În data de 14 iulie 2020, Parlamentul a adoptat o propunere legislativă care vizează modificarea și completarea legislației din domeniul prevenirii discriminării la locul de muncă, anume Ordonanța de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și tratament. Această propunere va aduce modificări în principal în materia hărțuirii la locul de muncă, impunând sancțiuni aspre, inclusiv pentru angajați.

Comisia Europeană (CE) continuă acțiunea de implementare a obligațiilor de raportare fiscală de către diverse entități. Astfel, după aplicarea DAC 6, care introduce o astfel de obligație pentru tranzacțiile transfrontaliere considerate cu risc fiscal, CE se pregătește să adopte DAC 7, directivă care vizează reguli noi de raportare fiscală pentru platformele digitale. Scopul declarat al DAC 7 este acela de a monitoriza operațiunile din sfera economiei digitale, în special pe cele care implică intermedierea între furnizori persoane fizice sau juridice și clienți și care, în absența unor astfel de mecanisme de raportare, ar fi foarte greu de identificat și de verificat de către autoritățile fiscale.

Impactul pe care criza sanitară generată de pandemia de COVID-10 îl va avea, pe termen lung, asupra economiei globale este dificil de estimat în această fază, dar, în căutarea unui răspuns pentru viitor, poate ar trebui să analizăm cu atenție evenimentele recente, mai ales că acestea nu se pliază pe șabloanele desenate de crizele anterioare. O astfel de analiză este cu atât mai necesară, dacă ținem cont de faptul că, în general, orice perioadă dificilă are capacitatea de a scoate la suprafață vulnerabilități existente, dar și de a accelera planurile emergente pentru soluționarea acestora, care, în circumstanțe normale, ar rămâne latente.

Deloitte România a asistat Grupul TeraPlast, cel mai mare producător român de materiale de construcții, în vânzarea diviziei de oțel către grupul irlandez Kingspan, lider global în industria materialelor de termoizolare și de anvelopare a clădirilor, care era deja prezent în România. Tranzacția se referă la întreaga participație deținută de TeraPlast în fabricile de panouri termoizolante TeraSteel din România și din Serbia și în producătorul de țiglă metalică Wetterbest. Tranzacția este supusă aprobării autorităților în domeniul concurenței. Valoarea diviziei vândute este evaluată la 410 milioane de lei, iar prețul final va fi stabilit prin ajustarea acestei valori cu datoriile nete și capitalul de lucru.

Titularii mărcilor înregistrate si solicitanții cererilor de înregistrare a mărcilor au o serie de noi obligații de îndeplinit și termene de respectat, odată cu modificarea substanțială a legislației române în domeniu. Aceasta, după ce la data de 13 iulie 2020 a intrat în vigoare Legea 112/2020 pentru modificarea si completarea Legii 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice („Legea 112‟), prin care este transpusă în legislația națională Directiva Mărcilor 2015/2436 („Directiva‟).

Pe site-ul Senatului a fost înregistrată de curând o propunere legislativă (1) menită să debirocratizeze transferul părților sociale în cazul societăților cu răspundere limitată. Această inițiativă legislativă vine după o altă modificare recentă, extrem de binevenită în materia societăților, și anume abrogarea interdicției unei persoane de a deține calitatea de asociat unic în mai multe societăți cu răspundere limitată.

Pe 15 iulie 2020, a fost publicată în Monitorul Oficial al României și a intrat în vigoare Ordonanța de urgență nr. 111/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (denumită în continuare „OUG 111/2020”) care determină anumite modificări cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Modificările principale vizează definiția beneficiarului real, acordarea accesului nerestricționat la informațiile privind beneficiarul real, precum și anumite obligații în domeniul sistemelor de monede digitale. Prezentăm în continuare câteva aspecte legate de determinarea și declararea beneficiarului real.

Incertitudinea generată de pandemia de COVID-19 este departe de a se fi risipit, iar efectele asupra economiilor lumii sunt tot mai greu de estimat. În aceste condiții, competiția pentru resurse financiare se întețește. La nivel global, fluxul investițiilor este estimat să scadă anul acesta, într-un scenariu optimist, cu peste 30%, potrivit OECD. În România, investițiile străine directe sunt pe minus în prima parte a acestui an, iar cele interne, deși în ușoară revenire comparativ cu anii trecuți, rămân insuficiente pentru a menține economia pe linia de plutire. Criza economică vine, însă, și cu o reală oportunitate pentru țara noastră, dar aceasta trebuie și valorificată.

Pe 16 iulie, CJUE a pronunțat hotărârea Schrems II care invalidează decizia privind Scutul de Confidențialitate (Privacy Shield) și oferă clarificări asupra Clauzelor Contractuale Standard (CCS). Mult zgomot și „ceață” în rândul organizațiilor, în special asupra efectelor hotărârii Schrems II. Urmează ca autoritățile de supraveghere din UE și EDPB să reacționeze în curând și să aducă mai multă lumină privind acest subiect.

Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin care a declarat nul acordul care permitea transferul de date cu caracter personal între Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite ale Americii (SUA), denumit EU-US Privacy Shield, a creat îngrijorare atât în rândul specialiștilor pe teme de protecția datelor cu caracter personal, dar mai ales printre companiile multinaționale. Este vorba în principal de companiile care transferă datele către societățile mamă, sau de cele care utilizează serviciile unor companii americane, precum furnizorii de servicii de tip cloud.

Locuințele nou construite s-au scumpit în majoritatea statelor europene în ultimii ani, inclusiv în 2019. Din 23 de țări analizate în cadrul studiului Deloitte Property Index, 20 au consemnat creșteri de prețuri pe piața rezidențială și doar în trei s-au înregistrat ieftiniri. Reprezentanții pieței imobiliare se așteptau ca trendul de creștere să continue și în 2020 însă, din cauza pandemiei de COVID-19, optimismul s-a temperat semnificativ. Astfel, în aproape jumătate din țările analizate, se estimează o stagnare a prețurilor și doar în șase țări este prognozată o creștere a acestora.

Conectarea caselor de marcat electronice la sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pare a intra în linie dreaptă, după adoptarea celui mai recent Ordin comun al Ministerului Finanțelor și ANAF care prevede procedura și termenele până la care contribuabilii sunt obligați să se conecteze. În același timp, se dorește și schimbarea tratamentului fiscal pentru costurile cu casele de marcat electronice, pe care contribuabilii au fost obligați să le achiziționeze încă din 2018. În noua variantă, costul cu casele de marcat urmează să fie recuperat direct din impozitul pe profit datorat. Măsura este una benefică pentru cele mai multe companii, dar în mod deosebit pentru cele care sunt obligate, prin natura activității, să dețină multe case de marcat: marii comercianți, benzinării, farmacii etc.

Începând cu 12 iulie 2020 o nouă formă a Legii insolvenței a intrat în vigoare. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență („Legea Insolvenței”) a fost modificată prin Legea nr. 113/2020 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 88/2018 („OUG nr. 88/2018”) pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative („Legea Modificatoare”).

Deloitte România își consolidează echipa de conducere prin promovarea Ioanei Boca, pe poziția de Director Consultanță Financiară, a lui Sorin Elisei, pe poziția de Director în cadrul practicii specializate în industria de energie și resurse naturale, și a lui Mihnea Galgoțiu-Săraru, în rolul de Partener în cadrul Reff & Asociații, societatea de avocați membră a rețelei globale Deloitte Legal.

​Mai mult de jumătate dintre consumatorii europeni (52%) intenționează să amâne cumpărarea unui vehicul nou și susțin că îl vor păstra pe cel actual mai mult decât era prevăzut inițial, în contextul pandemiei de COVID-19, potrivit studiului Deloitte State of Consumer Tracker. Polonezii sunt cei mai prudenți în ceea ce privește comportamentul de cumpărare (68%), urmați de irlandezi (61%) și de spanioli (60%), arată rezultatele cercetării. În schimb, doar 32% dintre olandezi și-au amânat planurile de cumpărare a unui vehicul nou. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 18.000 de respondenți din 18 țări, dintre care nouă state europene - Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia și Spania -, în a doua jumătate a lunii iunie 2020.

După declararea neconstituționalității în totalitate a OUG 23/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice („OUG 23/2020”), Guvernul României a adoptat, în ședința din 9 iulie, un nou proiect de ordonanță de urgență privind unele măsuri în domeniul achizițiilor publice, care reia și califică, în mare parte, măsurile inițial promovate prin OUG 23/2020.

Măsurile necesare la nivel global pentru atenuarea efectelor sociale și economice ale pandemiei de COVID-19 intră într-o nouă etapă. Odată cu relaxarea graduală a restricțiilor impuse în acest context, pentru relansarea economiilor este nevoie de elaborarea și implementarea unor planuri de acțiuni etapizate, pe termen mediu și lung. În esență, este vorba de trecerea de la măsuri directe de sprijin la stimularea investițiilor pentru o dezvoltare durabilă.

Trăim într-o perioadă caracterizată de evoluția rapidă a tehnologiei informației iar acest lucru ne aduce extrem de multe beneficii prin posibilitatea de a accesa un volum foarte mare și variat de informații și prin facilitarea comunicării și transmiterii datelor. În același timp însă, acest fenomen contribuie și la crearea unui mediu propice pentru apariția și diversificarea formelor de violență, accesul facil și posibilitatea păstrării anonimatului fiind factori de creștere a agresiunilor pe internet.

Guvernul României a anunțat la data de 1 iulie 2020 planul de relansare economică, construit în jurul sumelor alocate României de către Comisia Europeană sub formă de asistență pentru redresarea societăților comerciale și pentru ieșirea din criză. Planul arată viziunea Guvernului cu privire la modul în care efectele pandemiei de COVID-19 pot fi depășite prin sprijinirea celor mai afectate sectoare. Bugetul european alocat va putea fi, însă, accesat de societățile vizate doar pe baza unor proiecte concrete și a unor planuri de afaceri pe termen lung.

Reluarea activității de judecată după încetarea stării de urgență a adus cu sine o supraaglomerare a instanțelor, acestea având de judecat atât cauzele ce fuseseră suspendate pe durata stării de urgență, cât și pe cele nou-înregistrate, dintre care nu puține s-au născut în legătură cu măsurile adoptate în contextul pandemiei.

Peste doar câteva luni (data oficială este noiembrie 2020) va fi operațional Parchetul European. Noua instituție a Uniunii Europene are ca scop declarat combaterea eficientă a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii și a infracțiunilor indisolubil legate de acestea. Într-un raport recent al GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției) a fost preluat un articol al procurorului șef european, Laura Codruța Kovesi, care a declarat că Parchetul European are potențialul de a schimba complet paradigma în domeniul justiției penale, fiind o instituție orientată spre rezultate.

La data de 21 martie 2013 a intrat în vigoare Legea nr. 22/2020 din 18 martie 2020, pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Liberalizarea pieței gazelor naturale, în vigoare începând cu data de 1 iulie, beneficiază de un tratament care demonstrează, o dată în plus, că autoritățile române nu se dezmint - reglementări adoptate în regim de urgență, fără consultare cu partenerii implicați și cu efecte incerte pentru „beneficiarii” invocați. Așadar, sunt ignorate de legiuitori, din nou, aspecte normale în procesul legislativ, cum ar fi realizarea unei analize de impact, consultarea mediului de afaceri sau predictibilitatea, cu atât mai necesară în această perioadă dominată de incertitudini suplimentare.

Începând cu data de 12 iulie 2020, Regulamentul (UE) 2019/1150 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online va fi direct aplicabil în România. Regulamentul stabilește noi reguli pentru platformele de intermediere online în relația cu întreprinderile (comercianții) care oferă consumatorilor bunuri sau servicii prin intermediul acestora. Într-un articol anterior - Platformele de intermediere online - propunere pentru noi reguli care să sporească transparența am prezentat principalele modificări aduse de noul Regulament.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat, printr-o decizie emisă recent, faptul că sumele compensatorii achitate de clienți pentru rezilierea contractelor înainte de termen, din motive imputabile acestora, sunt supuse TVA. Hotărârea curții în speța Vodafone Portugalia a fost așteptată cu real interes, încă de la transmiterea întrebărilor preliminare, și vine în completarea unei decizii mai vechi a CJUE, în cauza MEO.

Odată cu relansarea economiei și relaxarea treptată a măsurilor impuse în contextul pandemiei la nivel național, contribuabilii din industria hotelieră și a serviciilor alimentare (HoReCa), puternic afectați de situația creată, au primit permisiunea de a își redeschide activitatea, însă cu respectarea anumitor restricții (deocamdată, doar spațiile aflate în aer liber). Pentru acest domeniu, autoritățile au anunțat acordarea unor facilități fiscale, dar încă mai există neclarități în ceea ce privește aplicarea lor.

Cu siguranță titularii autorizațiilor de mediu și integrate de mediu își amintesc evoluția legislativă din ultimii doi ani cu privire la condiționarea valabilității autorizației de mediu și a celei integrate de mediu de obținerea unei vize anuale ca urmare a modificării și completării unor acte normative în domeniul protecției mediului care prevedeau eliminarea duratei de valabilitate a autorizațiilor de mediu și a celor integrate de mediu și introduceau procedura privind obținerea vizei anuale de către deținătorii unor astfel de acte administrative.

Deloitte România l-a desemnat pe Radu Dumitrescu Partener Coordonator al practicii de Consultanță Financiară, începând din luna iunie 2020. În noul său rol, Radu Dumitrescu coordonează echipele de servicii de suport în tranzacții și de reorganizare, de consultanță în fuziuni și achiziții, de investigare a fraudelor, precum și de evaluare economică și modelare financiară.

Deloitte România deschide înscrierile pentru cea de-a 21-a ediție a competiției Technology Fast 50 Europa Centrală, adresată companiilor locale mari și mici din domeniul tehnologiei, din sectorul public sau privat, care înregistrează o creștere accelerată. Desfășurată simultan în alte 17 țări din Europa Centrală, respectiv Albania, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Kosovo, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Montenegro, Polonia, Serbia, Slovacia și Slovenia, competiția oferă atât companiilor mature, cât și celor emergente, o platformă prin care își evidențiază poziția de lider în domeniul lor de activitate.

Redeschiderea spațiilor comerciale și reîntoarcerea la birou după relaxarea restricțiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19 implică un efort administrativ considerabil din partea companiilor, pentru a îndeplini criteriile și a implementa măsurile care să le confere titulatura de „sigur pentru reluarea activității”.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a menținut, prin decizia pronunțată în data de 17 iunie 2020, hotărârea prin care mai multe companii din domeniul energiei eoliene obținuseră în primă instanță anularea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1210/2014 și a Deciziei Comisiei Fiscale Centrale nr. 5/2014.

Contribuabilii români care se confruntă cu dificultăți în privința obținerii dreptului de deducere a TVA primesc un sprijin important din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin decizia emisă recent în cauza C-430/19 – C.F. SRL împotriva Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Unul din cele mai importante aspecte stabilite prin decizie este acela că dreptul de deducere a TVA nu trebuie condiționat de prezentarea unor documente suplimentare față de factura fiscală.

Deloitte România l-a desemnat pe Vlad Boeriu Partener Coordonator al practicii de Servicii Fiscale și Juridice, începând din luna iunie 2020, în urma finalizării mandatului lui Dan Bădin în acest rol. Vlad Boeriu s-a alăturat Deloitte în 2004 pe poziția de Consultant Fiscal și a avansat prin toate nivelurile până la rolul de Partener Coordonator. Din 2015, este Partener Servicii Fiscale, rol în care a coordonat dezvoltarea echipei Deloitte România de impozitare indirectă.

Percepția directorilor financiari din România cu privire la evoluția principalilor indicatori financiari ai companiilor pe care le conduc s-a schimbat dramatic în doar câteva luni din cauza pandemiei de COVID-19, potrivit studiului CFO Survey România, realizat pe Deloitte în perioada aprilie-mai 2020 pe baza opiniilor exprimate de directorii financiari din țara noastră. Principala îngrijorare a directorilor financiari pentru acest an este legată de scăderea cererii, 73% dintre participanți estimând o scădere a cererii interne, iar 45% dintre ei, a cererii externe.

Persoanele fizice ar putea beneficia de o reducere semnificativă de preț la achiziționarea unei locuințe de până la 750.000 de lei (exclusiv TVA), dacă un proiect de lege care propune majorarea plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru locuințe va fi adoptat în forma inițială. Proiectul a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere și așteaptă punctul de vedere al Guvernului.

Dezvoltarea unui proiect imobiliar este un demers de durată, care presupune parcurgerea mai multor etape: prospectarea pieței imobiliare, achiziționarea terenului, finalizarea conceptului, procesul de autorizare și, în final, realizarea efectivă a lucrărilor. În perioada lungă de la inițierea proiectului și până la finalizarea lui, pot interveni factori diverși care să influențeze calendarul avut în vedere inițial de dezvoltator.

Pandemia COVID-19 și impactul economic al măsurilor luate pentru limitarea răspândirii ei continuă să producă efecte în toate sectoarele economice. În domeniul construcțiilor, atât antreprenorii, cât și beneficiarii construcțiilor se pot confrunta cu diverse dificultăți de natură tehnică, financiară și juridică generate de contextul actual.

Deloitte România își consolidează echipa de management prin promovarea Ralucăi Bâldea și a lui Bogdan Barbu pe poziția de Parteneri Servicii Fiscale și a Siminei Mut pe rolul de Partener în cadrul Reff & Asociații, societatea de avocați care reprezintă rețeaua globală Deloitte Legal în România.

Activitatea comercianților, cu excepția câtorva categorii, a fost grav afectată de restricțiile impuse în contextul pandemiei de COVID-19. În aceste condiții, utilizarea voucherelor poate reprezenta o modalitate de a crește vânzările în perioadă care urmează. Practica nu este una nouă, însă, în condițiile distanțării sociale, cei mai mulți comercianți s-au orientat tot mai mult către comerțul online, astfel că punctele cadou și tichetele valorice au devenit instrumente frecvent folosite în atragerea clienților. Utilizarea acestora, însă, presupune o serie de implicații contabile și fiscale.

Ca cetățean, sunt turmentat. Ca om sănătos, sunt bolnav. Ca individ liber, sunt prizonier. Și, peste toate, ca jurist, sunt bezmetic. Asta pentru că dreptul și-a ieșit din matcă și se întoarce bumerang asupra propriilor principii fondatoare precum pororoca Amazonului. Într-un jalnic efort de relegitimare, el se zbate în ultima vreme să normeze și să rânduiască totul, absolut totul: și spălarea mâinilor și culoarea icoanelor, și respirația plămânilor și mântuirea sufletelor, și nemurirea viilor și numărul morților.

Țuca Zbârcea & Asociații este gazda seriei de podcasturi "Dreptul în vremea coronei", un ansamblu de dialoguri asupra unor teme de drept și fiscale generate de criza epidemiei de coronavirus în lume.

În prag de sezon estival, autoritățile române încearcă să relanseze turismul, prin elaborarea de strategii temporare și implementarea de măsuri graduale care să permită funcționarea industriei hoteliere, în condiții optime pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Hotărârea de Guvern nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă stabilește, printre altele, primele măsuri privind funcționarea industriei hoteliere și a activităților conexe pe durata stării de alertă, dar și restricțiile care trebuie respectate de operatorii din domeniu.

Cu siguranță unul dintre aspectele rămase în memoria operatorilor de date referitor la momentul aplicării Regulamentului general privind protecția datelor (UE) 2016/679 (“GDPR”) este evidența activităților de prelucrare a datelor cu caracter personal și eforturile depuse în vederea completării registrului privind evidența prelucrărilor desfășurate de către operator.

Măsurile adoptate de statele europene, individual, dar și la nivelul UE, pentru a limita efectele pandemiei de COVID-19 și a sprijini redresarea economică, dar și obiectivele de mediu ambițioase asumate prin Pactul Ecologic European au în comun, dincolo de intențiile lăudabile, costuri considerabile. Astfel că, inevitabil, aspectul legat de sursele de finanțare necesare în aceste demersuri a fost pus în discuție odată cu anunțarea programului de combatere a efectelor pandemiei la nivelul UE, care presupune, în mare parte, alocarea de fonduri nerambursabile către statele membre. De unde vor veni însă banii?

Având în vedere evenimentele asociate pandemiei provocate de COVID-19, raporturile de muncă au suferit modificări importante, cu scopul asigurării protecției sanitare și sociale. Totodată, raporturile de muncă s-au adaptat realității și au fost activate unele mecanisme legale care, pentru majoritatea salariaților, reprezentau doar o posibilitate și nu o modalitatea efectivă de a presta munca.​

Consumatorii europeni sunt mai preocupați de sănătate decât de problemele financiare și de cele legate de locul de muncă, în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, potrivit studiului Deloitte State of Consumer Tracker, respondenții fiind îngrijorați în principal pentru sănătatea familiei (62%) și pentru bunăstarea fizică (48%). De asemenea, studiul evidențiază apariția unor dificultăți financiare, 42% dintre consumatorii europeni plănuind să amâne cumpărările costisitoare, în timp ce 38% dintre ei sunt îngrijorați pentru stabilitatea locului de muncă.

Prima reacție a majorității oamenilor de afaceri la schimbarea bruscă din ultimele luni a fost încercarea de activare la nivel contractual a unor mecanisme de forță - încetarea contractului, suspendarea obligațiilor, invocarea de excepții și clauze care erau considerate aproape teoretice sau care aveau în vedere inițial alte situații de fapt (vorbim aici, desigur, despre clauzele de forță majoră).

Deloitte a fost desemnată firma de consultanță fiscală a anului în Europa și în regiunea Europei Centrale și de Est pentru realizările sale remarcabile din România, Bulgaria, Republica Cehă, Slovenia și Slovacia, în cadrul ediției din 2020 a Premiilor Europene de Fiscalitate, organizate de prestigioasa publicație International Tax Review (ITR). Deloitte a primit și premiile pentru inovație în domeniul fiscal și pentru cel mai bun furnizor de servicii de conformitate și de raportare fiscală în cadrul celei de-a 16-a ediții a competiției, care oferă recunoaștere proiectelor inovatoare, de impact și valoroase. Câștigătorii sunt desemnați în baza analizelor efectuate de jurnaliștii ITR, în urma cercetărilor de piață și a evaluărilor din partea clienților și a experților în domeniu.

La împlinirea a 2 ani de la aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor (UE) 2016/679 (“GDPR”), stocarea datelor cu caracter personal nu este o noutate, ci reprezintă o sintagmă des întâlnită, pe care atât operatorii de date, cât și persoanele vizate s-au obișnuit să o întâlnească în documentele care privesc prelucrarea datelor, fiind unul dintre elementele obligatorii care se regăsește în conținutul notelor de informare privind activitățile de prelucrare a datelor.

Un caz obișnuit de fraudă este depistat în medie într-un interval de 14 luni și provoacă pierderi de peste 8.000 USD/lună, potrivit Raportului adresat Națiunilor din 2020 emis de Asociația Examinatorilor de Fraudă (Association of Certified Fraud Examiners - ACFE). Având în vedere contextul financiar actual, în care tranzacțiile au loc în mai puțin de o secundă, iar economia globală trece printr-o perioadă de instabilitate din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19, aceste provocări și riscuri devin cu atât mai mari, au subliniat experții Deloitte România și SAS într-o serie de webinarii despre depistarea fraudei, combaterea spălării banilor (Anti-Money Laundering - AML) și utilizarea funcțiilor analitice în aceste domenii.

În contextul încetării stării de urgență și al repornirii economiei, există o preocupare ridicată în toate mediile pentru instituirea unor proceduri care să permită desfășurarea în siguranță a activităților umane și economice. Mai mult, aceasta se transformă în obligație, întrucât, pe durata stării de alertă instituită la nivel național, operatorii economici privați trebuie să aplice o serie de măsuri de prevenire și control al infectării cu noul coronavirus. Cu toate acestea, în privința desfășurării controalelor fiscale în această perioadă, preocuparea pare să lipsească sau să fie lăsată mai mult în sarcina contribuabililor. Cu excepția unui comunicat din 16 martie, neconcretizat în vreun act normativ, autoritățile nu au stabilit reguli speciale cu privire la desfășurarea controalelor fiscale în noul context economic, medical și uman.

Persoanele fizice obligate să depună declarația unică beneficiază de o nouă păsuire, a doua în acest an. Termenul pentru depunerea declarației și, implicit, pentru plata obligațiilor fiscale aferente a fost prelungit. În plus, autoritățile au reglementat și acordarea unor bonificații pentru conformarea voluntară, pentru anul 2019. Ce se întâmplă cu cei care au plătit, deja, taxele aferente veniturilor pe anul 2019, fără a beneficia de bonificații?

Seria de măsuri fiscale implementate în contextul pandemiei de COVID-19 a fost completată, recent, prin adoptarea unei noi ordonanțe de urgență care conține, printre altele, anumite facilități de care pot beneficia proprietarii de spații în anumite condiții. Este vorba de OUG 69/2020, care prevede reducerea impozitului anual pe clădiri cu până la 50% pentru spațiile comerciale, zonă în care piața a demonstrat că nu poate susține amânarea sau anularea plății chiriilor, conform actelor normative anterioare. Autoritățile locale vor decide în ce cuantum se va aplica această reducere. Cel mai probabil, de această facilitate vor beneficia, în principal, proprietarii de centre comerciale, însă numai pentru spațiile în care activitatea a fost afectată sau întreruptă de restricțiile impuse în contextul pandemiei de COVID-19.

Deloitte România continuă procesul de consolidare a birourilor regionale și l-a numit pe Horațiu Pîrvulescu în funcția de Partener Audit și lider al practicii din Timișoara, începând din 18 mai 2020. Cu 20 de ani de experiență în audit, Horațiu Pîrvulescu s-a concentrat în ultimii opt ani pe inițiative menite să sprijine mediul antreprenorial. În noul său rol, el va contribui la dezvoltarea programului Deloitte Private, care se adresează companiilor private de toate dimensiunile, inclusiv antreprenorilor, IMM-urilor, startup-urilor și afacerilor de familie.

Acest material propune o serie de răspunsuri sintetice la întrebări de bază privind finanțarea unor litigii, procedeu utilizat de ceva vreme în alte jurisdicții. În contextul crizei financiare generate de pandemia COVID-19, și antreprenorii din România ar putea fi atrași de acest tip de finanțare, care le permite să se angajeze în litigii costisitoare și, în același tip, le salvează lichidități pentru investiții.

Actuala criză, cauzată de pandemia de COVID-19, a schimbat modul în care cei mai mulți oameni obișnuiau să își facă cumpărăturile, chiar și în cazul produselor necesare în mod curent. Comerțul online beneficiază de o creștere a cererii cu mult peste cea estimată anterior crizei și tot mai mulți operatori economici analizează posibilitatea de a își muta afacerea în mediul virtual.

Adaptarea continuă a cadrului legal la realitatea economică este un principiu care ar trebui să guverneze relațiile comerciale. Reproșul care se aduce frecvent cadrului legal este că nu ține pasul cu realitatea pe care ar trebui să o normeze. Soluțiile legislative, mai ales dacă trebuie identificate și implementate în grabă, pot fi imperfecte. Unele din ele au însă șansa să corecteze sisteme anacronice - iar atunci adaptarea temporară la o situație excepțională poate deschide calea spre permanentizarea unei schimbări pozitive.

În Monitorul Oficial nr. 370 din 8 mai 2020 a fost publicat Ordinul nr. 66/2020 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă, aprobate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 129/2016 (denumit în continuare „Ordinul”). Acest act normativ va intra în vigoare în data de 7 iunie 2020.

Pe durata stării de urgență autoritățile din România au adoptat o serie de măsuri cu caracter excepțional. Acestea au constat, pe de o parte, în restricții impuse în scopul prevenirii răspândirii COVID-19, ce au dus la încetarea parțială sau totală a activității mai multor operatori economici, și, pe de altă parte, în măsuri menite să limiteze consecințele economice generate de pandemie, cum ar fi suspendarea temporară, la cerere, a obligației de plată a ratelor la contractele de credit/leasing, suportarea de către stat a indemnizației de șomaj tehnic etc. Însă, deși criza generată de pandemie și măsurile adoptate au afectat profund mediul de afaceri, cadrul legislativ privind insolvența și falimentului a rămas în mare parte neschimbat.

Guvernul a reglementat modul în care societățile pot convoca și desfășura adunările generale ale acționarilor/asociaților (AGA) prin mijloace de comunicare la distanță, chiar în cazul în care actul constitutiv al societății interzice sau nu prevede această posibilitate. Măsura era așteptată de mediul de afaceri încă de la începutul declarării stării de urgență, dat fiind că, în lipsa unui act normativ, societățile nu ar fi putut să desfășoare AGA cu respectarea, în același timp, a măsurilor de distanțare și a restricțiilor de circulație impuse de către autoritățile române.

Pandemia a scos la iveală o discuție juridică referitoare la forța majoră. Cum poate fi invocată? Ce înseamnă clauza de forță majoră? Care este raportul dintre chiriași și proprietari, mai ales în cazul mall-urilor? Poate un aviz de forță majoră să te exonereze total de răspundere? Ce se întâmplă în cazul contractelor în care nu există o clauză de forță majoră? Despre toate aceste lucruri s-a discutat în interviu cu Dan-Rareș Răducanu, Senior Partner, STOICA & Asociații.

Măsurile de lock-down implementate în contextul pandemiei COVID-19 au generat o serie de efecte economice adverse de asemenea intensitate și răspândire încât statele s-au văzut nevoite să intervină. O asemenea intervenție este amânarea la plată a ratelor de credit, cu scopul de protejare a debitorilor care întâmpină dificultăți ca urmare a pandemiei și a măsurilor de distanțare socială impuse de autorități.

În ultimele trei decenii, România s-a bucurat de o creștere fără precedent. Din 1987, PIB-ul țării a crescut impresionant, cu 200 de miliarde de USD. Principalii parteneri comerciali ai țării includ țări precum Germania, Italia și Franța, iar principalele bunuri exportate sunt autovehiculele și componentele auto, sârma izolantă. Țara deține o cotă de piață semnificativă și în lanțul internațional de aprovizionare cu produse alimentare, prin exportul de cereale (grâu, porumb) și carne de porc. Totuși, sectorul serviciilor reprezintă 55% din PIB și asigură două treimi din numărul de angajați la nivel național. Lăsând deoparte retailul, o pondere semnificativă în domeniul serviciilor o au centrele de servicii partajate înființate de corporații multinaționale care beneficiază astfel de personal calificat la un cost mai mic, dar și de siguranța oferită de cadrul de reglementare al UE. Care ar putea fi oportunitatea României în viitor?

În contextul în care autoritățile au impus măsuri care au restrâns gradual circulația persoanelor și care au limitat posibilitatea de a desfășura acțiuni ce presupun reunirea unor grupuri de persoane, a devenit dificil de organizat adunări generale ale acționarilor/asociaților sau ale organelor colegiale de administrare și conducere.

Oarecum surprinzător, în pletora de măsuri fiscale și de siguranță publică anunțate în ultima perioadă, Ministerul Finanțelor Publice a comunicat pe 8 mai 2020 faptul că Guvernul României a aprobat amnistia fiscală pentru dobânzi, penalități și alte accesorii datorate de firmele care vor achita principalul restanțelor până la data de 15 decembrie 2020, măsură al cărei scop declarat îl reprezintă, în egală măsură, sprijinirea mediului de afaceri afectat de criza pandemiei de COVID-19 și creșterea gradului de colectare a debitelor restante acumulate de contribuabili la bugetul general consolidat.

La 5 mai 2020, România și alte 22 state membre UE au semnat Acordul privind încetarea Tratatelor bilaterale de investiții („TBI”) încheiate între state membre UE. Unele dintre măsurile adoptate sunt surprinzătoare, respectiv încetarea clauzelor sunset (care permiteau invocarea TBI pentru anumite perioade ulterioare încetării lor) și arată o schimbare, momentan parțială, în ceea ce privește protejarea investițiilor străine.

În viața oricărei societăți pot să apară situații excepționale, situații care se abat de la comun și care necesită luarea unor măsuri de către autoritățile statale, măsuri adaptate contextului fiecărei situații. În articolul 93 din Constituția României sunt menționate starea de asediu și starea de urgență care se instituie de către Președintele României, în conformitate cu dispozițiile constituționale și legale. De asemenea, Constituția României mai prevede și alte două stări excepționale - starea de război și starea de mobilizare -, situații care au propria reglementare constituțională și legală.

Prin prezentul material aducem în discuție care este autoritatea care ar trebui să legifereze în cadrul stării de urgență declarate pe teritoriul României, în special în situația în care legislația vizează restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de Constituție sau modificarea ori suspendarea cadrului legislativ existent. Întrebarea de a ști cui aparține puterea de a legifera în astfel de situații de excepție este foarte importantă la nivel principial.

În data de 8 mai 2020 a intrat în vigoare ordonanța de urgență nr. 62/2020 pentru reglementarea unor măsuri în domeniul societăților, în vederea desfășurării reuniunilor organelor statutare (în continuare „OUG”), aplicabilă inclusiv adunărilor generale convocate pe durata săarii de urgență, dar care sunt întrunite ulterior încetării acestei stări, precum și adunărilor generale convocate și întrunite în primele 2 luni după încetarea stării de urgență.

Domeniul justiției nu a fost ferit de efectele pandemiei, iar activitatea instanțelor a fost redusă semnificativ pe durata stării de urgență. Pregătirea pentru tranziția de la starea de urgență la cea de alertă include și unele măsuri pentru reluarea cauzelor care au fost suspendate în ultimele două luni. Cu toate acestea, instanțele nu vor putea reveni la activitatea de dinainte de luna martie, astfel încât magistrații, avocații și părțile implicate trebuie să se adapteze la o nouă realitate.

Criza atipică generată de pandemia de COVID-19 afectează în mod diferit sectoarele economiei, comparativ cu evenimentele care au generat, în trecut, recesiune. Domeniul imobiliar reacționa, în mod tradițional, cu un decalaj de aproximativ șase luni față de restul economiei, însă de data aceasta a reacționat mult mai rapid, din cauza extinderii, a adâncimii și a lipsei de predictibilitate a acestei crize. Cum ar putea arăta revenirea la normalitate în segmentul comercial al pieței imobiliare?

Pentru a se limita infectarea cu coronavirusul SARS-CoV-2 în rândul populației, Președintele a decretat starea de urgență începând cu data de 16 martie 2020. Din acel moment viața noastră s-a schimbat, a fost restrâns exercițiul mai multor drepturi și libertăți, unul dintre acestea fiind și dreptul la viață intimă, familială și privată (art. 2 lit. b) din Decretul nr. 195/2020).

În data de 29 aprilie 2020, a fost publicat Ordinul ANCPI nr. 1207 din 22 aprilie 2020 privind modificarea și completarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 („Regulamentul”). Schimbările vizează atât aspecte procedurale cu implicații în activitățile întreprinse de persoanele autorizate, cât și modul în care titularii de drepturi tabulare pot efectua înscrieri sau modificări cu privire la imobile în anumite situații specifice.

În contextul creat de pandemia de COVD-19, dar nu numai, sunt situații în care angajatorii nu pot pune la dispoziția salariaților echipamente pentru continuarea desfășurării activității de acasă, însă le permit acestora să folosească propriile dispozitive - computer, tabletă, telefon mobil personal - în scop profesional. Care sunt riscurile pentru angajatori, dar și pentru angajați, în privința protecției datelor cu caracter personal?

Deși lumea trece în aceste momente printr-o perioadă de confuzie și incertitudine, un lucru pare totuși să fie sigur în toată această ecuație: băncile nu mai joacă, de această dată, rolul de “damsels in distress” și nu au stat la baza crizei ce se anunță cu din ce în ce mai multă siguranță pe toate canalele. Pot ele însă ocupa, fie și doar partial, alături de alte structuri implicate, rolul de “knight in shining armour”?

Dacă până la data de 15 mai 2020 regula principală este clară și destul de tranșantă: “#STAYHOME”, începând cu data de 16 mai, lucrurile nu mai sunt atât de clare. Știm că nu vom mai completa o declarație pe proprie răspundere pentru a ieși la alergat și ne pregătim stocurile de măști de protecție și viziere pe care să le purtam în spațiile închise, dar nu este clar cum ne vom întoarce la birou, cum vor arăta întâlnirile de birou și afaceri, cum se vor semna tranzacțiile viitoare și, pe scurt, cum readucem businessul și viața de zi cu zi într-un punct apropiat de cel de dinainte de coronavirus.

Depășirea cu succes a unei situații de criză necesită cooperarea între oameni. Tot la fel de importantă este și cooperarea între societăți în context de criză, în special când vine vorba despre producătorii locali. O astfel de cooperare, indiferent de sectorul de producție (alimentar, non-alimentar, HoReCa), trebuie să aibă în vedere câteva aspecte de bază, inclusiv respectarea legislației de concurență.

Trăim vremuri incerte, vremuri în care relațiile sociale suferă schimbări rapide, ivindu-se astfel situații noi ce trebuie acoperite de cadrul legislativ în vigoare. În contextul răspândirii virusului SARS-CoV2 (COVID-19) pe teritoriul României, pe lângă necesitatea adoptării unor măsuri excepționale pentru frânarea epidemiei, legiuitorul român a apreciat ca fiind necesară o adaptare a dispozițiilor art. 352 Cod penal privind infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

Scăderea veniturilor la bugetul de stat, raportată de Ministerul Finanțelor Publice prin execuția bugetară la trei luni, confirmă așteptările, având în vedere că firmele au putut opta, în martie, pentru amânarea plății taxelor. Situația s-ar putea ameliora ușor în aprilie, datorită bonificațiilor acordate pentru plata în termen a impozitului pe profit. Autoritățile au nevoie, însă, de un plan de creștere a încasărilor la buget pe termen mai îndelungat, având în vedere solicitările tot mai presante din partea mediului de afaceri și perspectivele sumbre privind evoluția economiei.

Diminețile arestate la domiciliu (cel mai adesea, ele, diminețile) mă trag tot mai greu înspre zi, înspre o reală stare de ireal și-nspre sentimentul că joc într-un film. Câte cadre mai tragem azi Don' Regizor?, da' Don' Regizor nu-mi răspunde, ci mă lasă s-aud în căști sugestia din off că platoul de filmare e pregătit și mă așteaptă.

Statul român a adoptat la începutul lunii aprilie o primă schemă de ajutor de stat destinată a sprijini întreprinderile mici și mijlocii afectate de coronavirus, constând în acordarea de garanții pentru credite sau linii de credite pentru investiții și capital de lucru, respectiv în subvenționarea dobânzilor aferente acestora. Schema, cu un buget estimat de 3,3 miliarde de euro, a fost notificată și aprobată de Comisia Europeană.

Industria auto din România este, în prezent, printre cele mai afectate sectoare economice, având în vedere că producția de autovehicule a fost sistată de către cei doi mari producători din România imediat ce s-a instituit starea de urgență, cauzată de pandemia de COVID-19. În același timp, producătorii de componente auto, aflați în relații comerciale atât cu cei doi mari producători auto din România, cât și cu producători din afara țării, au redus și chiar au închis activitatea temporar. Ce măsuri sunt necesare pentru redresarea acestui sector cât mai rapid, având în vedere importanța sa în economia națională?

Șomajul tehnic” are șanse să devină una dintre cele mai folosite sintagme ale anului 2020, subiectul fiind unul de interes major în contextul pandemiei de coronavirus. Informațiile publice ne arată că aproximativ 1 milion de salariați se află în acest moment în șomaj tehnic, în timp ce aproximativ 250.000 de salariați au încetat relația de munca, împrejurări fără precedent de la criza economică din 2008 încoace.

La zece ani de la criza financiară, Uniunea Europeană demonstrează că a învățat foarte puțin despre cum să acționezi împreună și să iei măsuri paneuropene de combatere a crizei și de susținere a economiei. Negocierile lungi dintre marile economii din sud versus cele din nord, cu Banca Centrală Europeană (BCE) prinsă la mijloc într-o poziție incomodă, nu numai că nu contribuie la sustenabilitatea economiei europene per ansamblu, ci alimentează, exact ca în criza precedentă, apetitul speculativ al piețelor pentru datoriile publice ale economiilor care reprezintă verigile slabe ale Uniunii. Totuși, de data aceasta, UE nu este chemată să salveze o economie mică, precum cea a Greciei, ci pe cea de a treia și respectiv a patra dintre cele mai mari economii ale sale, Italia și Spania, care reprezintă aproximativ 3,5 trilioane de euro din PIB-ul său.

În mai puțin de 3 luni, amenințarea COVID-19 a schimbat preocupările și cursul obișnuit al vieții oamenilor de pretutindeni. Restrângerea drepturilor și libertăților în această perioadă de criză suscită multe dispute aprinse. Sunt măsurile justificate? Putem fi și liberi, și în siguranță? Dar mai presus de toate, planează curiozitatea dacă vom putea reveni la stilul de viață obișnuit. Schimbările prin care trecem sunt departe de a se fi terminat. Cum restricțiile de circulație nu pot fi menținute sine die, însă nici pericolul răspândirii virusului nu pare să se fi estompat, oficialitățile caută măsuri alternative Ne-ar putea salva măștile, mănușile sau… telefonul mobil? Ultima opțiune a intrigat.

Amânarea la plată a chiriei de către IMM-uri în baza certificatului de situație de urgență nu echivalează cu scutirea sau cu suspendarea obligației, între cei trei termeni existând diferențe atât din punct de vedere juridic, cât mai ales fiscal, au atras atenția specialiștii Deloitte în sectorul imobiliar, în cadrul unui webinar dedicat pieței imobiliare. Conform unei ordonanțe emise la începutul stării de urgență, IMM-urile pot, în anumite condiții, să obțină de la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri un certificat de situație de urgență, în baza căruia pot solicita amânarea la plata chiriei și la plata utilităților pe perioada stării de urgență.

Având în vedere contextul actual generat de criza COVID-19, autoritățile fiscale au adoptat o serie de măsuri pentru a veni în ajutorul mediului de afaceri și totodată pentru a stimula încasările la bugetul de stat. Printre acestea se numără și acordarea unei bonificații pentru firmele plătitoare de impozit pe profit, care plătesc impozitul datorat pentru trimestrul I 2020, respectiv pentru plata anticipată aferentă aceluiași trimestru, până la termenul scadent de 25 aprilie 2020 inclusiv, potrivit Ordonanței de Urgență nr. 33/2020.

Efectele negative ale declarării pandemiei la nivel global și ale instaurării stării de urgență au început să fie deja puternic resimțite la nivelul companiilor românești. În astfel de vremuri, timpul de reacție este esențial, iar una dintre pârghiile cele mai la îndemână este facilitatea fiscală. În continuare vom trece în revistă principalele măsuri fiscale adoptate până acum de Guvern în materia impozitului pe profit, cu impact pentru companii.

Pe măsură ce noul coronavirus continuă să se răspândească pe tot globul, măsurile impuse de autorități și organele competente ale fiecărui stat pentru a-i încetini efectele și a minimiza potențialele daune prezintă diverse forme și abordări. Atunci când aceste măsuri vin pe fondul unei recesiuni de mult anticipate, confruntarea cu o criză financiară în era COVID-19 este inevitabilă.

Cu toate că în actualele circumstanțe excepționale, economia românească pare să dea impresia că ar fi „luat o pauză”, este posibil ca întârzierea în prezent a implementării unor proiecte de investiții să aibă ulterior un impact social și economic semnficativ la nivel local sau chiar național. În plus, utilizarea eficientă a fondurilor europene care au fost deja accesate reprezintă o prioritate pentru România, iar continuarea executării contractelor de infrastructură bazate pe sprijin european este necesară pentru implementarea eficientă a acestor proiecte.

Ziua de ieri a reprezentat un șoc pentru industria petrolului, pentru prima dată în istorie barilul fiind tranzacționat la valori negative în Statele Unite ale Americii. Tipul de țiței West Texas Intermediate (WTI) a fost tranzacționat și la -40.32 USD/baril, în comparație cu o valoare de 18.27 USD/baril înregistrată vineri.

Viorica și-a pierdut unicul copil, un adolescent briliant și, până-n noiembrie trecut, plin de viață. Când, la slujba de înmormântare, am îmbrățișat-o în semn de solidaritate, de imens regret și de condoleanțe, am citit în privirea ei că niciun milion de cuvinte de solidaritate, de imens regret și de condoleanțe n-o pot consola și că nici n-ar putea vreodată să o consoleze.

Deloitte România direcționează 12.000 de euro către Asociația Dăruiește Viață și 14.000 de euro către Spitalul Clinic de Urgență Floreasca pentru a sprijini eforturile acestora de a gestiona criza generată de răspândirea COVID-19, în urma unei acțiuni de strângere de fonduri organizate în rândul angajaților din toate entitățile Deloitte prezente în România, incluzând liniile de servicii și centrele de servicii regionale. Recent, Fundația Deloitte a anunțat o donație de 100.000 de euro către Societatea de boli infecțioase și HIV-SIDA, pentru a sprijini Institutul Matei Balș și Institutul Național de Sănătate Publică în lupta împotriva crizei. În ambele cazuri, destinația fondurilor a fost decisă în urma consultării angajaților.

Guvernul României a adoptat recent anumite măsuri destinate sprijinirii debitorilor care întâmpină dificultăți financiare din cauza pandemiei de COVID-19, instituind un cadru normativ care oferă dreptul anumitor debitori de a solicita creditorilor (instituții de credit și IFN-uri) amânarea obligației de plată a ratelor scadente aferente anumitor tipuri de contracte (moratoriul public reglementat de OUG 37/2020 și normele de aplicare). În data de 8 aprilie, Senatul a aprobat Proiectul de lege privind aprobarea OUG 37/2020, care a fost trimis spre aprobare către Camera Deputaților. Acest proiect de lege aduce modificări și completări semnificative ordonanței, transformând-o într-un act cu conținut normativ aproape identic cu cel al Legii privind suspendarea rambursării creditelor, care a fost adoptată de Parlament și atacată pentru neconstituționalitate înainte de a fi trimisă spre promulgare (cu termen de soluționare 6 mai 2020).

Este cunoscută instituirea stării de urgență, pe teritoriul României, de la data de 16 martie 2020. Prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020, au fost dispuse o serie de măsuri în vederea gestionării crizei provocate de COVID-19. Decretul atrage atenția și asupra posibilității efectuării, în această perioadă, de rechiziții de bunuri și de chemare obligatorie a anumitor persoane/categorii de persoane care să presteze servicii în interes public.

Țuca Zbârcea & Asociații este gazda seriei de podcasturi „Dreptul în vremea coronei”, un ansamblu de dialoguri asupra unor teme de drept generate de criza epidemiei de coronavirus în lume.

Deloitte România a creat un calculator estimativ de costuri salariale dedicat angajatorilor care sunt afectați de restricțiile impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 și care nu mai pot suporta integral plata salariilor. În această perioadă, companiile au la dispoziție câteva variante legale de adaptare a contractelor de muncă la volumul redus de activitate, iar, cu ajutorul calculatorului, pot estima costurile salariale pentru fiecare variantă în parte, în baza a două variabile: salariul brut și numărul de persoane aflate în întreținerea angajatului.

După mai multe săptămâni de restricții menite să limiteze răspândirea noului coronavirus, unele state europene încep să transmită semnale optimiste, în sensul relaxării graduale, prudente, a unora dintre limitări, în paralel cu intensificarea acțiunilor de susținere a economiei, arată cea mai recentă ediție a Deloitte COVID-19 European measures, care sintetizează măsurile generale, economice și sociale adoptate în contextul pandemiei de COVID-19 de către multiple țări europene.

Instituirea stării de urgență pe teritoriul României a impus aplicarea unui regim special în ceea ce privește activitățile de înmatriculare a unor noi entități sau de înregistrare a unor operațiuni curente ale unor entități existente, fie aceste societăți ce funcționează în baza Legii nr. 31/1990 privind societățile, fie persoane juridice în formele prevăzute de către Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (pe acestea din urmă le vom denumi generic ONG).

Deși România a încercat în trecut implementarea anumitor pași pentru dezvoltarea sistemului național de telemedicină, e-sănătatea a fost departe de a deveni o componentă din viața cotidiană. Acum, în contextul pandemiei COVID-19, informatizarea rapidă a sistemului medical este esențială atât pentru asigurarea accesului populației la serviciile de sănătate asigurate de medicii de familie și cei de specialitate, cât și pentru minimizarea expunerii pacienților și medicilor la riscul îmbolnăvirii.

Cine este obligat să furnizeze echipamentul medical? Poate personalul medical să refuze acordarea asistenței medicale? Este permisă demisia personalului medical în perioada pandemiei? Sunt întrebări tot mai des vehiculate în spațiul public.

Deși Ordonanța Militară nr. 3 prevede o serie de limitări în ceea ce privește libera circulație a persoanelor pe durata stării de urgență, tot ea prevede și excepțiile în care circulația persoanelor în afara domiciliului/gospodăriei este permisă.

Noile măsuri privind desfășurarea adunărilor generale ale emitenților pe perioada stării de urgență generate de COVID-19, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), au intrat în vigoare la 10 aprilie 2020. Conform noului Regulament ASF nr. 5/2020, emitenții trebuie să recurgă la metode alternative de comunicare la distanță pentru organizarea adunărilor generale ale acționarilor (AGA) programate în perioada următoare pentru aprobarea situațiilor financiare, precum și a celor care nu suferă amânare.

​Motto: If liberty means anything at all, it means the right to tell people what they do not want to hear.
Orwell, chiar el: „Dacă e să definim, până la urmă, libertatea, atunci libertatea înseamnă să rostești adevărul pe care oamenii nu vor să-l audă.”
Iar adevărul pe care oamenii nu vor astăzi să-l audă este că, la un moment dat, ei or să moară.
Și pentru că acest adevăr este astăzi de neauzit, atunci să-i zicem acestui adevăr fake news.

Starea de urgență pe care o trăiesc mi-a dat să trăiesc foarte multe stări. Una dintre ele este nedumerirea în fața modului în care oamenii consimt, de bună voie și de spaimă, să-și abandoneze drepturile.

Pe 7 aprilie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de urgență nr. 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice (”OUG 38/2020” sau ”Ordonanța”) care reglementează cadrul general pentru utilizarea la nivelul autorităților și instituțiilor publice a semnăturii electronice și a documentelor electronice.

Țuca Zbârcea & Asociații este gazda seriei de podcasturi „Dreptul în vremea coronei”, un ansamblu de dialoguri asupra unor teme de drept generate de criza epidemiei de coronavirus în lume.

Răspândirea virusului SARS-CoV-2 pe teritoriul României a necesitat o reacție rapidă din partea autorităților naționale, materializată prin punerea în aplicare a unor măsuri în vederea limitării răspândirii virusului, precum și a monitorizării și a informării populației cu privire la evoluția transmiterii acestuia. O componentă a acestor măsuri este reprezentată de activitatea de informare publică cu privire la numărul de cazuri nou înregistrate și la cel al persoanelor vindecate.

Având în vedere perioada actuală și riscurile la care este supusă întreaga societate nu numai sanitar, ci și economic, este oportun să aibă loc o trecere în revistă a: (i) conceptului de infrastructură critică națională, (ii) condițiile în care o anumită societate s-ar putea încadra într-o astfel de categorie, (iii) procesului prin care o societate ajunge să dobândească acest statut, precum și (iv) obligațiile ce îi incumbă odată desemnată.

Companiile puse în dificultate de situația creată de pandemia de COVID-19 caută, în această perioadă, modalități de a-și îmbunătăți fluxurile financiare. În acest scop, acestea au la dispoziție, pe lângă facilitățile anunțate de autorități, exclusiv pentru perioada stării de urgență ori specific pentru lupta împotriva COVID-19, și alte instrumente, prevăzute și anterior de legislație, dar mai puțin utilizate în condiții normale de business.

Mai există prescripția specială în vreme de Covid? Pe scurt, problema este următoarea: "Este firesc ca perioada stării de urgență să nu intre în calculul prescripției speciale a răspunderii penale, în raport de dispozițiile Decretului Președintelui României nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României?"

Pandemia de coronavirus SARS-CoV-2 a determinat instituirea stării de urgență de către Președintele României prin Decretul nr. 195/2020. Pentru a combate răspândirea virusului și pentru a diminua efectele negative asupra economiei, s-a restrâns exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale reglementate de către legislația românească.

O „lebădă neagră” nu este o criză obișnuită. Singurul mod în care poate fi evitat șocul unui blocaj la nivel global constă în aruncarea unui colac de salvare pentru întregul sistem, până când acesta poate funcționa din nou, iar modul de intervenție trebuie să fie substanțial, imediat și decisiv. Dacă permiți sistemului să se defecteze, atunci anii și costurile necesare pentru ca acesta să-și revină sunt mult mai ridicate decât însuși colacul de salvare. Asta ne-a învățat criza din 2008. Nu diferă cu nimic de un atac de cord și o operație de bypass. Doar că, de data aceasta, operația are loc într-un spital care este sub asediul unui virus

Șerban Pâslaru, avocat partener, coordonator al departamentului de dreptul muncii din cadrul Țuca Zbârcea & Asociații a discutat despre șomajul tehnic în noul context economic și social creat de epidemia COVID-19, concedieri și indemnizații.

Mobilizarea companiilor care au anunțat sponsorizări și donații pentru a ajuta statul român în lupta cu COVID-19 este remarcabilă. Firmele pot recupera o parte din acest ajutor sub forma unei reduceri de la plata impozitului pe profit, în proporție de 20% din impozit (dar nu mai mult de 0,75% din cifra de afaceri). Este de reținut că acest credit fiscal poate fi reportat pe o perioadă de șapte ani dacă nu poate fi folosit în întregime în anul curent sau dacă societatea înregistrează pierderi. Ce se schimbă în această perioadă?

Chiar și în perioada de criză fără precedent pe care o traversează România, Parlamentul și Guvernul nu reușesc să aibă o viziune unitară asupra deciziilor de luat și a modului în care acestea se cuvine a fi legiferate, ceea ce, din păcate, adaugă la incertitudinea pe care o trăim toți în aceste zile și neclaritățile legislative, cu consecințe potențiale prejudiciante pentru stabilitatea economică și socială a României, deja șubrezită de pandemia cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2. Regulile jocului economic se schimbă de la o zi la alta și asistăm la o succesiune de acte normative redactate, inerent, în viteză, și, din păcate, la ceea ce pare a fi un concurs de legiferare între decidenții politici, nealiniați nici măcar în al doisprezecelea ceas.

România încearcă de ceva vreme, fără succes, să implementeze măsuri alternative la pedeapsa închisorii. Necesitatea unor astfel de măsuri a fost evidențiată în expunerile de motive ale diverselor proiecte de lege, argumentele fiind relativ notorii.

În prezent, jucătorii din piață încearcă să se adapteze la condițiile fără precedent generate de pandemia de coronavirus și să minimizeze pe cât posibil impactul economic pe care aceasta îl va avea în viitor. Atât Guvernul, cât și Banca Națională a României au publicat deja o serie de măsuri menite să ajute mediul de afaceri, dar în acest moment este greu de stabilit care va fi impactul asupra societăților și nevoia reala a acestora pentru a traversa perioada următoare.

Apărută inițial în dreptul britanic sub denumirea de Act of God (calamitate, dezastre naturale, cutremur, etc.), noțiunea a fost preluată și în dreptul continental, după Revoluția franceză, sub numele mai laic de force majeure, conținutul sau fiind extins si la evenimente sociale imposibil de anticipat si de evitat, precum războaie, rebeliuni, revoluții, etc. Forța majoră a devenit o clauză contractuală obligatorie, dar de cele mai multe ori inserată din inerție, efectul sau fiind acela de a exonera sau măcar de a limita răspunderea contractantului ajuns în imposibilitatea de a-și executa propria prestație.

Comisia Europeană a pus la dispoziția statelor membre un set de orientări pentru a ghida autoritățile contractante în procedurile de achiziții publice desfășurate pe perioada situației de urgență legată de criza Covid-19. Orientările oferă o imagine de ansamblu asupra posibilităților legale pe care le au autoritățile contractante pentru a achiziționa rapid bunuri și servicii de primă necesitate, inclusiv, acolo unde este cazul, infrastructură suplimentară. Comisia confirmă, astfel, că normele europene privind achizițiile publice oferă deja toate instrumentele necesare pentru a răspunde acestor necesități.

Pe fondul îngrijorărilor publice cu privire la capacitatea debitorilor de a plăti ratele în contextul stării de urgență instituite pe teritoriul României, pe 30 martie 2020, a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituțiile de credit și instituții financiare nebancare din România anumitor categorii de debitori (“OUG 37/2020”).

Țuca Zbârcea & Asociații este gazda seriei de podcasturi „Dreptul în vremea coronei”, un ansamblu de dialoguri asupra unor teme de drept generate de criza epidemiei de coronavirus în lume.

Ordonanța de urgență nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori („OUG 37/2020”) a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 30 martie 2020.

În data de 30 martie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial OUG nr. 37/2020, privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori. În ciuda acestui fapt, anterior publicării actului normativ, în spațiul public au apărut numeroase luări de poziție față de presupusul conținut al reglementării, opiniile exprimate fiind mai mult sau puțin partizane în funcție de „tabăra” din rândul căreia provin autorii, cea a debitorilor sau cea a creditorilor.

În Monitorul Oficial nr. 260 din data de 30 martie 2020 a fost publicată Ordonanța de Urgență nr. 32/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 30/2020. În ceea ce privește șomajul tehnic, prin OUG 32/2020, pe de o parte a fost simplificată procedura și s-au redus termenele de plată a indemnizației, iar pe de altă parte au fost clarificate anumite aspecte care țin de situația salariaților cu mai multe contracte individuale de muncă. Subliniem faptul că prevederile acestei Ordonanțe sunt aplicabile doar pentru perioada în care România se află în stare de urgență.

ESMA (European Securities Markets Authority) împreună cu autoritățile naționale competente (ANC), a monitorizat situația piețelor și măsurile luate de entitățile supravegheate și a emis un set de recomandări pentru toți participanții la piețele financiare din UE, în special pentru emitenți, cu privire la impactul epidemiei de COVID-19 asupra piețelor financiare ale UE.

Vineri, 27 martie, a fost promulgată de către Președintele României Legea nr. 28/2020 care modifică o serie de prevederi importante ale Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Prin urmare, pentru câteva minute, încercăm să mutăm atenția de la pandemia Coronavirus la abordarea principalelor modificări aduse legii 321 și impactul lor asupra unuia dintre cele mai importante și mai active sectoare economice la acest moment - retailul alimentar.

În confruntarea cu pandemia de coronavirus, țările europene au luat rapid măsuri pentru a atenua impactul social și economic produs de răspândirea rapidă a virusului. Având în vedere multitudinea deciziilor adoptate în regim de urgență, spectrul larg de aplicabilitate, dar și dinamica acestora, specialiștii Deloitte Central Europe Dispute Resolution (care reunește, sub coordonarea Deloitte România, toate practicile de litigii din rețeaua regională, precum și invitați speciali din Germania, Austria și Spania) au sintetizat informația într-un material dedicat, cu scopul de a simplifica efortul companiilor din România și din regiunea Europei Centrale de informare și conformare la noile reglementări.

Pe 21 martie 2020, a intrat în vigoare OUG nr. 29/2020, care reglementează o serie de măsuri economice menite să protejeze activitatea desfășurată de întreprinderile mici și mijlocii care și-au întrerupt activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, pe perioada actualei stări de urgență. Așa cum era de așteptat, în scurtul timp care a curs de la acest moment, în spațiul public au fost lansate o sumedenie de opinii din partea mai multor profesioniști ai dreptului în legătură cu majoritatea măsurilor astfel implementate.

La începutul unei alte săptămâni în care businessurile vor continua să fie afectate de impactul noului coronavirus, în care vor căuta soluții pentru scenarii cu care nu s-au mai confruntat și fără a putea face referire la situații anterioare, Deloitte România crede că nicio decizie nu poate fi luată în absența unor informații și analize relevante și structurate. Secțiunea online creată de Deloitte la mijlocul lunii martie pentru a găzdui analize scrise de experții săi din România și din rețeaua globală pe tema pandemiei de COVID-19 are o nouă structură, mai ușor accesibilă și creată astfel încât utilizatorii să identifice cu ușurință materialele de interes pentru ei, în funcție de departamentele și de sectoarele economiei din care fac parte.

Răspândirea accentuată a pandemiei COVID-19 în Europa, implicit în România, și măsurile din ce în ce mai stricte luate de autorități pentru a preveni efectele nocive asupra cetățenilor și economiei ridică numeroase întrebări privind acțiunile care ar trebui luate de societăți pentru a asigura respectarea obligațiilor legale și mai ales persoanele responsabile cu luarea acestor măsuri.

Țuca Zbârcea & Asociații este gazda seriei de podcasturi „Dreptul în vremea coronei”, un ansamblu de dialoguri asupra unor teme de drept generate de criza epidemiei de coronavirus în lume. Al doilea episod, o discuție despre „Ce sunt și ce nu sunt cauzele exoneratoare de răspundere?”, îl are invitat pe Cornel Popa, Partener al Țuca Zbârcea & Asociații.

Ordonanța militară nr. 3 din 24.03.2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 („Ordonanța Militară 3/2020”), publicată în Monitorul Oficial din data de 24 martie 2020, stabilește anumite măsuri suplimentare destinate combaterii răspândirii virusului COVID-19, între care și o serie de restricții aduse circulației persoanelor.

Țuca Zbârcea & Asociații este gazda seriei de podcasturi „Dreptul în vremea coronei”, un ansamblu de dialoguri asupra unor teme de drept generate de criza epidemiei de coronavirus în lume.

Încă de la publicarea Decretului Președintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență, s-au născut întrebări în comunitatea de business privind diferențele dintre Certificatul de Situație de Urgență (CSU), care nu a fost reglementat în trecut și care poate fi solicitat de operatori economici afectați de pandemia de COVID-19, și avizul de forță majoră, existent în legislație de mult timp. OUG nr. 29/2020 și 30/2020 au reglementat ulterior anumite facilități pentru operatorii aflați în dificultate în acest context, accesarea unora dintre acestea presupunând obținerea prealabilă a CSU.

Prezentul document conține un rezumat al principalelor prevederi ale Ordinului Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri nr. 791/25.03.2020 („Ordinul”), care reglementează procedura și condițiile pentru eliberarea certificatelor de situație de urgență („CSU”) de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri la cererea operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei COVID-19.

Similar altor autorități de concurență din UE, Consiliul Concurenței, prin comunicatul de presă din 23.03.2020, a acceptat faptul că, în contextul pandemiei COVID-19, poate avea loc o cooperare între concurenți astfel încât să se evite deficitul de produse esențiale și să se asigure o distribuție echilibrată a acestora.

Țuca Zbârcea & Asociații anunță lansarea seriei de podcasturi „Dreptul în vremea coronei”, primul episod urmând să fie transmis vineri, 27 martie, la ora 10:00, pe canalul YouTube al firmei de avocatură.

Circuitul economic traversează actualmente o perioadă neobișnuit de dificilă. Relațiile contractuale riscă să nu își atingă scopul propus, iar nerespectarea obligațiilor contractuale poate conduce la litigii a căror rezolvare este, însă, întârziată, din cauza suspendării activităților de la instanțele judecătorești, așa cum e cazul în prezent, pe fondul declarării stării de urgență la nivel național, pentru motiv de pandemie COVID-19.

OUG nr. 29/2020 a adus o serie de modificări cu privire la obligația de a declara beneficiarul real prevăzută de Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

În situația nou creată pe piața muncii de pandemia de COVID-19, companiile caută soluții pentru a se adapta la reducerea activității și pentru a proteja angajații, având în vedere că, până nu demult, lipsa personalului reprezenta o provocare importantă pentru angajatori. Legislația în vigoare permite companiilor să adopte o serie de măsuri în acest sens, în funcție de gradul și modul în care le este afectată activitatea, de la înțelegeri amiabile între angajatori și angajați, la șomaj tehnic sau măsuri care privesc forța majoră. Fiecare opțiune prezintă, însă, atât o serie de restricții, cât și o serie de avantaje și dezavantaje.

Similar celorlalte state europene, și în România pandemia COVID-19 are un puternic impact asupra societății în general, asupra majorității sectoarelor economiei și, în special, asupra sistemului de sănătate. În aceste condiții, atât autoritățile europene, cât și statele afectate iau măsuri pentru a asigura, pe cât posibil, desfășurarea activității. Un sector în care autoritățile europene iau măsuri pentru asigurarea continuității activității este cel al studiilor clinice.

Activarea articolului 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (“Convenția”) conferă unui stat posibilitatea de a lua măsuri ce derogă de la obligațiile stabilite în sarcina sa prin Convenție (și, implicit, de la drepturile fundamentale garantate de aceasta). Totuși, o astfel de inițiativă nu conduce la o înlăturare totală a garanțiilor Convenției, nu înlătură, de plano, orice control referitor la respectarea drepturilor fundamentale și nu constituie o sustragere de la prevederile Convenției.

Începând din data de 23 martie a devenit aplicabilă măsura luată prin Ordonanța militară nr. 2/2020 privind măsurile de prevenire a răspândirii COVID – 19 potrivit căreia, între orele 22.00 – 06.00, cetățenii români pot părăsi locuința doar pentru:

Păstrarea cursului obișnuit de activități în cadrul unei companii în vreme de COVID-19 este o provocare, dar și un deziderat pentru mediul de business din România. Măsurile luate în această perioadă de companii trebuie să respecte prevederile în materia protecției datelor cu caracter personal ale angajaților.

În urma măsurilor de sprijin adoptate recent de Guvernul României în contextul crizei COVID-19 (vă rugăm să consultați articolul nostru Garanții de stat și subvenții ale dobânzilor aferente creditelor pentru investiții și a creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru ), categoria Întreprinderilor Mici și Mijlocii („IMM-urile”) a devenit extrem de relevantă, întrucât acestea sunt principalii beneficiari ai măsurilor de sprijin adoptate până acum.

Articolul 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului („CEDO”) prevede posibilitatea statelor semnatare de a deroga de la prevederile care garantează protejarea unor drepturi fundamentale ale omului în măsura strictă în care situația de pericol public o impune și numai după notificarea prealabilă a Secretarului General al Consiliului Europei.

Având în vedere evenimentele asociate pandemiei provocate de COVID-19, Guvernul României a adoptat o serie de măsuri menite să sprijine angajatorii și salariații (Ordonanța de urgență nr. 30/2020, în vigoare de la 21 martie 2020). Aceste măsuri sunt referitoare la întreruperea sau reducerea temporară a activității și au fost edictate în scopul salvgardării raporturilor de muncă și evitării concedierii salariaților.

Diversele măsuri adoptate de statele membre UE, precum izolarea socială, restricțiile de călătorie sau carantina urmăresc ca impactul COVID-19 asupra populației să fie unul cât mai scurt și limitat posibil. În același timp, acestea au un impact economic direct atât asupra cererii, cât și a ofertei de produse și servicii și lovesc companiile și angajații din tot mai multe sectoare economice. În acest context, Comisia Europeană instituie, până la sfârșitul lunii decembrie 2020, un cadru temporar ce prevede cinci noi tipuri de ajutoare de stat la care întreprinderile pot apela, respectiv:

Companiile care sunt obligate să depună declarațiile fiscale până la data de 25 martie 2020 nu beneficiază de o amânare a termenului, așa cum anunțaseră autoritățile anterior. Mai mult, dincolo de problemele create de epidemia de COVID-19, contribuabilii trebuie să se adapteze rapid și la modificarea unei declarații esențiale în domeniul TVA: D 390. Acest formular a fost modificat recent, iar implementarea este dificilă pentru majoritatea celor vizați.

Una dintre cele mai frecvent întâlnite întrebări în această perioadă a fost aceea de a determina ce se întâmplă cu plata chiriilor în contextul stării de urgență. Companiile au fost nevoite să implementeze diverse strategii de business, să ia anumite măsuri organizatorice și logistice, să dezvolte și să intensifice pe cât posibil comerțul online și să permită angajaților să lucreze de acasă, în scopul de a reduce pe cât posibil contactul între persoanele fizice în contextul pandemiei COVID-19. Deși încă nu era obligatorie măsura, abordând o conduită preventivă, unele centre comerciale au decis din proprie inițiativă suspendarea activității chiar anterior Ordonanței militare nr. 2/2020.

De o manieră poate contraintuitivă, condițiile de criză ar putea duce la accelerarea adoptării unor soluții inovatoare, prin folosirea intensivă a tehnologiei pentru a răspunde problemelor ridicate de limitarea posibilității de deplasare a populației în contextul temerilor privind riscurile de contaminare. În contextul impus de situația fără precedent a pandemiei de COVID-19, multe întrebări se ridică atât la nivelul sectorului financiar-bancar, cât și în rândul populației, în ceea ce privește continuarea normală a activității bancare.

Recenta instituire a stării de urgență prin decret al Președintelui României implică, în mod firesc, adoptarea unor măsuri excepționale, cu aplicare imediată sau graduală, destinate împiedicării răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2, măsuri care, în ceea ce privește domeniul medical, privesc, deopotrivă, pacienții, furnizorii de servicii medicale (spitalele, medicii de familie), dar și producătorii și distribuitorii de medicamente și materiale sanitare.

În contextul răspândirii accentuate a virusului COVID-19, din ce în ce mai multe companii își mută activitatea de business în online, iar angajații și conducerea își desfășoară activitatea de “acasă” și evită întâlnirile, deplasările etc. Însă activitatea trebuie să continue și în contextul distanțării sociale, iar majoritatea contractelor pot fi semnate (și) de la distanță. Mai jos sunt prezentate două opțiuni pentru încheierea contractelor la distanță, respectiv prin utilizarea semnăturii electronice (pentru persoanele ce au o astfel de semnătură) și semnarea în counter-parts.

În general, o stare de criză de orice fel (socială, politică, economică, dar și medicală) reprezintă terenul propice pentru propagarea necontrolată și necontrolabilă a unor ”știri” care nu au, total sau parțial bază reală sau a unor ”analize, concluzii, comentarii” bazate pe astfel de "știri" sau bazate pe extrageri din context a unor informații sau date reale. În trecut, instrumentul de propagare era reprezentat de ziare, fițuici, manifeste, dar mai ales de zvonul public. Ceea ce făcea ca efectul negativ propriu-zis să se producă pe un teritoriu relativ limitat și în raport de un număr relativ limitat de persoane.

Decretul Președintelui României nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României („Decretul”) are un impact semnificativ și asupra cursului termenelor din materie societară în perioada de 30 de zile pentru care este instituită starea de urgență. Dacă la o primă vedere am fi tentați să credem că numai termenele procesuale ar putea fi afectate, în realitate, prevederile art. 41 din Decret au în vedere orice termen de prescripție, decădere sau asimilate, inclusiv cele prevăzute în Legea 31/1990 privind societățile („Legea Societăților”).

În perioada luptei împotriva COVID-19, aplicarea normelor de concurență nu se suspendă. Nicio criză nu poate justifica existența cartelurilor sau nesocotirea altor norme de concurență. În aceste condiții, este de așteptat ca, și pe durata stării de urgență, Consiliul Concurenței din România să fie extrem de vigilent și să impună sancțiuni în caz de încălcare a legislației.

Statele afectate de pandemia de COVID-19 aruncă în luptă un arsenal de măsuri fără precedent, pentru a diminua efectele încă greu de cuantificat atât la nivelul populației cât, mai ales, în economia globală. Pentru a ajuta companiile să surmonteze dificultățile create de noua stare de fapt, cele mai multe state au anunțat măsuri inclusiv în zona fiscală, majoritatea vizând amânarea plății taxelor, în special cele datorate pentru angajați, dar și scutiri de taxe sau de penalități în anumite situații. În prim plan stau deciziile care vizează angajații, printre care se află flexibilizarea programului și condițiilor de muncă, cu accent pe munca la distanță, și facilități la plata contribuțiilor sociale pentru angajatori.

Acest document conține o serie de răspunsuri sintetice și pragmatice din perspectiva protecției datelor cu caracter personal în ceea ce privește anumite probleme-cheie care ar putea apărea la nivelul organizațiilor în contextul evoluțiilor recente privind COVID-19. Informațiile sunt furnizate în lumina opiniilor recent exprimate la nivelul Autorităților Europene de Supraveghere și Protecție a Datelor.

Procedura insolvenței cu toate mecanismele și actorii implicați în aceasta, reprezintă plămânul artificial al oricărei societăți intrate în insolvență. Acesta este și motivul pentru care dosarele de insolvență nu pot fi suspendate, dialogul continuu dintre instanță, practician și creditori fiind nu doar necesar ci și obligatoriu.

Una dintre măsurile de primă urgență cu aplicabilitate directă ce au fost prevăzute prin Decretul Președintelui României privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial în data de 16 martie 2020 este rechiziția unităților de producție materiale și echipamente necesare combaterii epidemiei COVID-19.

Președintele României a instituit starea de urgență pe o perioadă de 30 de zile cu posibilitatea prelungirii, prin Decretul nr. 195 publicat în Monitorul Oficial pe 16 martie 2020. Măsurile adoptate prin acesta sunt de imediată aplicare și obligatorii, fără a fi necesară aprobarea în prealabil a decretului de către Parlament. În termen de cinci zile, Parlamentul urmează să încuviințeze prin vot starea instituită, în caz contrar, Președintele fiind nevoit să revoce imediat decretul.

Evenimentele recente au multiple implicații în raportările financiare ale societăților, în mod special pentru cele care au legături economice cu zonele afectate. Societățile care se aprovizionează sau care au piață de desfacere în zonele afectate, cele care sunt finanțate sau finanțează societăți aflate în zone afectate se confruntă cu provocări multiple care țin de continuitatea activității, precum și de estimarea și reflectarea acestor potențiale efecte în situațiile financiare.

Conform declarațiilor din data de 15 martie 2020 date de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de astăzi ar urma să fie lansate achiziții publice comune cu statele membre pentru truse de testare și ventilatoare respiratorii.

Acțiunile de precauție luate pentru a limita riscul de răspândire a COVID-19 au consecințe economice importante, și există o serie de industrii - precum cea a turismului, a organizării de evenimente sau cea hotelieră - care sunt deja afectate, fiind nevoie de intervenții rapide din partea statului român. Ne putem astepta ca și alte sectoare să fie afectate în perioada următoare, cum ar fi cel de comercializare cu amănuntul (inclusiv mall-urile) sau sectorul bancar (prin dificultățile companiilor și ale persoanelor fizice de a plăti ratele scadente datorită lipsei temporare de lichidități).

Pe fondul răspândirii rapide a Covid-19, zilele trecute, Organizația Mondială a Sănătății a declarat focarul drept pandemie, ridicând astfel nivelul de amenințare al bolii dincolo de gradul de Urgență de Sănătate Publică de Interes Internațional, pe care îl anunțase la sfârșit de ianuarie. În ultima săptămână, noul coronavirus s-a răspândit puternic și pe teritoriul României, iar numărul total al rezultatelor pozitive înregistrate este în continuă creștere.

Evoluțiile din piețele financiare sunt aproape imposibil de previzionat în acest moment. Comparația cu criza financiară din 2008 poate funcționa până la un punct, dacă ne raportăm doar la pierderile financiare generate de coronavirus. Singura certitudine în acest moment este legată de prevenție: nicio măsură în această direcție nu poate fi considerată excesivă, fie că vorbim de acțiuni la nivel personal sau instituțional. Totodată, mesajele de încredere și de susținere din partea instituțiilor de reglementare sunt importante în acest moment, având în vedere că evoluția piețelor financiare este extrem de sensibilă la indicatorul „încredere”.

Luni, 9 martie 2020, Tribunalul Timiș a admis cererea Țuca Zbârcea & Asociații de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. IV pct. 22 din Ordonanța de urgență nr. 23/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 106 din 12 februarie 2020.

Autoritățile au la dispoziție o nouă armă în lupta cu cei care încearcă să își diminueze sarcina fiscală. Încă o directivă europeană, care face parte din pachetul de măsuri ale Comisiei Europene împotriva practicilor fiscale agresive, a intrat în vigoare la începutul lunii februarie 2020 și în România. Directiva poartă un nume sugestiv - ATAD II (Anti Tax Avoidance Directive – completarea a doua) - și are ca scop descurajarea planificării fiscale agresive care utilizează aranjamente de tip „hibrid”.

Companiile apelează tot mai des la algoritmi pentru a-și îmbunătăți structurile de preț, pentru a-și dimensiona producția sau distribuția la cererea de pe piață sau a previziona trendurile acesteia. În mod consensual, algoritmii reprezintă succesiuni de operațiuni efectuate într-o ordine exactă pentru a putea îndeplini în mod automat o anumită sarcină sau a atinge un anume obiectiv, precum determinarea prețului ce urmează a fi practicat de o companie în legătură cu un anumit bun sau serviciu.

Noul coronavirus declanșat în decembrie 2019 din provincia Wuhan, China, s-a răspândit fulminant la nivel global în ultimele luni, și, în ultimele săptămâni, a afectat puternic țările europene, inclusiv România.

Întrucât posibilitatea utilizării mijloacelor de supraveghere video pentru îndeplinirea intereselor legitime reprezintă una dintre provocările la care trebuie sa răspundă operatorii de date atunci când prelucrează date cu caracter personal prin intermediul acestora, analizarea existenței interesului, a necesității unei astfel de prelucrări și a asigurării unui echilibru între drepturile și interesele părților rămâne în continuare un subiect deschis aflat pe lista de priorități a operatorilor.

Majoritatea organizațiilor mari din România au un plan de continuitate a afacerii (business continuity plan), care de obicei este concretizat sub forma unui document care cuprinde acțiunile necesare reluării activității în cazul apariției unor situații atipice și cu impact semnificativ asupra businessului. În mod tradițional, aceste planuri de continuitate iau în considerare scenarii de atacuri cibernetice, dezastre naturale, cum ar fi cutremurele, sau informații și scenarii adverse intens mediatizate care pot afecta capacitatea organizației de a-și continua activitatea în parametri obișnuiți.

Covid 19 este un virus. Nu se știe dacă este unul natural sau dacă cineva l-a scăpat dintr-un laborator. Acum nu mai contează, e liber, ca toate relele din cutia Pandorei. Zburdă peste meridiane, a ajuns în 64 de țări până la acest moment. Se estimează că are un potențial de a infecta 50% din populația globului. Efecte? O rata - epidemiologii spun că una mică - de mortalitate de aproximativ 2%, afectând, ca orice virus, pe cei vulnerabili deja, cu imunitate scăzută. Firește, nimeni nu-și dorește să testeze dacă se înscrie în “clubul select” de 2%. Prin urmare, e panică.

Printr-o decizie publicată vineri, 28 februarie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a suspendat în mod definitiv executarea Deciziei nr. 72/2018, prin care Consiliul Concurenței a constatat o pretinsă încălcare de către Orange a dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Legea concurenței și a art. 102 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și a dispus sancționarea societății cu o amendă în sumă de 64.915.183,19 lei. Suspendarea va dura până la momentul la care se va pronunța o soluție definitivă în ceea ce privește legalitatea pe fond a respectivei decizii.

Două decizii recente, anunțate de Comisia Europeană pe 24 februarie, pun România în situația de a recupera peste 583 milioane euro plus dobânzi ca ajutoare de stat incompatibile acordate CFR Marfă, respectiv Companiei Naționale a Uraniului. Astfel, Comisia Europeană a constatat că operatorul de transport feroviar CFR Marfă a primit cel puțin 570 de milioane de euro ajutor de stat incompatibil din partea României, printr-o anulare a datoriilor sub forma unei măsuri de conversie a creanțelor în acțiuni realizată în anul 2013 în vederea privatizării.

În Monitorul Oficial din data de 12 februarie 2020 a fost publicată Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 23/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice. Prin intermediul acestei ordonanțe de urgență au fost operate și o serie de modificări ale Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.

Se spune că o relație reușită se bazează în principal pe transparență și comunicare, căci așa se câștigă încrederea. Alte studii constată că un secret este menținerea unei „iluzii pozitive” - admirația există atâta vreme cât găsim lucruri de apreciat și ne gândim pozitiv unul la celălalt.

Consiliul Concurenței a lansat recent raportul de activitate cu privire la anul 2019. Din perspectiva investigațiilor derulate, datele arată că autoritatea a avut intervenții importante în piață, respectiv 14 investigații finalizate cu aplicarea de amenzi totalizând 20,3 milioane euro, 9 alte investigații nou declanșate privind încălcări ale legislației de concurență și un total de 32 de investigații în curs privind potențiale fapte anticoncurențiale la finalul anului 2019.

Așa cum ne-am obișnuit în materie de fiscalitate, să nu treacă niciun an fără modificări, se pare că și în materie contabilă, cel puțin în Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), în fiecare an apar noi reguli sau interpretări. De această dată, este vorba de o interpretare privind costurile unei companii cu impozitele și taxele, din situațiile financiare, în cazurile în care legislația nu este clară. Mai exact, despre impozitul pe profit și cum trebuie înregistrat în contabilitate astfel încât orice riscuri potențiale să fie reflectate ca atare.

Companiile din Uniunea Europeană, inclusiv România, vor putea aplica un regim tarifar preferențial în comerțul bilateral cu încă cinci țări în viitorul apropiat. În prezent, UE are încheiate acorduri de liber schimb cu peste o sută de țari și teritorii speciale. Anul trecut au intrat în vigoare acordurile cu Japonia și Singapore, urmând ca în 2020 să fie ratificate acordurile cu Vietnam și țările membre Mercosur, respectiv Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Care sunt criteriile în funcție de care se acordă facilitățile?

Calitatea aerului este un subiect de actualitate în București, în contextul în care Comisia Europeană a lansat în urmă cu câțiva ani procedura de infringement împotriva României, din cauza poluării cu particule fine (praf, PM 10), cauzate și de insuficiența spațiilor verzi. În același timp însă, lupta împotriva insuficienței spațiilor verzi a dat naștere unei alte crize: cea a proprietarilor de terenuri încadrate în zona spațiilor verzi, care se găsesc în imposibilitatea de a-și exercita dreptul de proprietate garantat de Constituție și de CEDO.

Orice introduceri despre rolul și menirea avocatului pe lume sunt inutile, după cum orz pe gâște este și pledoaria măreață despre secretul profesional al acestuia și sacralitatea confidențialității în raporturile lui cu clientul. Noua lege despre "prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului" ne lămurește pe deplin ce și cum.

Pe 30 ianuarie 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre în cadrul unei cereri de decizie preliminară formulată de Competition Appeal Tribunal din Marea Britanie, care urmărea examinarea legalității unei decizii de sancționare adoptate împotriva mai multor producători de medicamente generice și a grupului farmaceutic GlaxoSmithKline în legătură cu acorduri de soluționare amiabilă a litigiilor în materie de brevete.

Una din provocările multor proiecte imobiliare a fost și rămâne cea a drumurilor de acces și modalitățile prin care construirea și ulterior utilizarea acestora pot fi transpuse din punct de vedere juridic în relația cu autoritățile publice. Deși este o constantă necesitate pentru orice bună dezvoltare imobiliară, aceste aspecte nu beneficiază de o reglementare legală specifică, depinzând astfel, de multe ori, de creativitatea sau interpretarea avocaților, dar și de disponibilitatea autorităților publice de a găsi soluții practice în lipsa unor soluții clare în legislație.

In data de 19 decembrie 2019, Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat hotărârea în cauza C-263/18 (cauza Tom Kabinet). Cauza menționată a avut ca obiect o cerere de decizie preliminară privind interpretarea articolului 2, a articolului 4 alineatele (1) și (2) și a articolului 5 din Directiva 2001/29/CE din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (Directiva 2001/29/CE). Cererea de pronunțare a deciziei preliminare a fost formulată în cadrul unui litigiu derulat în fața instanțelor olandeze, litigiu care a opus, pe de o parte, două asociații având ca obiect de activitate apărarea intereselor editorilor olandezi (Nederlands Uitgeversverbond și Groep Algemene Uitgevers), și, pe de altă parte, o societate care administrează un site internet care găzduia un serviciu online constând întro piață virtuală de cărți electronice „de ocazie” (Tom Kabinet).

Decizia recent anunțată de Consiliul Concurenței ("CC") de a amenda Netcity Telecom ("Netcity") pentru abuz de poziție dominantă se înscrie în politica strictă a autorității față de companiile dominante, deținătoare de infrastructuri esențiale. De-a lungul timpului, CC a investigat și sancționat cazuri de poziție dominantă legate de accesul la infrastructuri/ rețele esențiale în domeniul comunicațiilor mobile, distribuției de gaze, infrastructuri portuare, feroviare și aeroportuare.

Licitațiile publice sunt în mod constant în atenția Consiliului Concurenței, date fiind fondurile publice implicate și scopul autorității de a se asigura că acestea sunt cheltuite în beneficiul cetățenilor, în calitate de consumatori finali. Astfel, încă de la începutul acestui an au fost anunțate amenzi aplicate de Consiliul Concurenței pentru trucarea unor licitații privind achiziționarea de indicatoare rutiere, respectiv servicii de pază. În același timp, au fost declanșate investigații noi privind trucarea de licitații pe piața salubrizării din județul Mureș, respectiv pe piața parcărilor publice cu plată din municipiul Brașov.

Ca avocat specializat în materia dreptului familiei, mi-am sfătuit mereu clienții ca, ori de câte ori mai există sentimente și încredere între soți, să mai dea o șansă căsătoriei. Însă atunci când relațiile de familie sunt total compromise, iar divorțul apare drept unica soluție, sfatul meu a fost acela ca, odată cu desfacerea căsătoriei, să fie rezolvate toate aspectele patrimoniale și nepatrimoniale, inclusiv lichidarea, în mod complet și la timp, a comunității legale sau convenționale de bunuri.

Anul 2019 a fost unul intens în materie de concurență, fără însă a depăși rezultatele din 2018. Pentru 2020, anticipăm o accelerare a finalizării unor investigații mai vechi și conturarea unor decizii care vor schimba anumite comportamente în zona de business.

Odată cu Directiva 2014/104/UE privind acțiunile în despăgubire în cazul încălcărilor în materie de concurență, transpusă în legislația națională în anul 2017, au fost armonizate regulile și condițiile de bază în care persoanele fizice sau juridice - fie ele consumatori, companii sau autorități publice - au posibilitatea de a solicita daune pentru prejudicii rezultate din comportamente anticoncurențiale.

Nebănuite sunt secretele geneticii. Deși știința se află într-un continuu progres, nu de puține ori rămânem surprinși de noile descoperiri. Un articol recent publicat de New York Times a scos la iveală povestea lui Chris Long, un IT-ist ce lucrează pentru Washoe County Sheriff’s Department (S.U.A.). Se pare că la câțiva ani după ce a suferit un transplant de măduvă osoasă, Chris Long a devenit o „himeră” cu două seturi de ADN, mostre din țesuturile sale conținând atât ADN-ul său, cât și pe cel al donatorului.

Protejarea, reabilitarea și punerea în valoare a bunurilor imobile clasificate drept monumente istorice beneficiază de o atenție sporită din partea legiuitorului român și de o preocupare constantă a acestuia, date fiind modificările legislative din ultimii ani. Cel mai recent exemplu este reprezentat de clarificările aduse în privința dreptului de preempțiune în cazul vânzării unor astfel de imobile.

Se observă în ultima vreme practica tot mai frecventă a operatorilor economici români de a exclude aplicarea legii române, fiind preferată o lege străină care să guverneze relația contractuală dintre părți. O astfel de practică este firească în contextul în care încheierea contractelor comerciale internaționale reprezintă o componentă esențială a dreptului comerțului internațional, acestea fiind instrumentele juridice principale pentru realizarea operațiunilor de comerț și de cooperare economică internațională.

Legislația privind fondurile de investiții alternative (FIA) se schimbă la acest început de an, cu scopul declarat de a crește atractivitatea acestora în ochii investitorilor și de a dezvolta piața de profil. Legea 243/2019 (Legea FIA) a fost adoptată ca răspuns la solicitarea investitorilor români de diversificare a organismelor de plasament colectiv de acest tip în România și va intra în vigoare din 24 ianuarie. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) trebuie să emită legislația secundară aferentă până la data de 24 aprilie 2020.

Dimensiunea economică a sportului a crescut semnificativ ca urmare a diversificării surselor de venit generate de acesta, printre ele numărându-se în prezent atât vânzarea de bilete și abonamente la competiții sportive cât și comercializarea drepturilor de difuzare a competițiilor, publicitatea, vânzarea de articole sportive sau sponsorizarea.

Potrivit unui comunicat de presă publicat de Curtea Constituțională, în data de 14 ianuarie 2020, au fost declarate neconstituționale o serie de prevederi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ("Legea contenciosului administrativ") în forma în vigoare înainte de modificările aduse prin Legea nr. 212/2018.

"Uneori oamenii află mai multe despre dragoste din examinarea resorturilor profunde și intime ale violenței" - Toni Morisson

Cazul directoarei Spitalului de Urgență din Piatra Neamț, ucisă de soț acum câteva zile, chiar în incinta spitalului, readuce în discuție problema violenței domestice. Cazul femeii din Vaslui, ucisă de soț la câteva zile după ce s-a întors acasă de la muncă din străinătate sau al agentului de poliție care și-a împușcat mortal soția și pe o colegă a acesteia într-un coafor din București sunt alte exemple cutremurătoare ale violenței domestice.

Proprietarii de imobile au, de la începutul acestui an, noi obligații în ceea ce privește racordarea/branșarea la rețelele de utilități ale infrastructurii edilitare, potrivit Legii nr. 7/2020, publicate în Monitorul Oficial nr. 8, din 8 ianuarie 2020.

Politica și practica în materie de concurență se află astăzi într-un punct în care multe dintre instrumentele și metodele tradiționale de lucru sunt puse în discuție și contestate atât de (noii) actori de pe piață, cât și de către economiști și practicieni. Și pentru că doar înțelegând istoria putem anticipa viitorul, extragem o serie de lecții pentru ceea ce ar putea urma în materie de concurență, uitându-ne la decada ce tocmai a trecut.

Începând cu 1 ianuarie, Botezatu Estrade Partners devine parte a act legal, o alianță europeană de firme de avocatură, devenind astfel act | Botezatu Estrade Partners. Această decizie reflectă dorința firmei de a oferi clienților servicii juridice transfrontaliere de cea mai înaltă calitate.

Transportul alternativ de persoane intermediat printr-o platformă digitală a fost supus, pe parcursul anului 2019, unui proces efervescent de reglementare, care, în final, a generat legislația necesară desfășurării activităților de acest tip în România. Reglementarea domeniului, mult așteptată de către jucătorii din industrie, era inevitabilă, în contextul cererii în creștere din partea consumatorilor pentru servicii moderne și soluții digitale de intermediere a transportului de persoane. Mai rămân, însă, aspecte care trebuie lămurite, în special din punct de vedere fiscal.

Firma de avocatură Botezatu & Asociații | TheCounsel își schimbă denumirea în Botezatu Estrade Partners prin includerea numelui Laurei Estrade, partener co-fondator. "Această modificare vine în mod firesc să recunoască dedicarea, talentul și eforturile excepționale ale Laurei în crearea și dezvoltarea firmei", a declarat Ștefan Botezatu, Managing Partner.

Luna decembrie, denumită tradițional "luna cadourilor", tinde să devină o sursă de preocupare pentru mediul de business din România, având în vedere că, în ultimii ani, cele mai importante modificări fiscale au fost adoptate aproape de finalul anului. Apogeul a fost atins în 2018, când am "primit" de Crăciun faimoasa Ordonanță de Urgență 114. Anul acesta, tot în ajun de sărbători, se aduc reparații capitale ordonanței, care, dincolo de beneficii, vin și cu costuri de readaptare rapidă la noua realitate. Având în vedere provocările bugetare ale anului viitor, se pot anticipa, deja, surprize pentru decembrie 2020?

Săptămâna trecută, Partidul Conservator a câștigat alegerile generale din Regatul Unit al Marii Britanii. În urma acestui rezultat electoral, Brexit-ul a primit un suport important iar angajamentele luate în campania electorală anticipează un parcurs rapid către separarea de blocul comunitar.

Eliminarea supraimpozitării contractelor cu normă redusă de muncă (part-time), care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2020, reprezintă o revenire la normalitate după mai bine de doi ani în care acestea au fost, succesiv, afectate de măsurile fiscale pe care le-am putea evalua ca fiind disproporționate. Prima măsură de acest gen a fost adoptată în vara anului 2017, când legiuitorul a decis taxarea veniturilor din astfel de contracte cel puțin la nivelul salariului minim pe economie, producând efecte absurde precum reținerea unei sume de contribuții mai mari decât suma netă de încasat (salariu net zero sau negativ).

Țuca Zbârcea & Asociații a anunțat astăzi un parteneriat exclusiv cu Trident Capital Investments, o companie specializată de investment banking și corporate finance, cu scopul de a oferi servicii integrate de consultanță juridică/fiscală și intermediere financiară pentru clienții care derulează diferite proiecte de investiții.

Există posibilitatea atragerii răspunderii penale a angajatorului în cazul unui accident de muncă, în ipoteza externalizării serviciului de securitate și sănătate în muncă? Aceasta este o întrebare ce a primit răspunsuri diametral opuse în practică, cu consecințe dramatice pentru angajatori.

Pe 6 decembrie 2019 autoritatea de concurență din Ungaria a aplicat Facebook Ireland Ltd ("Facebook") o amendă de 3,6 milioane Euro pentru încălcarea legii concurenței, așa cum rezultă de pe site-ul oficial al autorității. Motivarea deciziei este aceea că deși este adevărat că utilizatorii nu trebuie să plătească pentru a folosi serviciile Facebook, prin activitatea lor și prin folosirea datelor lor de către Facebook, consumatorii aduc un câștig material societății, astfel că, indirect, aceștia plătesc pentru serviciile folosite. Așadar, prezentarea serviciilor drept gratuite este aptă să inducă in eroare consumatorii prin lipsa unei transparențe totale a modului de operare.

Evoluția tehnologică a permis companiilor să colecteze și să utilizeze volume importante de date, acestea devenind o resursă esențială atât pentru serviciile online, cât și pentru procesele de producție sau logistice. Deși termenul de Big Data este unul în curs de definire și delimitare, acesta este deseori caracterizat de existența unor cantități mari de diferite categorii de date (atât cu, cât și fără caracter personal), obținute la o viteză ridicată din mai multe surse, a căror administrare și analiză necesită utilizarea de algoritmi specifici.

Nu mai puțin de cinci grame de plastic ajung săptămânal în organismul fiecărui locuitor al planetei prin aer, apă sau hrană. Acesta este principalul motiv pentru care Consiliul Uniunii Europene a decis să interzică o parte din produsele de plastic utilizate zilnic, începând din iulie 2021. Actorii economici precum restaurantele, lanțurile de magazine, cafenelele, barurile sunt forțați să identifice alternative biodegradabile pentru produsele care vor fi restricționate.

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală, „frânează” în fața noilor provocări. Pe de o parte, resimte valul de pesimism dinspre Germania, cea mai mare putere economică europeană bazată pe producția auto, iar pe de altă parte are nevoie de investiții pentru a se adapta la cerințele impuse de noile tehnologii. În aceste condiții, se pune întrebarea firească dacă România ar trebui sau ar putea să facă mai mult pentru această industrie.

Printr-o hotărâre publicată recent în J.O.U.E. (25 noiembrie 2019), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a clarificat ipotezele în care operatorii unor motoare de căutare sunt obligați să admită cererile persoanelor fizice privind ștergerea unor link-uri către anumite pagini web din lista de rezultate, listă afișată în urma căutării efectuate pe baza numelui unei persoane. Hotărârea pronunțată în cauza C-136/17 vine în continuarea hotărârii din cauza Google Spain și Google, clarificând sfera obligațiilor operatorilor motoarelor de căutare, atunci când aceștia sunt sesizați de o persoană fizică cu o cerere de dezindexare privind link-uri către pagini de internet pe care sunt publicate categorii speciale de date (e.g., date privind sănătatea, date care dezvăluie originea rasială ori etnică, convingerile religioase, apartenența sindicală ș.a.).

Deseori, răspunderea companiilor pentru încălcarea normelor de concurență nu este atrasă ca urmare a unei acțiuni specifice a asociaților sau a administratorilor acestora, ci de acțiuni ale unor persoane - de regulă, angajați - împuternicite să acționeze în numele companiilor într-o anumită împrejurare.

În urma implementării Acțiunii 13 din cadrul Planului Împotriva Erodării Bazei Impozabile și a Relocării Artificiale a Profiturilor (Base Erosion and Profit Shifting - BEPS) în legislația Uniunii Europene și a României, companiile românești care fac parte din grupuri multinaționale cu cifra de afaceri anuală consolidată mai mare de 750 de milioane de euro sunt obligate să îndeplinească anumite formalități legate de „Raportarea țară cu țară” („Country by Country Report” sau CbC Report) până la finalul anului.

Directiva PSD 2 transformă modul în care se va efectua plata cumpărăturilor online. Transpusă în legislația națională prin Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată, care a fost promulgată recent, directiva instituie măsuri mult mai stricte de securitate pentru efectuarea plăților online, acestea fiind cunoscute în jargonul de specialitate drept "SCA" ("Strong Customer Authentication" - autentificarea strictă a clienților).

Parlamentul României a adoptat în cursul acestui an un nou proiect de lege pentru modificarea Legii dării în plată nr. 77/2016, proiect prin care s-a intenționat limitarea dreptului de apreciere a instanței asupra condițiilor de impreviziune, prin instituirea unor prezumții legale de impreviziune. Aceste modificări ar fi derogatorii de la reglementarea de drept comun a impreviziunii și contrare Deciziei Curții Constituționale nr. 623 din data de 25 octombrie 2016. În concret, în anumite situații care erau expres menționate în acest proiect, impreviziunea urma să opereze ope legis, eliminând orice remediu judiciar și atribuind judecătorului un rol pur formal.

Experții Deloitte au remarcat o tendință în controalele fiscale derulate în ultima perioadă la societăți care fac parte din grupuri, fie ele românești sau străine. Este vorba de cheltuielile refacturate sau prestate acestor societăți de la societatea-mamă sau societatea-fanion a grupului, care, de regulă, asigură anumite servicii suport la un nivel centralizat.

Încălcările de concurență pot îmbrăca forme variate, și se pot realiza în împrejurări extrem de diverse - astfel, un cartel de fixare a prețurilor poate avea loc la fel de bine în cadrul unei întâlniri într-un hotel din afara țării sau prin discuții purtate în cadrul unei corespondențe electronice sau pe rețele de socializare.

Practica instanțelor naționale în materia cererilor de suspendare a executării actelor administrative tinde spre absolutizarea prezumției de legalitate a actului administrativ, în defavoarea interesului particular. Această orientare este vizibilă mai ales din perspectiva modului în care instanțele analizează îndeplinirea condiției existenței unui "caz bine justificat", necesară pentru dispunerea suspendării, alături de cea a "pagubei iminente", potrivit Legii contenciosului administrativ.

Producătorii și importatorii care pun pe piața din România echipamente electrice și electronice trebuie să plătească începând din 2020 o taxă de 4 lei/kg sau de 20 de lei/kg, în cazul lămpilor. Taxa trebuie achitată de companiile care nu îndeplinesc obligația anuală de colectare de asemenea deșeuri în scopul reciclării. Până acum, taxa se aplica pentru produsele introduse pe piață și nedeclarate la Administrația Fondului de Mediu (AFM).

Începând cu anul 2018, odată cu adoptarea Ordonanței de Guvern nr. 88/2018 de modificare a Legii insolvenței 85/2014, organele fiscale și-au făcut un obicei din a executa conturile debitorilor aflați în procedura insolvenței.

Conform art. 35 alin.(2) din Legea nr. 165/2013, "(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor." Termenul de decădere de 6 luni s-a calculat în mod diferențiat, în funcție de gradul de încărcare al entităților învestite cu soluționarea notificărilor de restituire, acesta expirând cel mai târziu la 30 iunie 2017.

Asociațiile patronale și profesionale ajung deseori în vizorul Consiliului Concurenței, făcând de-a lungul timpului obiectul unor numeroase investigații privind încălcări ale legislației de concurență. Este important de semnalat faptul că activitățile și măsurile ce ajung să fie investigate de către Consiliul Concurenței au luat naștere, deseori, în contextul unor proiecte aparent legitime ale asociațiilor care pot urmări, cu titlu de exemplu, promovarea unui proiect legislativ sau asigurarea unei mai bune funcționări a industriei.

Se împlinește mai bine de un an de când Ministerul Finanțelor Publice a lansat în dezbatere publică proiectul de lege privind reglementarea fondurilor de investiții alternative (Legea FIA). La acel moment, reprezentanții entităților publice sau private implicate în piața de capital din România subliniau cât de importantă este adoptarea cât mai rapidă a acestei legi. Această inițiativă legislativă nu a venit ca urmare a necesității implementării unor directive europene, ci a fost demersul legiuitorilor naționali, care considerau că fondurile alternative trebuie să aibă un cadru legal clar cu privire la autorizarea și funcționarea lor.

La data de 22 octombrie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o hotărâre împotriva României (Aplicația nr. 41845/12, cazul Ozair v. România) prin care a constatat încălcarea art. 1 Protocol 1 din Convenție acordând aplicantului daune materiale în cuantum de 80.000 dolari.

Într-un articol anterior semnalam pericolul pe care un proiect de lege adoptat, la sfârșitul lunii iunie, de Camera Deputaților îl prezenta pentru independența instanțelor judecătorești, întrucât urmărea eliminarea rolului judecătorului de la analiza existenței stării de impreviziune, condiția esențială fără de care nu poate opera darea în plată pentru stingerea datoriei. Reamintim că prin Decizia nr. 623/2016, Curtea Constituțională a reținut că mecanismul dării în plată trebuie să se aplice doar debitorilor care, deși au acționat cu bună-credință, nu își mai pot îndeplini obligațiile ca urmare a intervenirii unui eveniment exterior și pe care nu l-au putut prevedea la data încheierii contractului de credit.

Societatea Civilă de Avocați STOICA & Asociații a sărbătorit 24 ani de la înființare printr-o recepție la care, în salonul „Le Diplomate” al Hotelului Athénée Palace Hilton, au fost prezenți peste 150 de invitați, alături de toți membrii echipei societății de avocați.

Șoferii și operatorii de transport alternativ (ridesharing) riscă sancțiuni în cazul în care nu s-au conformat la noile reglementări, adoptate de Guvern la începutul acestei veri, având în vedere că perioada de tranziție prevăzută de noua legislație a expirat la începutul lunii noiembrie. Cadru legal a fost modificat în Parlament, în sensul prelungirii perioadei de implementare până la 1 februarie 2020, însă aceste modificări nu au fost încă promulgate de Președintele României.

Printr-o decizie pronunțată astăzi, Curtea de Apel București a suspendat acele mențiuni din CANAMED care limitau până pe 2 noiembrie 2019 perioada de comercializare pentru o serie de medicamente inovative, unele fără alternativă terapeutică, utilizate lunar de peste 100.000 de pacienți. Ca urmare a acestei decizii, medicamentele respective vor avea același regim ca și restul medicamentelor care au prețuri în CANAMED, putând fi comercializate în continuare. Criza iminentă legată de imposibilitatea continuării tratamentului de unii pacienți a fost preîntâmpinată parțial, în ultimul moment, grație deciziei salvatoare a judecătorilor Curții de Apel București.

Procedurile de avizare pentru o serie de lucrări de construire se simplifică prin eliminarea necesității unor avize prealabile și scurtarea termenelor pentru obținerea unor documente urbanistice. Ca element de noutate, certificatul de urbanism se va putea emite și în format digital.

Așa cum rezultă și din dinamica cererilor și ofertelor de muncă existente pe piața din România, este evident că ne aflăm într-o acută criză a forței de muncă. Deficitul de angajați crește de la un an la altul. Cea mai mare problemă o reprezintă, la acest moment, forța de muncă necalificată sau slab calificată.

Teoretic, ideea de inteligență artificială pare strict legată de mediul privat, dinamic și având o continua deschidere spre nou. În aceeași cheie, birocrația statală este sinonimă cu conservatorismul și tradiția funcționarului (uman) care poate discuta face to face cu petentul. Sau cel puțin aceasta este percepția despre sistemul judiciar, unul dintre cele mai conservatoare sisteme în orice țară.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) respinge într-un nou caz scutirea de TVA pentru serviciile de operare a bancomatelor prestate de furnizori externi. Instanța europeană a decis, în data de 3 octombrie, în cazul Cardpoint (Germania), că serviciile de acest tip sunt taxabile. În contextul în care tot mai multe bănci apelează la terți pentru operarea bancomatelor și în contextul apariției de jucători noi în industria serviciilor financiare - companii fintech, prestatorii de servicii de inițiere de plăți, cu produse din ce în ce mai complexe -, interpretarea furnizată de Curte poate avea repercusiuni importante pentru prestatorii unor astfel de servicii.

Marți, 15.10.2019, Camera Deputaților a adoptat propunerea legislativă Pl-x nr. 170/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Propunerea legislativă este menită să aducă schimbări pozitive în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcții, printre altele prin reducerea termenelor de eliberare a certificatelor de urbanism și prin reducerea numărului de avize necesare pentru executarea anumitor categorii de construcții.

Societatea cu răspundere limitată a apărut pentru prima oară în 1892, în Germania, din nevoia de a satisface necesitatea fructificării capitalurilor mijlocii (societățile de persoane fiind pretabile capitalurilor mici, iar societățile de capitaluri fiind pretabile capitalurilor mari). În acest context, societatea cu răspundere limitată împrumută caracteristici atât de la societățile de persoane, cât și de la societățile de capitaluri. Cel mai important pentru analiza noastră, societatea cu răspundere limitată - în mod similar societăților de persoane - se bazează pe încrederea dintre asociați.

Este unanim cunoscut faptul că, în cazul dobândirii unui imobil prin licitație publică desfășurată potrivit Codului de procedură civilă, orice cerere de evicțiune, totală sau parțială, privind imobilul adjudecat este definitiv stinsă. De asemenea, de la data intabulării dreptului de proprietate al adjudecatarului, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanță ale terților, iar vânzarea nu va putea fi atacată pentru leziune.

Legislația de mediu cunoaște modificări frecvente, uneori intempestive, și, nu de puține ori, discutabile din perspectiva efectelor obținute. Un bun exemplu este cel al ecotaxei. Până la jumătatea acestui an, operatorul economic care introducea pe piață pungi de cumpărături din plastic, cu mâner, plătea la Fondul pentru mediu suma de 0,1 lei/pungă (ecotaxa).

O decizie recentă a Curții Constituționale - Decizia nr. 18/2019, publicată în Monitorul Oficial din 20 august 2019 - readuce în prim plan un subiect extrem de controversat: modalitatea de executare a hotărârilor judecătorești referitoare la minori. Recentul „Caz Sorina” reprezintă exemplul perfect de alienare parentală și demonstrează că, în fața neputinței normelor civile de executare silită a hotărârilor judecătorești privitoare la minori, doar recursul, in extremis, la masuri de forta ale organelor de jurisdictie penala, a fost in masura sa restabileasca legalitatea, in interesul copilului.

Contribuabilii care pot beneficia de restructurarea financiară prevăzută de Ordonanța 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale au primit un termen mai îndelungat pentru depunerea notificării privind intenția de a aplica pentru restructurare. Inițial, termenul de depunere a notificării era 30 septembrie 2019, iar acesta s-a prelungit până la data de 31 octombrie 2019.

Unul dintre cazurile facultative de excludere, nou introduse atât în legislația internă, cât și în cea unională, respectiv cel privind încheierea de acorduri care vizează denaturarea concurenței ridică serioase probleme în practică, fiind de cele mai multe ori trecut cu vederea, atât de către autoritățile contractante, cât și de către organismele învestite cu soluționarea contestațiilor în procedurile de achiziție publică. Cazul de excludere în discuție este reglementat în legislația internă, la art. 167 alin. (1) lit. d) raportat la alin. (5) și (6) al aceluiași text legal din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, care transpune textul art. 57 alin. (4) lit. d) din Directiva 2014/24.

Intrarea în vigoare a Procedurii de anulare a obligațiilor de plată accesorii („Procedura”) emise în aplicarea capitolului II din Ordonanța 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale aduce mai multă lumină asupra unei măsuri fiscale care, într-o primă etapă, a ridicat mai multe semne de întrebare. Procedura reglementează o serie de etape cheie, care ar trebui sa faciliteze accesul contribuabililor interesați la anularea obligațiilor fiscale accesorii.

În data de 7 noiembrie 2018, Tribunalul Specializat Mureș a sesizat din oficiu Curtea de Justiție a Uniunii Europene ("CJUE") cu două cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare, întemeiate pe dispozițiile articolului 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Cererile de sesizare a CJUE, astfel formulate, au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 54/11.02.2019, acestea formând actualmente obiectul cauzelor conexate C-698/18 și C-699.

Legislație complexă, practică neunitară și controale aspre - acestea sunt ingredientele perfecte ale stării generale de confuzie din jurul procedurii de obținere a autorizației de securitate la incendiu. Prin seria de materiale pe acest subiect, ne-am propus să demontăm împreună câteva mituri apărute în practică, dar și să evidențiem liniile directoare pentru interpretarea corectă a legislației privind apărarea împotriva incendiilor.

Activitatea de sponsorizare a fost și va rămâne una de mare interes pentru societate în ansamblul său, atât pentru beneficiarii organizațiilor non-profit, cât și pentru societățile comerciale care, pe lângă contribuția pentru o cauză bună, își pot diminua și nota de plată către stat. Și pentru autoritățile fiscale sponsorizarea a fost de mare interes recent, întrucât acestea au decis mai multe modificări ale prevederilor legislative. În scurt timp, vor urma și altele.

Dreptul internațional al investițiilor este o ramură a dreptului internațional public, care a început să se formeze la începutul anilor 1960. Primul tratat bilateral de protejare a investițiilor ("BIT") a fost încheiat între Germania și Pakistan în 1959, în timp ce primul litigiu a fost înregistrat pe rolul tribunalelor arbitrale ale ICSID în 1972 (Holiday Inns și alții c. Marocului). BIT-ul este un tratat internațional încheiat între două state, ce reglementează regimul investițiilor străine realizate pe teritoriul acestora de către persoanele fizice sau juridice din celălalt stat.

Preocuparea pentru eficiența afacerii și pentru productivitate sporește atenția angajatorilor cu privire la retenția salariaților. În acest context, dincolo de îmbunătățirea experienței pe care angajații o au în relația cu angajatorul lor, respectarea cu strictețe a drepturilor prevăzute de legislație nu poate fi neglijată. Angajatorii care nu respectă aceste drepturi riscă sancțiuni din partea autorităților și, poate chiar mai important, să își piardă angajații. Din punctul de vedere al prevederilor legale, sunt aspecte sensibile, care pot lăsa loc la interpretări subiective. Unul dintre ele este cel legat de tratamentul orelor suplimentare.

Ordonanța nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale ("OG 6/2019"), în fapt mult discutata "amnistie fiscală", pune la dispoziția contribuabililor cu restanțe către stat la sfârșitul anului 2018 anumite înlesniri în ceea ce privește plata acestor datorii. Opinii cu privire la oportunitatea acestei măsuri, scop, posibile efecte, precum și modul de legiferare au fost dezbătute în spațiul public de la intrarea în vigoare poate mai mult decât au fost analizate înainte de acest moment, însă un lucru este clar: categoriile de datornici vizate au șansa să își reducă și după caz, să își eșaloneze la plată sumele datorate statului.

Societatea de avocați Țuca Zbârcea & Asociații și divizia de fiscalitate - Țuca Zbârcea & Asociații Tax, cu sprijinul Ziarul Financiar, organizează un amplu eveniment dedicat impactului modificărilor din domeniul fiscal și legislativ asupra mediului de afaceri. Conferința beneficiază, pe lângă prezența avocaților și consultanților fiscali din societățile sus-menționate, de participarea doamnei Mirela Călugăreanu, Președinte ANAF, domnului Ionuț Dumitru, Economist-șef al Raiffeisen Bank. În premieră în România, doamna Maricla Pennesi, coordonatoarea practicii fiscale a Andersen în Europa și totodată a departamentului de servicii fiscale din cadrul Andersen Tax & Legal (Italia), va fi prezentă la București.

Deși prevederile legale sunt (cel puțin în aparență) clare sub acest aspect, există numeroase situații în practică în care asociații care au aportat la capitalul social dreptul de proprietate asupra unor bunuri se răzgândesc, fie pentru că reanalizează oportunitatea acestei operațiuni și doresc să valorifice respectivele bunuri în alt mod (spre exemplu, prin încheierea unui contract de vânzare ori de locațiune cu un terț), fie din motive ce țin de situația juridică în care se găsește societatea într-un anumit moment (e.g. intrarea societății în insolvență).

Comisia Europeană a publicat un nou raport de evaluare a Directivei 2003/96/CE privind impozitarea produselor energetice și a electricității, menționând că, după mai bine de 15 ani de la implementarea Directivei, cadrul de impozitare existent a pierdut pasul cu dezvoltarea din sectorul energetic. În sens larg, Directiva evaluată de către Comisia Europeană stabilește regulile pentru impozitarea produselor energetice utilizate drept combustibil pentru încălzire ori carburant și pe cele pentru impozitarea electricității.

Pentru că în domeniul contabilității nu este niciodată timp pentru odihnă, anul 2019 a debutat prin intrarea în vigoare a noului standard de raportare financiară IFRS 16 privind contractele de leasing, aplicabil în mod direct instituțiilor de credit române (inclusiv sucursalelor aparținând instituțiilor de credit străine), societăților listate, dar și în mod indirect, societăților care raportează în baza IFRS către grup. Acest standard aduce cu sine atât provocări contabile, cât mai ales fiscale, acestea din urmă fiind în sfârșit creionate.

În data de 9 septembrie 2019 a intrat în vigoare Regulamentul nr. 2/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, emis de către Banca Națională a României, care abrogă vechiul regulament aplicabil, respectiv Regulamentul BNR nr. 9/2008.

Firmele românești care au achiziționat bunuri/servicii sau au efectuat importuri în alte state membre ale Uniunii Europene, pentru care au achitat TVA în statele respective, pot recupera taxa în anumite condiții. Pentru taxa achitată în 2018, termenul de depunere a cererii pentru solicitarea rambursării TVA este 30 septembrie 2019.

Legea dării în plată nr. 77/2016, amplu contestată de instituțiile bancare încă de la adoptarea acesteia, a supraviețuit în peisajul legislativ doar după o energică intervenție a Curții Constituționale. Printr-o decizie deja notorie, Curtea a explicat destul de detaliat o condiție-premisă a aplicării mecanismului dării în plată a imobilelor-locuințe.

Legislația privind consolidarea fiscală la impozitul pe profit pentru companiile din același grup, temă aflată pe agenda de discuții dintre mediul de afaceri și Ministerul Finanțelor Publice de câțiva ani, a fost conturată într-un proiect de Ordonanță publicat recent. Textul propus a fost preluat într-un proiect de lege aflat spre dezbatere și adoptare în Parlament.

În data de 18 iulie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. România fusese în prealabil atenționată cu privire la posibila incidență a unei proceduri de infringement ca urmare a netranspunerii Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului ("Directiva AML 4"), astfel încât Legea 129/2019 vine să aducă mult așteptate clarificări în domeniul privat, atât cu privire la regulile aplicabile în materia cunoașterii clientelei, cât și în materia identificării beneficiarului real, aducând schimbări de o importanță majoră pentru societăți în ceea ce privește obligația acestora de a face publice mai multe informații cu privire la structura acționariatului și a beneficiarilor reali ai societăților respective.

La nici un an de la ultimele modificări aduse legislației aplicabile procedurilor de pre-insolvență și de insolvență, noi modificări sunt așteptate în această materie. Acestea sunt determinate de intrarea în vigoare, în iulie 2019, a Directivei (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie.

Este cunoscut faptul că unele tranzacții pentru achiziționarea unei companii trebuie supuse aprobării Consiliului Concurenței. Dobândirea controlului unic asupra companiei este modalitatea cel mai des uzitată în tranzacții și, pe cale de consecință, cel mai des notificată Consiliului Concurenței. Există însă și situații în care schimbarea controlului asupra unei întreprinderi se face prin asocierea mai multor investitori care pun în comun resurse financiare fie pentru a dobândi controlul asupra unei companii existente, fie pentru a dezvolta un proiect nou.

O.U.G. nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerțului este un act normativ menit să ajute activitatea agenților economici. Ea are drept temei, potrivit propriei expuneri de motive, dorința legiuitorului român de a răspunde necesității "remedierii cât mai urgente a blocajului existent la oficiile registrului comerțului, care duce la nerespectarea drepturilor comercianților, cu consecințe deosebit de periculoase pentru circuitul comercial" și "asigurarea respectării termenelor de eliberare a certificatelor de înregistrare, de înscriere de mențiuni și a documentelor aferente, de soluționare a cererilor de înregistrare în registrul comerțului".

Odată cu sezonul estival, au reapărut și discuțiile privind principalele probleme cu care se confruntă sectorul HoReCa. Unul dintre subiectele puternic dezbătute a fost reglementarea bacșișului. Numeroasele dezbateri și consultări avute în acest sens cu jucătorii de pe piața de profil au condus la identificarea unor soluții legislative și tehnice menite să elimine dificultățile apărute în practică la momentul publicării Ordonanței de Urgență nr. 8/2015, ce reglementa inițial impozitarea bacșișului.

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 589 din data de 18 iulie 2019 și a intrat în vigoare la data de 21 iulie 2019, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel ("Legea nr. 129/2019"). Acest act normativ urmărește transpunerea în legislația națională a celei de-a 4-a Directive a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea spălării banilor și abrogă Legea nr. 656/2002 privind prevenirea și combaterea spălării banilor ("Legea nr. 656/2002").

Potrivit art. 6 alin. 1 lit. c) din GDPR, organizațiile pot prelucra date cu caracter personal dacă respectiva prelucrare este necesară pentru conformarea cu o obligație legală ce revine operatorului. Prin urmare, organizațiile vor putea spune: „Da, prelucrăm date cu caracter personal tocmai fiindcă legea ne obligă”.

Odată cu intrarea în vigoare a interdicției de înstrăinare impuse de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, imobilele afectate de cererile de restituire inițiate în baza acesteia au fost indisponibilizate pe o perioadă nedeterminată.

Fie că este vorba despre un apartament, o casa sau un teren, subiectul vânzării sau cumpărării de imobile este foarte frecvent întâlnit pe piață. Pe lângă întrunirea caracteristicilor "tehnice" - locație, suprafață, compartimentare -, potențialul cumpărător trebuie să realizeze o serie de verificări prealabile pentru a lua o decizie informată. În paralel, proprietarul trebuie să pregătească un dosar complet pentru imobil, care să conțină atât actele de proprietate, dar și alte documente punctuale, necesare pentru încheierea valabilă a tranzacției.

Verificarea regulată a potențialului de risc al partenerilor de business devine din ce în ce mai stringentă. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) aplică, deja de câțiva ani, principiul preluat din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene care stabilește că, atunci când are loc o evaziune în domeniul TVA, părțile implicate în tranzacție „știau sau ar fi trebuit să știe“ că participă la evaziune fiscală.

Global Technical Group, liderul pe piața din România în dezvoltare de software și furnizare de soluții tehnologice pentru eficientizarea clădirilor și a infrastructurilor de securitate, a vândut pachetul majoritar de acțiuni către Abris Capital Partners. Țuca Zbârcea & Asociații a acordat servicii de asistență juridică Global Technical Group, în contextul unei tranzacții prin care grupul de companii fondat de Fadi Rida și Mihai Stănescu a încheiat cu succes procesul de atragere a unui fond de investiții cu capital privat, susținut de investitori internaționali de renume, prin transferul pachetului majoritar de acțiuni către Abris Capital Partners.

La data de 5 iulie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. Actul normativ a intrat în vigoare în aceeași zi urmând ca o serie de dispoziții din cuprinsul acestuia, indicate în mod expres, să intre în vigoare la o dată ulterioară. Deși Codul Administrativ conține în principal prevederi privind modul de organizare și funcționare a autorităților publice, modificări importante au fost aduse și cu privire la regimul juridic al proprietății publice și private deținute de statul român sau de unitățile administrativ-teritoriale ("UAT").

Cel mai important moment pentru companiile din România după intrarea în vigoare a GDPR a fost cu siguranță data de 27 iunie 2019, când Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a impus prima amendă, în cuantum de aproximativ 130.000 de euro, pentru încălcarea regulamentului 2016/679 de către o instituție bancară.

Scutirea de TVA pentru servicii legate de plăți este din nou sub lupa Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cazul Cardpoint (Germania). Pe scurt, cazul înaintat spre soluționare CJUE vizează aplicabilitatea scutirii de TVA privind plățile în cazul unui prestator de servicii de operare a bancomatelor unei bănci. Conform opiniei avocatului general, serviciile în cauză nu îndeplinesc condițiile pentru a fi scutite de TVA.

Prima localitate din România pentru care instanța a dispus deschiderea procedurii de insolvență a fost orașul Aninoasa din Hunedoara, în 2013. Au urmat, rând pe rând, alte 5 localități. Datoriile au fost însă achitate cu sprijinul financiar acordat de la bugetul de stat și prin compensări și eșalonări, iar procedurile de insolvență împotriva localităților au fost închise.

A fi sau a nu fi asigurat în sistemul public de sănătate din România este o obligație pentru unii și o opțiune pentru alții. Dacă, în cazul salariaților, lucrurile sunt destul de simple în ceea ce privește plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), persoanele care realizează (și) alte tipuri de venituri au de navigat printr-un hățiș de prevederi legislative pentru a ști când și cum trebuie plătită CASS. Pentru că ne apropiem cu pași repezi de termenul de depunere al Declarației Unice, ne propunem să trecem în revistă scenariile în care se poate regăsi un contribuabil când vine vorba de plata acestei contribuții.

Cele mai recente estimări arată că în România numărul utilizatorilor activi ai platformelor de comunicare electronică este de aproximativ 10 milioane, iar numărul persoanelor care au acces la internet la nivel global se ridică la aproximativ 4 miliarde. Comunicările online au devenit astăzi o necesitate incontestabilă, fiind folosite atât pentru conversații personale, cât și - din ce în ce mai mult - pentru conversații de business. Însă, odată cu creșterea popularității aplicațiilor WhatsApp, Telegram, Facebook Messenger și altele de acest fel, mulți dintre utilizatori se confruntă cu următoarea dilemă: pot comunicările electronice de acest tip să fie folosite ca probe în fața unui judecător?

În contextul politico-economic din ultimii ani, dreptul Uniunii Europene a devenit un instrument indispensabil fiecărui jurist. Această "nouă ordine juridică de drept internațional" (CJCE, cauza Van Gend en Loos) se întâlnește în domenii din cele mai variate, intersectându-se totodată cu aspecte de drept constituțional și reglementând aspecte ce țin de viața economică a operatorilor de pe piața unică: arbitrajul investițiilor, guvernanța corporatistă, transferul de întreprindere și protecția consumatorului.

Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor a prevăzut că statele membre se vor asigura că după 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile publice sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Articolul antecitat a fost transpus prin art. 14 alin. (2) din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor 1, republicată, care vizează clădirile noi din proprietatea sau administrarea autorităților administrației publice, care urmează să fie recepționate în baza autorizației de construire emise după 31 decembrie 2018.