vamala a UE). Exista mai multe scenarii posibile care implica diferite grade de armonizare a pietei. In functie de acestea, operatorii economici se vor confrunta cu mai multe sau mai putine obstacole comerciale. Un scenariu dur ar insemna ca Marea Britanie va parasi atat piata unica, cat si uniunea vamala a UE. In acest caz, se vor aplica regulile care reglementeaza schimburile comerciale dintre membrii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), iar Marea Britanie va trebui sa negocieze propriile sale angajamente comerciale.

Firmele de investitii, clientii lor - persoane juridice si emitentii trebuie sa detina un cod LEI (Legal Entity Identifier) incepand cu 3 ianuarie 2018. In caz contrar vor intampina dificultati in desfasurarea tranzactiilor cu instrumente financiare, existand chiar riscul de a nu le putea efectua.

Cu riscul de a folosi un stereotip, precizez inca de la inceput ca au curs tone de cerneala in domeniul insolventei. Cu toate acestea, insolventa reprezinta in continuare o sperietoare atat pentru debitori, care tergiverseaza formularea cererii de deschidere a procedurii, cu consecinte dezastruoase pentru activitatea lor si a celorlalte societati cu care intra in contact, cat si pentru creditori, care refuza sa intre in relatii de afaceri cu societati aflate in insolventa sau chiar cu societati asupra carora planeaza simple suspiciuni de insolventa. In acest din urma caz, in lipsa increderii partenerilor de afaceri, soarta debitorilor care poarta sau urmeaza sa poarte stigmatul insolventei pare a fi pecetluita.

De la momentul aprobarii ordonantei privind plata defalcata a TVA, caracteristicile sistemului au fost intens discutate. Cele mai recente declaratii de la varful guvernului au pus sub semnul intrebarii aplicarea generalizata a acestui sistem. Cu toate acestea, in Parlament inca se dezbate, opiniile fiind divergente. Daca mecanismul va intra in vigoare obligatoriu de la 1 ianuarie 2018 si va deveni parte a realitatii fiscale, dincolo de oportunitatea lui in peisajul economiei romanesti, contribuabilii vor fi pusi in situatia de a-l aplica.

Ca orice proces de schimbare, liberalizarea, care a deschis spre concurenta sectoare economice dominate in mod traditional de companii monopoliste, a dat nastere multor situatii controversate. Puse in situatia de a se lupta pentru a atrage si mentine clienti, multe dintre fostele companii monopoliste au incercat sa isi pastreze status-quo-ul recurgand in unele cazuri la mjiloace care au ajuns si in atentia autoritatilor de concurenta.

Modul in care Comisia Europeana analizeaza anumite comportamente este deseori preluat de catre autoritatile nationale. Cel mai facil exemplu este dat de practica investigatiilor sectoriale europene ce sunt urmate la intervale scurte de copii la nivel national (cea mai recenta fiind investigatia sectoriala in comertul online).

Din totalul angajatilor din Uniunea Europeana, 0,4% sunt detasati in alte state pe baza Directivei CE 71/96 aflata pe agenda publica in ultima vreme (conform analizei privind detasarea lucratorilor, "Posting of workers", publicata de Directoratul General pentru Ocuparea Fortei de Munca, Afaceri Sociale si Incluziune al Comisiei Europene).

Pe fondul declansarii procedurii de infringement impotriva Romaniei in anul 2016 ca urmare a nerespectarii legislatiei europene prin adoptarea legii privind etichetarea laptelui, a fost adoptata Legea 192/2017 ("Legea 192/2017") pentru modificarea Legii 88/2016 privind stabilirea unor masuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspat pentru consum si a produselor lactate ("Legea etichetarii laptelui"). Legea 192/2017 va intra in vigoare la 1 ianuarie 2018.

In ultima saptamana, in legatura cu mecanismul de plata defalcata a TVA ("split TVA"), au fost aduse in discutie doua dezvoltari importante: proiectul de Ordin privind procedura de rambursare a sumelor din contul special de TVA si amendamentele aduse de Senat la Legea de aprobare a Ordonantei Guvernului nr. 23/30.08.2017 privind plata defalcata a TVA.

Ciprian Timofte, Managing Associate, si Sergiu Cretu, Avocat Senior in cadrul Tuca Zbarcea & Asociatii au discutat in cadrul unui interviu acordat HotNews despre schimbarile pe care le aduce noul Regulament General Privind Protectia Datelor Personale. "GDPR vorbeste despre faptul ca atunci cand intre operator si persoana vizata exista un raport de subordonare, consimtamantul exprimat de catre persoana avizata trebuie privit cu rezerve".

• Intra in articol pentru a urmari interviul integral

Consimtamantul reprezinta unul dintre cel mai des uzitate temeiuri de prelucrare a datelor cu caracter personal, cu precadere in mediul online (inclusiv marketing direct). La nivel practic, consimtamantul a ridicat numeroase intrebari si dileme, in special relativ la cerintele de indeplinit de catre operatori pentru obtinerea unui consimtamant valabil. Cu ce schimbari vine Regulamentul General Privind Protectia Datelor Personale (GDPR)? Care sunt cerintele de indeplinit pentru a putea vorbi despre un consimtamant valabil? Cand trebuie informate persoanele vizate si cum se face aceasta informare? Ciprian Timofte, Managing Associate, si Sergiu Cretu, Avocat Senior in cadrul Tuca Zbarcea & Asociatii, discuta online cu cititorii despre consimtamantul si informarea conform GDPR.

• Intra in articol pentru a vedea raspunsurile invitatilor

Printr-o Decizie foarte recenta, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in Complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat cu efect obligatoriu ca este posibila executarea silita a unei creante garantate printr-un contract de ipoteca valabil incheiat, ce constituie titlu executoriu, chiar daca dreptul de creanta insusi nu este constatat printr-un inscris care sa constituie, potrivit dispozitiilor legale, titlu executoriu.

Initiativa privind impozitarea economiei digitale, anuntata oficial de Comisia Europeana printr-o comunicare din 21 septembrie, reprezinta in fapt o accelerare a procesului de schimbare a taxarii in economia digitala, proces inceput de mult, dar care nu a fost finalizat pana acum datorita complexitatii sale.

Incepand cu 1 octombrie 2017 nu se mai aplica termenul de gratie acordat in vederea intrarii in legalitate pentru constructiile puse in functiune in lipsa autorizatiei de securitate la incendiu. Oana Badarau, partener PeliFilip, si Gianina Gavanescu, senior associate PeliFilip, discuta despre ce risca investitorii care nu au profitat de aceasta facilitate si nu au intrat in legalitate.

Grupurile multinationale cu prezenta in Romania au pentru prima data, incepand din 2017, obligatii de notificare si/sau raportare locale ca urmare a preluarii in legislatia nationala prin OG 42/2017 a Directivei (UE) 2016/881 prin care se impune obligativitatea pregatirii Raportului pentru fiecare tara in parte, denumit conform reglementarilor internationale raportul Country-by-Country (CbC).

Parteneriatul Public-Privat s-a consolidat la nivel international si european, in ultimii 50 de ani, ca un instrument de cooperare intre sectorul public si privat de natura sa genereze oportunitati mai atractive atat pentru investitori, cat si pentru autoritatile publice, permitand in acelasi timp o posibilitate mai mare de selectie a modalitatii de punere in aplicare a unor proiecte strategice.

Mai e posibila monitorizarea angajatilor? Daca da, cum? In lumina noii decizii a Marii Camere CEDO si in contextul noilor reguli mai restrictive in domeniul protectiei datelor cu caracter personal, impuse prin Regulamentul General de Protectie Datelor cu Caracter Personal, ce trebuie avut in vedere atunci cand se ia in considerare o eventuala monitorizare a angajatil

In continuarea articolului de saptamana trecuta privind consimtamantul pentru prelucrarea datelor conform GDPR, in aceasta parte a materialului voi vorbi despre: consimtamantul expres in cazuri speciale, aspectele formale privind consimtamantul, consimtamantul in cazul prelucrarii datelor minorilor, precum si despre dreptul de retragere a consimtamantului.

Conducerile companiilor sunt expuse riscurilor de raspundere atat civila, cat si penala pentru deciziile pe care le iau, dar fundamentarea economica solida a tranzactiilor si documentarea operatiunilor si a altor activitati poate preveni materializarea unor asemenea riscuri. Vom analiza in continuare doua categorii de mare risc pentru forul decizional al societatii care vizeaza tranzactiile aparent "profitabile".

Nu mai este demult o noutate faptul ca pe 25 mai 2018 va intra in vigoare Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("GDPR"). Un aspect important adresat in GDPR vizeaza un temei traditional al prelucrarii datelor cu caracter personal - consimtamantul persoanelor vizate.

Avand in vedere actualul climat, se poate estima ca toate marile companii cu tranzactii intra-grup semnificative vor experimenta un control fiscal al preturilor de transfer in urmatorii trei, pana probabil la cel mult cinci ani. Estimarea se bazeaza pe istoricul verificarilor, pe lista de prioritati din planurile de control si, mai ales, pe interesul in crestere pentru aceasta arie de business enuntat frecvent in ultimul timp.

Intr-o decizie marcanta (cazul Barbulescu contra Romaniei) pronuntata luni, 5 septembrie 2017, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a clarificat in detaliu limitele in care angajatii pot fi monitorizati la locul de munca.

Noul Regulament privind protectia datelor personale ("GDPR" sau "Noul Regulament") a intrat in vigoare pe data de 24 mai 2016, insa aplicarea acestuia a fost suspendata pentru o perioada de 2 ani, pentru a permite procesatorilor de date cu caracter personal sa isi alinieze activitatea la noile standarde. Modificarile avute in vedere sunt substantiale si ambitioase, avand implicatii deosebite in special pentru sectorul online, care ofera servicii B2C. Incepand cu 25 mai 2018, noile reglementari privind protectia datelor vor avea aplicabilitate directa in toate statele membre SEE, iar sanctiunile prevazute in caz de nerespectare a acestora reclama o atentie sporita din partea agentilor economici.

Raluca Baldea, Director Deloitte, si Alexandru Aparaschivei, Senior Manager Deloitte, au discutat online cu cititorii despre mecanismul de plata defalcata a TVA (split payment VAT), optional de la 1 octombrie 2017 si obligatoriu de la 1 ianuarie 2018. Ei au explicat cum va functiona, in practica, acest mecanism si au identificat cateva dintre problemele cu care se vor confrunta mediul de afaceri si statul in implementarea lui.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) aplica, deja de cativa ani, principiul preluat din jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene care stabileste ca atunci cand are loc o evaziune in domeniul TVA partile implicate in tranzactie "stiau sau ar fi trebuit sa stie" ca participa la evaziune fiscala.

Recentele modificari ale Codului Muncii, prin Ordonanta de Urgenta nr. 53/2017 din 4 august 2017, au ca principal scop combaterea muncii nedeclarate, inclusiv pe durata existentei contractului de munca. Astfel, ordonanta a reglementat pentru prima oara conceptul de "munca nedeclarata", fiind extinse categoriile de fapte care erau circumscrise in mod traditional acestuia.

Raluca Baldea si Alexandru Comanescu, Seniori Manageri Deloitte Romania au discutat in cadrul unui interviu despre sistemul de plata defalcata a TVA, masura ce ar urma sa fie aplicata in Romania de la 1 octombrie 2017. Alexandru Comanescu: "Vor mai fi afectate acele companii care au termene de plata care depasesc data la care TVA-ul este datorat catre bugetul de stat". Raluca Baldea: "Ne asteptam ca povara administrativa, atat la nivelul contribuabililor, cat si la nivelul statului, sa fie una semnificativa si potential imposibil de gestionat".

Majoritatea statelor europene au transferat o parte semnificativa a procedurilor administrative-fiscale in mediul online, realizand controalele fiscale electronic (E-audit) si extragand valoare adaugata din datele furnizate de contribuabili. Exceptie fac Romania, Bulgaria si Malta, conform analizei Deloitte Romania (pe baza informatiilor existente in cadrul retelei globale a firmei de consultanta).

Sunt semne ca avem parte de o vara fierbinte pe piata farma, in care probleme noi de ordin politic, ori care tin de mediul de afaceri sau juridic se adauga problemelor cronice, nesolutionate, ce pun presiune semnificativa pe toti actorii pietei, fie ei furnizori de medicamente si servicii medicale, fie beneficiari.​

Legislatia fiscala joaca un rol esential in luarea deciziei de a realiza investitii in Romania, fiind un cost care afecteaza profitabilitatea, iar atunci cand impune tratamente diferite in functie de jurisdictia din care provin investitorii devine o bariera in atragerea acestora.

Intr-un mediu digital cu o prezenta in crestere, piata unica digitala (PUD) a devenit una din prioritatile Uniunii Europene (UE). Un pas esential catre PUD, Regulamentul (UE) nr. 910/2014 privind identificarea electronica si serviciile de incredere pentru tranzactiile electronice pe piata interna (Regulamentul eIDAS) a avut ca scop asigurarea unei "fundatii comune pentru interactiunea electronica sigura intre cetateni, intreprinderi si autoritati publice, amplificand astfel eficacitatea serviciilor online publice si private, a activitatilor economice electronice si a comertului electronic" din UE.

Problema supraaglomerarii penitenciarelor si a conditiilor din acestea a devenit de mare interes, mai ales pe fondul masurilor de politica penala propuse pentru rezolvarea ei, dar si a emiterii hotararii pilot in cauza Rezmives si altii impotriva Romaniei, pe 25 aprilie, de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO).

Zilele trecute, citeam ca un om de afaceri suedez a fost declarat falimentar dupa ce un hacker i-a furat identitatea, a luat un credit in numele lui si ulterior a depus o cerere de faliment. Este un caz ilustrativ pentru riscurile tot mai mari pe care le au atat persoanele private, cat si operatorii de date intr-o lume si o economie tot mai digitalizate.

O veche controversa privind posibilitatea revocarii actelor juridice unilaterale in dreptul muncii a impartit ani la randul practica si literatura de specialitate in doua tabare antagonice. Confruntata la randul sau cu dilema solutionarii acestui conflict, in primavara anului trecut Curtea de Apel Iasi a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a transa problema compatibilitatii deciziei de concediere cu dispozitiile Codului Civil privind regimul juridic al actului juridic unilateral si cea a posibilitatii revocarii acesteia ulterior momentului comunicarii sale.

Recenta initiativa de a-i obliga pe cei care angajeaza part-time sa achite impozit si contributii la nivelul salariului minim este simptomatica pentru modul in care sunt gandite prevederile legale si actiunile de control. Se porneste de la prezumtia ca marea majoritate a contractelor cu timp partial sunt rezultatul unui comportament evazionist. Masura pare una contra-intuitiva la prima vedere. Astfel, legiuitorul considera ca impunand o sarcina fiscala mai mare pentru venituri in zona gri, gradul de colectare va creste.

Procedura abreviata a judecatii in cazul recunoasterii invinuirii presupune, printre altele, ca inculpatul sa recunoasca in totalitate faptele retinute in actul de sesizare a instantei. Astfel, conform art. 374 alin. (4) din Codul de procedura penala, in cazurile in care actiunea penala nu vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiune pe viata, presedintele pune in vedere inculpatului ca poate solicita ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor prezentate de parti si de persoana vatamata, daca recunoaste in totalitate faptele retinute in sarcina sa(subl. ns.).

Liniile directoare privind preturile de transfer pentru companiile multinationale si administratiile fiscale - ghidul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) - au fost modificate si actualizate pe 10 iulie 2017. Noua versiune include o serie de recomandari preluate din planul BEPS - Erodarea bazei impozabile si mutarii profiturilor, plan la care Romania a devenit membru asociat la inceputul lunii iunie 2017.

Creditele bancare ar putea fi acordate exclusiv online si in Romania, asa cum se intampla in alte state europene, daca pe de o parte legislatia nationala si autoritatile competente ar face procesul de digitalizare mai usor prin clarificarea legislatiei, iar pe de alta parte daca sistemul bancar ar fi mai deschis la intelegerea si cuantificarea riscurilor juridice aferente digitalizarii.

Punctul de vedere exprimat de Curtea de Apel Bucuresti a fost acela ca exista doua interpretari ale dispozitiilor legale: una apropiata de litera legii, iar cea de-a doua, conform spiritul legii. Conform primei interpretari scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac, reglementata de art. 28, opereaza indiferent de partea care formuleaza calea de atac, avand in vedere principiul egalitatii partilor in procesul civil, precum si principiul potrivit caruia acolo unde legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga, iar textul de lege nu face o diferentiere in functie de partea care formuleaza calea de atac.

Controalele vamale ii pot viza inclusiv pe producatori atunci cand autoritatile verifica daca produsele tranzactionate sunt originare si pot beneficia datorita acestui statut de beneficii tarifare. Din acest motiv, producatorii trebuie sa cunoasca atent regulile de origine. In caz contrar risca sa achite taxele vamale aplicabile in mod normal la momentul vamuirii, dar si penalitati. Voi explica in cele ce urmeaza cum se poate ajunge intr-o astfel de situatie.

Indiferent de statut profesional, culoare politica sau nivel al veniturilor, cu totii am fost prinsi in ultimele zile in febra discutiilor ocazionate de noul program de guvernare lansat saptamana trecuta. Discutiile sunt aprinse si in contextul climatului politic in care fostul guvern a fost dat jos de propria coalitie de guvernamant, iar emotiile sunt inca puternice. De ce? Am putea spune pentru ca avem o anumita preferinta politica si dorim, ca la un spectacol sportiv, sa vedem cine castiga si cine pierde.

O decizie recenta a Comisiei Europene ("CE") in materie de ajutor de stat atrage atentia mai ales in contextul discutiilor din ultima vreme cu privire la modificarea sistemului de impozitare din Romania, prin trecerea la un sistem de impozitare progresiva, bazat pe cifra de afaceri. Astfel, printr-un comunicat publicat pe 30 iunie 2017, CE a anuntat ca noua schema de taxare aplicabila companiilor din sectorul retailului alimentar din Polonia incalca normele UE privind ajutorul de stat.

Recent, pe site-ul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor ("Oficiul") a fost publicat un proiect de Lege pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, care transpune in legislatia nationala Directiva (UE) 2015/849, a patra directiva care abordeaza amenintarea reprezentata de spalarea banilor (AMLD4). Odata cu adoptarea si intrarea in vigoare a proiectului de Lege, aceasta va deveni principala reglementare in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor si a finantarii terorismului, actuala Lege in domeniu (Legea nr. 656/2002) urmand sa fie abrogata. Totodata, cadrul legislativ va fi completat de regulamentul de aplicare a noii Legi pe care Oficiul trebuie sa il prezinte Guvernului spre aprobare in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a acesteia.

Importatorii de produse livrate in ambalaje reutilizabile care sunt returnate furnizorilor externi au neclaritati privind obligatiile de mediu ce le revin, in conditiile in care aceste ambalaje nu raman pe teritoriul national si nu ar trebui sa se supuna contributiei la Fondul pentru Mediu aplicabile celorlalte deseuri de ambalaje. Situatia este aceeasi si in cazul achizitiilor intra-comunitare.

Romania a participat la semnarea Conventiei multilaterale de modificare a tratatelor de evitare a dublei impuneri, alaturi de alte 75 de tari, pe 7 iunie, la Paris. Astfel, tara noastra si-a exprimat intentia de a modifica cele 91 de tratate de evitare a dublei impuneri si de prevenire a evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital incheiate de-a lungul timpului cu alte state.

In dreptul procesual-penal, inculpatul castiga timp si un oarecare confort psihic, dar pierde sansa unei solutii de achitare - cea mai dezirabila solutie, la sfarsitul unor proceduri penale de durata, cea care ii dovedeste nevinovatia. In dreptul concurentei, se castiga de asemenea timp si - deloc neglijabil in anumite cazuri - o amenda mai mica.

Gestionarea sarcinilor fiscale este poate una dintre cele mai serioase preocupari ale unui participant la mediul de afaceri. Pentru administrarea eficienta a propriului patrimoniu si din perspectiva obtinerii unui profit intr-un cuantum ridicat, contribuabilii recurg la diverse "artificii" pentru evitarea sau diminuarea obligatiilor fiscale.

Modificarea legii cooperativelor, inclusiv prin introducerea de facilitati fiscale pentru acestea, a avut ca scop stimularea asocierii micilor jucatori, considerata esentiala pentru a creste puterea de negociere a acestora cu marii comercianti, accesul la credite, atragerea de fonduri europene, achizitia de utilaje si tehnologie. Insa dupa un an de la publicarea acesteia (legea 164/2016), desi initiatorii au privit-o drept o reforma profunda menita sa adapteze sectorul agricol la cerintele pietei, efectele se lasa asteptate. Definitiile neclare din lege, precum si lipsa clarificarilor privind potentiala calificare ca ajutor de stat sunt principalele cauze care au facut-o inaplicabila.

Obligatii suplimentare pe zona preturilor de transfer privind raportarea anumitor indicatori inregistrati de grupurile multinationale in jurisdictiile unde isi desfasoara activitatea ("Country by country reporting", mentionate de catre Actiunea 13 BEPS emisa de OCDE) au fost aprobate de Guvern saptamana trecuta.

Activitatile de cercetare - dezvoltare beneficiaza din acest an de scutirea de impozit pe profit care, aplicata alaturi de scutirea de impozit pe venit pentru salariatii cercetatori si programatori, ar putea insemna un deceniu de "tax holiday" pentru companii. In Codul fiscal exista, deja, de cativa ani, si alte mecanisme menite sa impulsioneze domeniul cercetarii - dezvoltarii, insa din cauza dificultatilor pe care companiile le-au intampinat in practica, rezultatele privind aplicarea acestora au fost modeste, in timp ce noua facilitate pare mult mai usor de implementat.

Toate companiile din Romania care nu si-au dedus TVA pentru tranzactiile cu parteneri inactivi fiscal, fie din proprie initiativa, fie pentru ca li s-a refuzat acest drept de catre autoritati, ar putea avea sansa sa isi recupereze retroactiv sumele platite bugetului, reiese din propunerea avocatului general facuta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) in cauza C-101/16 din 31 mai 2017.

Anul 2017 este marcat de cateva forte antagonice, a caror rezultanta pare a fi incerta. Pe de-o parte, se discuta despre pasii care urmeaza a fi facuti pentru consolidarea pietei unice si realizarea uniunii bancare. Pe de alta parte, au inceput negocierile dintre Uniunea Europeana (UE sau Uniunea) si Marea Britanie, cauzate de Brexit. O scurta trecere in revista a acestor tendinte contrare, sesizate la nivelul Uniunii, este prezentata in continuare.

Acolo unde exista potential de a colecta sume la buget statul va interveni prin impozitare mai devreme sau mai tarziu. Este si cazul cryto valutelor care genereaza venituri substantiale. Teoretic, inclusiv in Romania sunt impozabile, conform regulii generale, dar cu toate acestea se afla intr-o zona nereglementata. Practic, vidul legislativ expune investitorii riscului fiscal si ii lasa, in cazul unui control, la latitudinea inspectorilor. Istoria recenta arata ca numeroase situatii lasate "in aer" de legislatia fiscala s-au intors, apoi, impotriva contribuabililor.

La aproximativ 23 de ani de la intrarea in vigoare a Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 273 din 1994, acesta a fost inlocuit integral de Regulamentul aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 343/2017 publicata in Monitorul Oficial nr. 406 din 30 mai 2017 ("Noul Regulament").

De multe ori, contractele de inchiriere cu chiriasi "ancora" din zona de "retail" contin prevederi aflate in zona gri a regulilor de concurenta. Unele contracte de inchiriere contin interdictii de a subinchiria spatiul pentru anumite activitati sau chiar de a deschide alte magazine in "aria de captare" a centrului comercial, locatorul asigurandu-si, astfel, o exclusivitate cu privire la produsele / serviciile chiriasului in cauza.

Proprietarii de masini hibride ar trebui sa plateasca un pret redus cu circa 40% la cumpararea de carburanti, avand in vedere ca, potrivit Codului fiscal, pot beneficia de scutirea de accize.  In practica, insa, facilitatea nu este functionala pentru ca lipsesc normele si procedurile legale necesare.

Toti contribuabilii care au tranzactii intra-grup, indiferent de marimea afacerii, trebuie sa prezinte dosarul preturilor de transfer daca le este solicitat de autoritatile fiscale. Din acest motiv, criteriile care plaseaza sau nu companiile in vizorul fiscului au devenit o tema de dezbatere si o preocupare majora in mediul de business. Prin urmare, mi-am propus sa conturez, in cele ce urmeaza, profilul contribuabilului expus riscului de a fi controlat.

Gratie eforturilor de reconfigurare a legislatiei privind organizarea si impozitarea jocurilor de noroc din perioada 2015-2016, Romania a devenit o jurisdictie atractiva atat pentru operatori, cat si pentru participantii la asemenea activitati. Probabil cel mai notabil rezultat al acestor eforturi il reprezinta crearea unui cadru legislativ functional pentru activitatea de jocuri de noroc la distanta, care permite statului roman sa capitalizeze popularitatea crescanda a jocurilor de noroc online.

Un proiect de lege propus in toamna lui 2016 si luat in dezbatere de parlament in aceasta luna a fost prezentat de initiatori ca o solutie pentru cresterea de pana la patru ori a incasarilor din impozitele pe profiturile companiilor. De fapt, acest proiect este transpunerea unei directive europene care, la randul sau, face parte dintr-un amplu pachet de reglementare in zona impozitarii corporatiilor gandit la nivel international. Ce prevede concret si ce impact ar putea avea?

Companiile au la dispozitie cateva instrumente legale pe care le pot folosi atunci cand nu stiu sa intrepreteze legislatia pentru a evita disputele cu inspectorii fiscali in cadrul unui control. La randul lor, autoritatile ar trebui sa fie motivate sa raspunda cat mai prompt si mai clar demersurilor contribuabililor ca sa isi indeplineasca rolul de indrumare si preventie asumat in ultima vreme. Cum sta situatia in practica?

Insusi subiectul posibilitatii anularii in instanta a documentatiilor de urbanism starneste controverse. Explicatia vine din mai multe directii. In primul rand, se pune problema cunostintelor magistratilor in domeniul arhitecturii si urbanismului. La prima vedere s-ar aprecia ca magistratii verifica doar conformitatea respectivelor documentatii de urbanism cu legea. Cu toate acestea, in practica se intalnesc spete in care magistratii s-au pronuntat pe oportunitatea respectivei documentatii, anuland planurile contestate.

Dezvoltarea tehnologiei este foarte accelerata, iar de multe ori reglementarile legale raman in urma evolutiei tehnicii sau a aplicatiilor practice ale acesteia. Uneori existenta unui vid legislativ este explicabila, intrucat este imposibil pentru legiuitor sa prevada traiectoria si modul in care tehnologia se dezvolta. Pe de alta parte, atunci cand diverse tipuri de tehnologii apar si incep sa fie folosite pe scara larga, este de asteptat ca reglementarea sa "prinda din urma" realitatea sociala astfel incat sa creeze un cadru legislativ care sa dea certitudine si sa echilibreze interesele in joc. Unul dintre exemplele in care reglementarea legala pare ca a ramas in urma evolutiei tehnologice este reprezentat de utilizarea aparaturii de tip dashcams (camere de bord).

Legislatia care reglementeaza colaborarea dintre sectorul public si cel privat pentru realizarea si operarea unor obiective de interes public, sub forma parteneriatelor public-private si a concesiunilor de lucrari si servicii, a fost modificata anul trecut, fiind eliminate multe dintre dificultatile in realizarea proiectelor.

In ultima perioada, expresii precum "practica neunitara" sau "legislatie ambigua" sunt tot mai des folosite in discutii pe tema "dreptului martorului" de a fi insotit de avocat, in special, in cadrul procedurilor de audiere ce se desfasoara in faza de urmarire penala. Aceasta deoarece, desi Legea fundamentala garanteaza dreptul la aparare al oricarei persoane, legea penala nu prevede in mod expres dreptul martorului de a fi asistat de avocat.

Legea privind diminuarea risipei alimentare (Legea nr. 217/2016), care va intra in vigoare pe 21 mai 2017, a starnit deja multiple discutii privind oportunitatea si legalitatea sa atat in mediul de afaceri, cat si al avocatilor si consultantilor. Motivul este ca, din pacate, legea nu este lipsita de aspecte neclare sau controversate care vor crea, cu siguranta, dificultati la momentul punerii in aplicare.

Incepand cu anul 2014, odata cu intrarea in vigoare a noilor reguli prudentiale cerute de standandele internationale Basel III, precum si de Directiva 2013/36/EU si Regulamentul nr. 575/2013, tranzactiile de vanzare de credite neperformante au intrat si mai mult in atentia investitorilor. Romania s-a situat pe primul loc in Europa Centrala si de Est in privinta vanzarilor de portofolii de credite neperformante, inregistrand tranzactii in valoare de 3,5 miliarde de euro in 2015 si 2016. Avand in vedere ca inca mai sunt banci mari romanesti care au o rata a creditelor neperformante de peste 10%, asteptarile pietei sunt ca tranzactiile de vanzare de portofolii de credite sa continue si in perioada urmatoare.

Statisticile recent publicate de Consiliul Concurentei cu privire la activitatea sa in anul 2016 arata, inca o data, ca mediul de afaceri trebuie sa gestioneze atent riscurile pe care le poate genera incalcarea legislatiei din domeniu.

La inceputul lunii martie a fost preluata de mai multe surse de stiri o declaratie a Ministerului Muncii si Justitiei Sociale privind elaborarea unui proiect de act normativ privind "teleworking", in traducere "telemunca", reprezentand munca la distanta prin mijloace informatice. Proiectul este in acest moment in curs de redactare si se doreste a fi adoptat dupa consultarea cu reprezentantii organizatiilor sindicale si ai mediului de afaceri in octombrie 2017.

In timp ce in alte tari tendinta in taxare este de reducere si simplificare sau de explorare a unor noi concepte, cum ar fi taxarea robotilor, Romania redescopera un impozit cu administrare greoaie pe care alte jurisdictii si-ar dori sa il abandoneze. Exemplele vehiculate public pentru noul sistem de impozitare a gospodariei - Statele Unite si Franta - merita poate o analiza mai fundamentata din perspectiva premiselor romanesti inainte de a fi adaptate sistemului dambovitean.

In scurt timp, companiile din industria HoReCa vor declara si vor plati noul impozit pe activitatea specifica, denumit si impozitul HoReCa. Desi normele de aplicare au fost publicate la jumatatea lunii aprilie, aceste companii continua sa se confrunte cu dificultati in aplicarea impozitului specific din cauza neclaritatii prevederilor legale.

Renuntarea la cota unica in schimbul impozitarii venitului global ar insemna o schimbare de paradigma in fiscalitatea romaneasca care ar presupune in primul rand - inainte de introducerea in lege a unor definitii, mecanisme de deducere a cheltuielilor si proceduri de administrare deloc simple - o recentrare a relatiei stat-contribuabil pe incredere in loc de suspiciune.

Noul pachet legislativ in domeniul achizitiilor publice nu mai reglementeaza un prag care trasa limita sub care ofertele financiare erau considerate ca avand preturi aparent neobisnuit de scazute prin raportare la valoarea estimata a contractului. Si nici nu mai obliga autoritatile contractante sa solicite ofertantilor clarificari cu privire la modul de formare a pretului, in urma carora se stabilea daca acele oferte au un pret neobisnuit de scazut sau nu.

La data de 14 aprilie 2017 a fost publicata in Monitorul oficial al Romaniei Hotararea de Guvern nr. 216/2017 privind aprobarea schemei de ajutor de stat avand ca obiectiv sprijinirea investitiilor destinate promovarii productiei de energie din surse regenerabile mai putin exploatate, respectiv biomasa, biogaz, energie geotermala ("HG 216/2017").

Curtea de Conturi exercita functia de control asupra modului de formare, administrare si intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, furnizand Parlamentului si respectiv, autoritatilor publice deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea si administrarea acestora.

Reluarea dezbaterii in Parlament asupra legii supranumite "51% produse romanesti la raft", impusa de notificarea Comisiei Europene privind incalcarea legislatiei comunitare, ar putea reprezenta un moment prielnic pentru clarificarea prevederilor care au generat reale dificultati la punerea sa in practica.

Printre altele, proprietatea intelectuala include produse, actiuni sau procese pe care o persoana (fizica sau juridica) le dezvolta si care ofera un avantaj competitiv - avantaj care, in anumite situatii, poate dicta successul unei afaceri la inceput de drum. Natura, valoarea si importanta elementelor de proprietate intelectuala se raporteaza in principal la specificul afacerii desfasurate.

Desi cheltuielile cu management, consultanta si alte servicii reprezinta de mai mult timp o tema preferata de controalele fiscale, exista premisele ca abordarea sa se schimbe in 2017. In perioada urmatoare, autoritatile vor verifica pentru prima data cum au inteles companiile sa aplice prevederile referitoare la deducerea acestui tip de cheltuieli modificate de Codul fiscal intrat in vigoare anul trecut.

Societatile certificate AEO (Operator Economic Autorizat) au posibilitatea, incepand cu 16 martie, sa declare marfurile centralizat, respectiv la un singur birou vamal, chiar daca fizic le prezinta la un birou vamal diferit din tara. Procedura va duce la optimizarea costurilor si la un mai bun control al vamuirii acestora.

Campania de controale anuntata repetat in ultima vreme de autoritatile fiscale si care ar urma sa inceapa in aprilie a fost perceputa ca o amenintare de mediul de afaceri desi mesajul contine simultan asigurari ca indrumarea va juca un rol important.

Producatorii de energie din surse regenerabile au primit o gura de oxigen dupa ce guvernul a aprobat o ordonanta de urgenta, saptamana trecuta, prin care a modificat regulile de functionare ale schemei de sprijin cu certificate verzi. Actul normativ a creat, astfel, cadrul legal care asigura cerere de certificate verzi pentru piata de profil care a fost afectata, incepand cu 2013, de reglementari mai putin favorabile.

Privita dintr-o perspectiva economica, libertatea contractuala, in special raportat la actuala economie de piata, reprezinta mijlocul juridic cel mai adecvat pentru asigurarea bunastarii sociale, precum si a progresului general. Din aceasta perspectiva, orice activitate comerciala are ca scop obtinerea unui profit care sa-i asigure viabilitatea pe piata in care aceasta actioneaza. Realizarea acestuia depinde insa de o serie de factori determinanti, factori care nu se pot concretiza fara o serie de riscuri la care orice profesionist trebuie sa se expuna in implementarea obiectivelor sale de afaceri.

In ultimii 10 ani, popularitatea jocurilor de noroc online a facut din aceasta industrie una dintre cele mai profitabile la nivel international, fiind o importanta sursa de venituri pentru statele care au oferit un cadru legislativ mutual benefic si atractiv pentru operatori.

In data de 27 februarie 2017, Parlamentul a adoptat Legea nr. 18/2017 privind aprobarea incetarii valabilitatii tratatelor bilaterale de investitii ("TBI") intra-UE. Legea a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 198 din 21 martie 2017 si a intrat in vigoare in data de 24 martie 2017. Legea nr. 18/2007 aproba incetarea valabilitatii prin acordul partilor sau prin denuntare unilaterala a tuturor celor 22 de TBI-uri intra-UE, in prezent in vigoare, incheiate de Romania si listate in Anexa la Lege.

Zilele trecute a circulat pe internet un material video cu privire la respingerea proiectului de lege privind obligativitatea "stropitorilor" ca mijloace de aparare impotriva incendiilor. Din motive lesne de inteles, materialul a ajuns viral. Dincolo de umorul situational si de limbaj de tip balcanic, problema "stropitorilor" este insa cat se poate de serioasa si merita a fi elucidata.

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (O.N.P.C.S.B.) este Unitatea de Informatii Financiare a Romaniei si are ca obiect de activitate prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului, scop in care primeste, analizeaza si prelucreaza informatii. Atunci cand constata existenta unor indicii temeinice de spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism, sesizeaza Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Serviciul Roman de Informatii, dupa caz. Potrivit prevederilor Legii nr. 656/2002, O.N.P.C.S.B. functioneaza ca organ de specialitate cu personalitate juridica in subordinea Guvernului inca din anul 1999 si este coordonat de prim-ministru.

In sistemul Directivei 95/46/CE privind protectia datelor cu caracter personal, Statele Membre puteau opta ca, la nivel national, controlul prelucrarilor de date sa fie realizat fie in baza notificarilor prealabile cu privire la prelucrarea datelor (Sistemul Notificarilor); fie de catre persoane specializate si independente numite de catre operatori si, dupa caz, de catre persoanele imputernicite - asa-numitii ofiteri de conformitate (DPO) (Sistemul DPO). Unele State Membre (cum ar fi Germania) au adoptat Sistemul DPO, in timp ce altele (inclusiv Romania) au apelat la Sistemul Notificarilor.
Regulamentul UE 2016/679 instituie o schimbare de paradigma, in sensul in care, pe de o parte, elimina in mod absolut Sistemul Notificarilor, iar pe de alta parte impune numirea unui DPO pentru anumite situatii.

Conform informatiilor existente pe site-ul Agentiei Nationale de Integritate, "ANI este doar piesa centrala sau motorul unui mecanism complex de evaluare, identificare si sanctionare a derapajelor de integritate". In cei opt ani de activitate, Agentia a creat una din cele mai mari baze de date cu privire la declaratii de avere si de interese (5,5 milioane de documente) si a finalizat peste 10.000 de dosare ce au vizat identificarea incidentelor de integritate survenite in cazul mai multor functionari publici, parlamentari, membri ai Guvernului, sefi de institutii din administratia publica locala, etc.