Este unanim cunoscut faptul că, în cazul dobândirii unui imobil prin licitație publică desfășurată potrivit Codului de procedură civilă, orice cerere de evicțiune, totală sau parțială, privind imobilul adjudecat este definitiv stinsă. De asemenea, de la data intabulării dreptului de proprietate al adjudecatarului, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanță ale terților, iar vânzarea nu va putea fi atacată pentru leziune.

Legislația de mediu cunoaște modificări frecvente, uneori intempestive, și, nu de puține ori, discutabile din perspectiva efectelor obținute. Un bun exemplu este cel al ecotaxei. Până la jumătatea acestui an, operatorul economic care introducea pe piață pungi de cumpărături din plastic, cu mâner, plătea la Fondul pentru mediu suma de 0,1 lei/pungă (ecotaxa).

O decizie recentă a Curții Constituționale - Decizia nr. 18/2019, publicată în Monitorul Oficial din 20 august 2019 - readuce în prim plan un subiect extrem de controversat: modalitatea de executare a hotărârilor judecătorești referitoare la minori. Recentul „Caz Sorina” reprezintă exemplul perfect de alienare parentală și demonstrează că, în fața neputinței normelor civile de executare silită a hotărârilor judecătorești privitoare la minori, doar recursul, in extremis, la masuri de forta ale organelor de jurisdictie penala, a fost in masura sa restabileasca legalitatea, in interesul copilului.

Contribuabilii care pot beneficia de restructurarea financiară prevăzută de Ordonanța 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale au primit un termen mai îndelungat pentru depunerea notificării privind intenția de a aplica pentru restructurare. Inițial, termenul de depunere a notificării era 30 septembrie 2019, iar acesta s-a prelungit până la data de 31 octombrie 2019.

Unul dintre cazurile facultative de excludere, nou introduse atât în legislația internă, cât și în cea unională, respectiv cel privind încheierea de acorduri care vizează denaturarea concurenței ridică serioase probleme în practică, fiind de cele mai multe ori trecut cu vederea, atât de către autoritățile contractante, cât și de către organismele învestite cu soluționarea contestațiilor în procedurile de achiziție publică. Cazul de excludere în discuție este reglementat în legislația internă, la art. 167 alin. (1) lit. d) raportat la alin. (5) și (6) al aceluiași text legal din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, care transpune textul art. 57 alin. (4) lit. d) din Directiva 2014/24.

Intrarea în vigoare a Procedurii de anulare a obligațiilor de plată accesorii („Procedura”) emise în aplicarea capitolului II din Ordonanța 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale aduce mai multă lumină asupra unei măsuri fiscale care, într-o primă etapă, a ridicat mai multe semne de întrebare. Procedura reglementează o serie de etape cheie, care ar trebui sa faciliteze accesul contribuabililor interesați la anularea obligațiilor fiscale accesorii.

În data de 7 noiembrie 2018, Tribunalul Specializat Mureș a sesizat din oficiu Curtea de Justiție a Uniunii Europene ("CJUE") cu două cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare, întemeiate pe dispozițiile articolului 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Cererile de sesizare a CJUE, astfel formulate, au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 54/11.02.2019, acestea formând actualmente obiectul cauzelor conexate C-698/18 și C-699.

Legislație complexă, practică neunitară și controale aspre - acestea sunt ingredientele perfecte ale stării generale de confuzie din jurul procedurii de obținere a autorizației de securitate la incendiu. Prin seria de materiale pe acest subiect, ne-am propus să demontăm împreună câteva mituri apărute în practică, dar și să evidențiem liniile directoare pentru interpretarea corectă a legislației privind apărarea împotriva incendiilor.

Activitatea de sponsorizare a fost și va rămâne una de mare interes pentru societate în ansamblul său, atât pentru beneficiarii organizațiilor non-profit, cât și pentru societățile comerciale care, pe lângă contribuția pentru o cauză bună, își pot diminua și nota de plată către stat. Și pentru autoritățile fiscale sponsorizarea a fost de mare interes recent, întrucât acestea au decis mai multe modificări ale prevederilor legislative. În scurt timp, vor urma și altele.

Dreptul internațional al investițiilor este o ramură a dreptului internațional public, care a început să se formeze la începutul anilor 1960. Primul tratat bilateral de protejare a investițiilor ("BIT") a fost încheiat între Germania și Pakistan în 1959, în timp ce primul litigiu a fost înregistrat pe rolul tribunalelor arbitrale ale ICSID în 1972 (Holiday Inns și alții c. Marocului). BIT-ul este un tratat internațional încheiat între două state, ce reglementează regimul investițiilor străine realizate pe teritoriul acestora de către persoanele fizice sau juridice din celălalt stat.

Preocuparea pentru eficiența afacerii și pentru productivitate sporește atenția angajatorilor cu privire la retenția salariaților. În acest context, dincolo de îmbunătățirea experienței pe care angajații o au în relația cu angajatorul lor, respectarea cu strictețe a drepturilor prevăzute de legislație nu poate fi neglijată. Angajatorii care nu respectă aceste drepturi riscă sancțiuni din partea autorităților și, poate chiar mai important, să își piardă angajații. Din punctul de vedere al prevederilor legale, sunt aspecte sensibile, care pot lăsa loc la interpretări subiective. Unul dintre ele este cel legat de tratamentul orelor suplimentare.

Ordonanța nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale ("OG 6/2019"), în fapt mult discutata "amnistie fiscală", pune la dispoziția contribuabililor cu restanțe către stat la sfârșitul anului 2018 anumite înlesniri în ceea ce privește plata acestor datorii. Opinii cu privire la oportunitatea acestei măsuri, scop, posibile efecte, precum și modul de legiferare au fost dezbătute în spațiul public de la intrarea în vigoare poate mai mult decât au fost analizate înainte de acest moment, însă un lucru este clar: categoriile de datornici vizate au șansa să își reducă și după caz, să își eșaloneze la plată sumele datorate statului.

Societatea de avocați Țuca Zbârcea & Asociații și divizia de fiscalitate - Țuca Zbârcea & Asociații Tax, cu sprijinul Ziarul Financiar, organizează un amplu eveniment dedicat impactului modificărilor din domeniul fiscal și legislativ asupra mediului de afaceri. Conferința beneficiază, pe lângă prezența avocaților și consultanților fiscali din societățile sus-menționate, de participarea doamnei Mirela Călugăreanu, Președinte ANAF, domnului Ionuț Dumitru, Economist-șef al Raiffeisen Bank. În premieră în România, doamna Maricla Pennesi, coordonatoarea practicii fiscale a Andersen în Europa și totodată a departamentului de servicii fiscale din cadrul Andersen Tax & Legal (Italia), va fi prezentă la București.

Deși prevederile legale sunt (cel puțin în aparență) clare sub acest aspect, există numeroase situații în practică în care asociații care au aportat la capitalul social dreptul de proprietate asupra unor bunuri se răzgândesc, fie pentru că reanalizează oportunitatea acestei operațiuni și doresc să valorifice respectivele bunuri în alt mod (spre exemplu, prin încheierea unui contract de vânzare ori de locațiune cu un terț), fie din motive ce țin de situația juridică în care se găsește societatea într-un anumit moment (e.g. intrarea societății în insolvență).

Comisia Europeană a publicat un nou raport de evaluare a Directivei 2003/96/CE privind impozitarea produselor energetice și a electricității, menționând că, după mai bine de 15 ani de la implementarea Directivei, cadrul de impozitare existent a pierdut pasul cu dezvoltarea din sectorul energetic. În sens larg, Directiva evaluată de către Comisia Europeană stabilește regulile pentru impozitarea produselor energetice utilizate drept combustibil pentru încălzire ori carburant și pe cele pentru impozitarea electricității.

Pentru că în domeniul contabilității nu este niciodată timp pentru odihnă, anul 2019 a debutat prin intrarea în vigoare a noului standard de raportare financiară IFRS 16 privind contractele de leasing, aplicabil în mod direct instituțiilor de credit române (inclusiv sucursalelor aparținând instituțiilor de credit străine), societăților listate, dar și în mod indirect, societăților care raportează în baza IFRS către grup. Acest standard aduce cu sine atât provocări contabile, cât mai ales fiscale, acestea din urmă fiind în sfârșit creionate.

În data de 9 septembrie 2019 a intrat în vigoare Regulamentul nr. 2/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, emis de către Banca Națională a României, care abrogă vechiul regulament aplicabil, respectiv Regulamentul BNR nr. 9/2008.

Firmele românești care au achiziționat bunuri/servicii sau au efectuat importuri în alte state membre ale Uniunii Europene, pentru care au achitat TVA în statele respective, pot recupera taxa în anumite condiții. Pentru taxa achitată în 2018, termenul de depunere a cererii pentru solicitarea rambursării TVA este 30 septembrie 2019.

Legea dării în plată nr. 77/2016, amplu contestată de instituțiile bancare încă de la adoptarea acesteia, a supraviețuit în peisajul legislativ doar după o energică intervenție a Curții Constituționale. Printr-o decizie deja notorie, Curtea a explicat destul de detaliat o condiție-premisă a aplicării mecanismului dării în plată a imobilelor-locuințe.

Legislația privind consolidarea fiscală la impozitul pe profit pentru companiile din același grup, temă aflată pe agenda de discuții dintre mediul de afaceri și Ministerul Finanțelor Publice de câțiva ani, a fost conturată într-un proiect de Ordonanță publicat recent. Textul propus a fost preluat într-un proiect de lege aflat spre dezbatere și adoptare în Parlament.

În data de 18 iulie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. România fusese în prealabil atenționată cu privire la posibila incidență a unei proceduri de infringement ca urmare a netranspunerii Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului ("Directiva AML 4"), astfel încât Legea 129/2019 vine să aducă mult așteptate clarificări în domeniul privat, atât cu privire la regulile aplicabile în materia cunoașterii clientelei, cât și în materia identificării beneficiarului real, aducând schimbări de o importanță majoră pentru societăți în ceea ce privește obligația acestora de a face publice mai multe informații cu privire la structura acționariatului și a beneficiarilor reali ai societăților respective.

La nici un an de la ultimele modificări aduse legislației aplicabile procedurilor de pre-insolvență și de insolvență, noi modificări sunt așteptate în această materie. Acestea sunt determinate de intrarea în vigoare, în iulie 2019, a Directivei (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie.

Este cunoscut faptul că unele tranzacții pentru achiziționarea unei companii trebuie supuse aprobării Consiliului Concurenței. Dobândirea controlului unic asupra companiei este modalitatea cel mai des uzitată în tranzacții și, pe cale de consecință, cel mai des notificată Consiliului Concurenței. Există însă și situații în care schimbarea controlului asupra unei întreprinderi se face prin asocierea mai multor investitori care pun în comun resurse financiare fie pentru a dobândi controlul asupra unei companii existente, fie pentru a dezvolta un proiect nou.

O.U.G. nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerțului este un act normativ menit să ajute activitatea agenților economici. Ea are drept temei, potrivit propriei expuneri de motive, dorința legiuitorului român de a răspunde necesității "remedierii cât mai urgente a blocajului existent la oficiile registrului comerțului, care duce la nerespectarea drepturilor comercianților, cu consecințe deosebit de periculoase pentru circuitul comercial" și "asigurarea respectării termenelor de eliberare a certificatelor de înregistrare, de înscriere de mențiuni și a documentelor aferente, de soluționare a cererilor de înregistrare în registrul comerțului".

Odată cu sezonul estival, au reapărut și discuțiile privind principalele probleme cu care se confruntă sectorul HoReCa. Unul dintre subiectele puternic dezbătute a fost reglementarea bacșișului. Numeroasele dezbateri și consultări avute în acest sens cu jucătorii de pe piața de profil au condus la identificarea unor soluții legislative și tehnice menite să elimine dificultățile apărute în practică la momentul publicării Ordonanței de Urgență nr. 8/2015, ce reglementa inițial impozitarea bacșișului.

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 589 din data de 18 iulie 2019 și a intrat în vigoare la data de 21 iulie 2019, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel ("Legea nr. 129/2019"). Acest act normativ urmărește transpunerea în legislația națională a celei de-a 4-a Directive a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea spălării banilor și abrogă Legea nr. 656/2002 privind prevenirea și combaterea spălării banilor ("Legea nr. 656/2002").

Potrivit art. 6 alin. 1 lit. c) din GDPR, organizațiile pot prelucra date cu caracter personal dacă respectiva prelucrare este necesară pentru conformarea cu o obligație legală ce revine operatorului. Prin urmare, organizațiile vor putea spune: „Da, prelucrăm date cu caracter personal tocmai fiindcă legea ne obligă”.

Odată cu intrarea în vigoare a interdicției de înstrăinare impuse de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, imobilele afectate de cererile de restituire inițiate în baza acesteia au fost indisponibilizate pe o perioadă nedeterminată.

Fie că este vorba despre un apartament, o casa sau un teren, subiectul vânzării sau cumpărării de imobile este foarte frecvent întâlnit pe piață. Pe lângă întrunirea caracteristicilor "tehnice" - locație, suprafață, compartimentare -, potențialul cumpărător trebuie să realizeze o serie de verificări prealabile pentru a lua o decizie informată. În paralel, proprietarul trebuie să pregătească un dosar complet pentru imobil, care să conțină atât actele de proprietate, dar și alte documente punctuale, necesare pentru încheierea valabilă a tranzacției.

Verificarea regulată a potențialului de risc al partenerilor de business devine din ce în ce mai stringentă. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) aplică, deja de câțiva ani, principiul preluat din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene care stabilește că, atunci când are loc o evaziune în domeniul TVA, părțile implicate în tranzacție „știau sau ar fi trebuit să știe“ că participă la evaziune fiscală.

Global Technical Group, liderul pe piața din România în dezvoltare de software și furnizare de soluții tehnologice pentru eficientizarea clădirilor și a infrastructurilor de securitate, a vândut pachetul majoritar de acțiuni către Abris Capital Partners. Țuca Zbârcea & Asociații a acordat servicii de asistență juridică Global Technical Group, în contextul unei tranzacții prin care grupul de companii fondat de Fadi Rida și Mihai Stănescu a încheiat cu succes procesul de atragere a unui fond de investiții cu capital privat, susținut de investitori internaționali de renume, prin transferul pachetului majoritar de acțiuni către Abris Capital Partners.

La data de 5 iulie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. Actul normativ a intrat în vigoare în aceeași zi urmând ca o serie de dispoziții din cuprinsul acestuia, indicate în mod expres, să intre în vigoare la o dată ulterioară. Deși Codul Administrativ conține în principal prevederi privind modul de organizare și funcționare a autorităților publice, modificări importante au fost aduse și cu privire la regimul juridic al proprietății publice și private deținute de statul român sau de unitățile administrativ-teritoriale ("UAT").

Cel mai important moment pentru companiile din România după intrarea în vigoare a GDPR a fost cu siguranță data de 27 iunie 2019, când Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a impus prima amendă, în cuantum de aproximativ 130.000 de euro, pentru încălcarea regulamentului 2016/679 de către o instituție bancară.

Scutirea de TVA pentru servicii legate de plăți este din nou sub lupa Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cazul Cardpoint (Germania). Pe scurt, cazul înaintat spre soluționare CJUE vizează aplicabilitatea scutirii de TVA privind plățile în cazul unui prestator de servicii de operare a bancomatelor unei bănci. Conform opiniei avocatului general, serviciile în cauză nu îndeplinesc condițiile pentru a fi scutite de TVA.

Prima localitate din România pentru care instanța a dispus deschiderea procedurii de insolvență a fost orașul Aninoasa din Hunedoara, în 2013. Au urmat, rând pe rând, alte 5 localități. Datoriile au fost însă achitate cu sprijinul financiar acordat de la bugetul de stat și prin compensări și eșalonări, iar procedurile de insolvență împotriva localităților au fost închise.

A fi sau a nu fi asigurat în sistemul public de sănătate din România este o obligație pentru unii și o opțiune pentru alții. Dacă, în cazul salariaților, lucrurile sunt destul de simple în ceea ce privește plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), persoanele care realizează (și) alte tipuri de venituri au de navigat printr-un hățiș de prevederi legislative pentru a ști când și cum trebuie plătită CASS. Pentru că ne apropiem cu pași repezi de termenul de depunere al Declarației Unice, ne propunem să trecem în revistă scenariile în care se poate regăsi un contribuabil când vine vorba de plata acestei contribuții.

Cele mai recente estimări arată că în România numărul utilizatorilor activi ai platformelor de comunicare electronică este de aproximativ 10 milioane, iar numărul persoanelor care au acces la internet la nivel global se ridică la aproximativ 4 miliarde. Comunicările online au devenit astăzi o necesitate incontestabilă, fiind folosite atât pentru conversații personale, cât și - din ce în ce mai mult - pentru conversații de business. Însă, odată cu creșterea popularității aplicațiilor WhatsApp, Telegram, Facebook Messenger și altele de acest fel, mulți dintre utilizatori se confruntă cu următoarea dilemă: pot comunicările electronice de acest tip să fie folosite ca probe în fața unui judecător?

În contextul politico-economic din ultimii ani, dreptul Uniunii Europene a devenit un instrument indispensabil fiecărui jurist. Această "nouă ordine juridică de drept internațional" (CJCE, cauza Van Gend en Loos) se întâlnește în domenii din cele mai variate, intersectându-se totodată cu aspecte de drept constituțional și reglementând aspecte ce țin de viața economică a operatorilor de pe piața unică: arbitrajul investițiilor, guvernanța corporatistă, transferul de întreprindere și protecția consumatorului.

Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor a prevăzut că statele membre se vor asigura că după 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile publice sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Articolul antecitat a fost transpus prin art. 14 alin. (2) din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor 1, republicată, care vizează clădirile noi din proprietatea sau administrarea autorităților administrației publice, care urmează să fie recepționate în baza autorizației de construire emise după 31 decembrie 2018.

Consiliul Concurenței a efectuat, în anul 2018, 15 inspecții inopinate, ce au vizat peste 50 de locații și sedii ale unor societăți investigate. Desfășurarea de inspecții inopinate este o practică constantă în ultimii ani, fiind cel mai eficient instrument al autorității de concurență în colectarea de informații și documente în cadrul unor investigații ce privesc încălcarea regulilor de concurență.

La un an după intrarea în vigoare a GDPR, o noua lege în România prevede amenzi pentru companii, de data aceasta în cuantum de până la 5% din cifra de afaceri. Uniunea Europeană obligă companiile care prestează servicii esențiale pentru populație să își asigure securitatea informatică și să colaboreze cu statul pentru a garanta un răspuns coordonat la atacurile informatice.

În data de 2 mai 2019, în cauza C-614/17, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (“CJUE”) a pronunțat o decizie care ar putea afecta etichetele produselor alimentare și băuturilor care conțin reprezentări grafice ale unor regiuni geografice protejate ca denumiri de origine. Avându-l ca protagonist pe mult iubitul personaj Don Quijote de la Mancha, CJUE a folosit acest prilej pentru a stabili protecția denumirilor de origine în raport cu reprezentările grafice care ar putea sugera o legătură între un produs și regiunea geografică protejată printr-o denumire de origine.

În toamna anului 2017, în Statele Unite ale Americii era în plină desfășurare mișcarea #MeToo. Hashtag-ul prin care femeile, în număr uriaș, împărtășeau pe rețelele sociale experiențele despre hărțuiri sexuale a devenit în scurt timp global, iar în ianuarie 2018 apăruse și #TimesUp, tot o mișcare împotriva hărțuirii sexuale, devenită virală. Ambele inițiative au (re)adus în prim plan o preocupare sporită pentru acest fenomen, inclusiv în domeniul muncii. În România, principalele acte normative care transpun în dreptul național legislația europeană secundară adoptată în materie sunt O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați.

În completarea firească a articolului precedent, care a deschis subiectul privind programele de tip Stock Option Plan, în prezent încă destul de timid explorat, ne propunem în acest articol să aducem în prim planul analizei noastre perspectiva dreptului muncii.

Știai că nu doar furnizorul tău de electricitate îți poate vinde energie, ci că și tu poți să-i vinzi lui? Și că asta nu vă pune pe poziții opuse, ci dimpotrivă, complementare? Fie că ești proprietarul unui apartament sau al unei case, sau că locuiești cu chirie, indiferent de zona în care locuiești, merită acum să te gândești să devii prosumator, în ce fel poți beneficia de programele de finanțare și cum poți să creezi micro-rețele locale în beneficiul comunității în care locuiești. De ce nu? Ai putea, de exemplu, în viitor alimenta cu lumină „curată” școala în care învață copilul tău.

În ultima perioadă, comerțul electronic a crescut exponențial în Europa și din ce în ce mai mulți consumatori și utilizatori comerciali (de ex. societăți care își vând produsele pe site-uri web de e-commerce) sunt prezenți pe platformele de intermediere online. Chiar dacă este un domeniu de actualitate, relațiile dintre utilizatorii comerciali și platformele de intermediere online (B2B) nu au beneficiat de o reglementare juridică specifică. Până în prezent, legislația de la nivel național și european a avut în vedere în principal relațiile dintre întreprinderi și consumatori, în contextul comerțului online.

În data de 24 aprilie 2019 intră în vigoare noile norme privind activitatea farmaciilor, conținând modificări importante privind activitatea desfășurată de farmacii și cu privire la organizarea acestora. Una dintre cele mai importante modificări privește posibilitatea farmaciilor de a comercializa online medicamentele de uz uman acordate fără prescripție medicală (așa numitele medicamente over-the-counter - OTC-uri). Până în prezent, deși OTC-urile puteau fi comandate pe paginile de internet administrate de diverse farmacii, acestea nu putea fi efectiv cumpărate, ci doar rezervate în vederea ridicării din farmacie.

Avocații Țuca Zbârcea & Asociații au obținut, la Curtea de Apel București, revizuirea unei hotărâri definitive pronunțate în materia achizițiilor publice în temeiul încălcării principiului priorității dreptului Uniunii Europene, cale de atac specială prevăzută de art. 21 alin. (1) al Legii nr. 554/2004.

Unul dintre principalele obiective ale OUG 19, care modifică celebra OUG 114, este de a impulsiona intermedierea financiară, așa cum precizează nota de fundamentare: “prin creșterea creditării companiilor nefinanciare de către sectorul bancar, de scădere a costului creditării populației și de încurajare a economisirii prin acordarea de dobânzi mai atractive”. Este firesc un astfel de deziderat al oricărui guvern având în vedere că, pe de o parte, după cum arată și literatura de specialitate, cel puțin până la un anumit nivel, intermedierea financiară poate determina creșterea economică, iar pe de alta nivelul intermedierii financiare din România este cel mai redus din UE (Mugur Isărescu, „Creșterea sectorului bancar – între dorință și realitatea din business”).

La nivelul Uniunii Europene (UE) există o serie de reglementări de natură să asigure un nivel înalt de protecție a siguranței și drepturilor consumatorilor, reglementări care urmăresc totodată și menținerea unui echilibru corect prin raportare la competitivitatea intreprinderilor.

În funcție de particularitățile fiecărei proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice ori a acordurilor-cadru, autoritățile contractante pot decide să achiziționeze produse, servicii sau lucrări defalcate pe loturi. Într-o asemenea situație, voința legiuitorului a fost aceea de a trata fiecare lot ca o procedură de sine stătătoare, acest lucru având impact inclusiv asupra măsurilor de remediere care pot fi dispuse de instanțele de judecată în ipoteza soluționării unor contestații formulate de către unii dintre participanții la procedură.

Un nivel redus al activului net indică un grad ridicat de îndatorare al societății și, implicit, riscul de a nu-și putea onora datoriile către asociați, furnizori, bănci, stat și alți parteneri comerciali. Din acest motiv, apar consecințe multiple, de la pierderea accesului la finanțare suplimentară, limitarea nivelului deductibilității costurilor excedentare ale îndatorării, poziționarea nefavorabilă în raport cu autoritățile fiscale în materie de risc fiscal, până la dizolvarea societății.

În soluționarea unui recurs în interesul legii formulat de Curtea de Apel Cluj, Înalta Curte de Casație și Justiție ("Î.C.C.J.") a stabilit că sumele reprezentând impozite locale (impozite pe clădiri, terenuri), datorate pentru bunuri valorificate în cadrul procedurii insolvenței, grevate de o cauză de preferință în favoarea unui creditor, impozite devenite scadente după data intrării în faliment a debitorului, nu beneficiază de ordinea de prioritate la plată.

Publicația britanică International Financial Law Review – IFLR a anunțat ieri seară, la Londra, câștigătorii premiilor anuale „IFLR Europe Awards”. Evenimentul reunește cele mai importante și mai active firme de avocatură din Europa cu expertiză în domeniile financiar-bancar, piețe de capital și fuziuni și achiziții.

Desi sunt mai rar întâlnite în practică, apelul și recursul incident sunt menite să asigure posibilitatea părții ca, deși inițial a decis să nu mai atace hotărârea instanței, să revină totuși asupra deciziei în cazul în care partea adversă atacă hotărârea. Acesta cale de atac incidentală a născut multiple controverse cu privire la limitele devoluțiunii în cazul în care apelul principal vizează doar o parte din hotărâre și nu urmărește modificarea sau desființarea acesteia în totalitate, ridicându-se frecvent întrebarea: Poate viza apelul incident și alte aspecte decât cele antamate prin apelul principal?

În data de 26 martie 2019, Ministerul Finanțelor Publice ("MFP") a publicat un proiect de ordonanță de urgență, care aduce o serie de modificări Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Nu sunt rare cazurile în care, din dorința de a atrage atenția asupra unor nereguli, cetățenii recurg la distribuirea pe diferitele rețele de socializare, grupuri sau blog-uri a unor materiale foto-video care surprind o situație reprezentând o posibilă încălcare a legii sau pur și simplu a unor reguli de conviețuire socială (spre exemplu, parcarea necorespunzătoare în incinta unui complex de clădiri, conducerea autovehiculelor în mod necorespunzător, aruncarea deșeurilor într-un spațiu neamenajat ș.a.).

O întrebare din ce în ce mai des întâlnită în practică vizează posibilitatea de a distribui alte sume decât cele reprezentând profit (în sensul clasic perceput) și rezerve facultative.

​​Pachetele de remunerare a angajaților cu funcții cheie au devenit din ce în ce mai sofisticate, mai ales în cadrul grupurilor de companii care, în scopul integrării și uniformizării, acordă anumite beneficii globale pentru manangementul de top. Cele mai populare beneficii acordate la nivel de grup sunt cele primite ca urmare a înrolării în planurile de remunerare bazate pe capitaluri proprii care, în general, sunt sub formă de titluri de participare acordate la un moment ulterior, de regulă sub condiția îndeplinirii anumitor indicatori de performanță sau doar a trecerii timpului.

Echipa PeliFilip a asistat A&D Pharma, subsidiară a Dr. Max Group, în tranzacția prin care a achiziționat 46 de farmacii din rețeaua Belladonna. Consultanța juridică acordată a presupus inclusiv reprezentarea în fața Autorității de Concurență, procesul fiind unul complex atât prin prisma numărului de farmacii preluate, cât și din punctul de vedere al poziției părților și specificului piețelor relevante.

Calendarul de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice la nivel național - o cerință impusă pentru alinierea cu noile tehnologii, dar și cu reglementările europene - a fost stabilit de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), printr-un ordin adoptat anul trecut (Ordinul 177/2018).

În ultima perioadă asistăm la o amplificare a conflictului între, pe de-o parte, cei care prestează servicii de transport persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere și, pe de altă parte, persoanele care utilizează platformele de tip UBER/Taxify (Bolt). Conflictul a culminat cu organizarea unor proteste ale taximetriștilor, care și-au exprimat nemulțumirile la adresa competitorilor UBER/Taxify (Bolt). Aparent din dorința de a stopa acest conflict, în data de 1 martie 2019, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a publicat un proiect de Ordonanță de urgență, având ca obiect instituirea unor măsuri în domeniul transportului rutier și modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere ("Legea taximetriei").

Andersen Global a anunțat astăzi încheierea unui acord de colaborare cu SCP Țuca Zbârcea & Asociații, firmă de avocatură cu birouri în București și Cluj-Napoca, precum și cu divizia de consultanță fiscală a acesteia, Țuca Zbârcea & Asociații Tax. Acest acord de colaborare, primul în România, face parte din procesul de expansiune al Andersen Global în Europa de Est.

În ultimele decenii, tehnologia digitalizării a condus, prin dezvoltarea de platforme interactive online, la apariția unor transformări economice, sociale, culturale sau industriale fără precedent. Fără îndoială, transformările economice sunt cele mai spectaculoase, concretizându-se prin atragerea unui număr tot mai mare de antreprenori și beneficiari, prin investiții în creștere și profituri pe măsură sau prin atragerea în circuitul productiv al resurselor a numeroase bunuri și servicii.

Organizațiile pot prelucra date cu caracter personal numai dacă identifică un temei legal valid pentru respectiva prelucrare. GDPR enumeră limitativ temeiurile care pot sta la baza prelucrărilor de date cu caracter personal. Interesul legitim este unul dintre acestea. Întrucât în "era GDPR" consimțământul și-a pierdut mult din aura de ”silver bullet”, organizațiile au devenit tot mai interesate în a utiliza interesul legitim ca temei legal pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Pe bună dreptate, de cele mai multe ori.

Articolul 85 din O.U.G. nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, a fost aproape ignorat în spațiul public de la momentul intrării în vigoare a ordonanței de urgență menționate.

Țuca Zbârcea & Asociații și ELSA București anunță organizarea ELSA Courses – Keep Calm and Love GDPR, primul proiect academic ce vizează inițierea studenților la drept în ceea ce privește prevederile GDPR. Termenul limită pentru înscrieri este 15 martie, ora 23:59. În cadrul programului, pot participa studenți în anii II și III din cadrul facultăților de drept.

Planul urbanistic de detaliu (PUD) este documentația de urbanism cu care se întâlnesc cel mai des persoanele private interesate de construirea unei clădiri. Obținerea unei autorizații de construire depinde de modul în care proiectul propus se încadrează sau nu în prevederile planului urbanistic general (PUG) al orașului, precum și de existența în PUG a unei reglementari suficient de detaliate pentru parcela în cauză, care să permită direct emiterea unei autorizații de construire.

Vânzările online în cadrul UE ajung anual la aproximativ 550 miliarde euro, aproximativ 96 miliarde euro provenind din vânzări transfrontaliere. Una dintre consecințele majore ale dezvoltării comerțului online este că legislația de TVA trebuie să țină pasul și să se adapteze evoluției afacerilor. Astfel, Consiliul European a adoptat în decembrie 2018 noul pachet legislativ privind vânzările de bunuri și servicii online în cadrul Uniunii Europene care va schimba radical regulile de TVA, implementarea sa urmând să aibă loc în două etape, respectiv în 2019 și 2021.

Companiile care fac parte din grupuri multinaționale ajung să fie de două ori impozitate atunci când autoritățile fiscale dintr-un alt stat ajustează prețurile de transfer ale tranzacțiilor cu entități afiliate nerezidente, în urma unui control, și impun plata unui impozit pe profit suplimentar. În astfel de situații, companiile încearcă, de obicei, să-și facă dreptate prin aplicarea căilor interne de atac, respectiv în instanță. Alternativa pentru rezolvarea ajustărilor este inițierea, cu ajutorul autorităților fiscale din România, a unei proceduri amiabile (mutual agreement procedure - MAP).

Ce obligații, oportunități sau riscuri apar în contextul închiderii anului fiscal? Ce implicații au modificările fiscale pentru companii? Departamentele financiar-contabile se concentrează, de regulă, pe îndeplinirea obligațiilor declarative la final de an fiscal, însă sunt recomandabile și verificări specifice care pot genera atât noi obligații de declarare, dar și oportunități.

Mai pot oare consumatorii invoca presupusul caracter abuziv al unor clauze din contractele de credit în cadrul contestațiilor la executare, în contextul modificării, inter alia, a art. 713 alin. (2) din C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018?

O țintă ambițioasă în bugetul pentru 2019 este creșterea încasărilor din TVA cu 10 mld. lei, însemnând 0,5% pp din PIB-ul estimat. În sumă nominală, o astfel de majorare ar fi un record al ultimilor șapte ani, perioadă în care cel mai mare salt a fost consemnat în 2015, un plus de cca. 6 mld. lei. Istoric, din TVA statul român a reușit să încaseze cel mult 8% din PIB și s-a plasat în fiecare an analizat de Comisia Europeană în raportul privind gap-ul de TVA (diferența dintre suma efectiv încasată și cea potențială dacă s-ar colecta integral) pe primul loc în UE. Un prim loc care nu e pe podiumul premianților, dimpotrivă.

Atunci când un potențial investitor are în vedere achiziționarea unei afaceri, există numeroase aspecte ce trebuie luate în considerare, precum activele societății țintă (target-ul), aspectele financiare, know-how-ul sau potențialele litigii în care societatea era implicată. Printre astfel de elemente, aspectele ce țin de practicile de aplicare și implementare a cerințelor Regulamentului general privind protecția datelor (UE) 2016/679 (GDPR) pot constitui un element esențial de luat în considerare, în special în industriile care se bazează pe datele persoanelor fizice și în care bazele de date reprezintă un activ valoros al societății.

Direcția politicii fiscal-bugetare este trasată, cel puțin pentru 2019, de controversata OUG 114 și de buget. Cum până în acest moment niciunul dintre cele două acte nu a fost clarificat, mediul de afaceri se află într-o expectativă nu prea optimistă. Este o situație care riscă să creeze un cerc vicios al neîncrederii reciproce între actorii instituționali și cei privați cu efecte negative pentru întreaga economie.

Autoritățile fiscale au anunțat recent demararea operațiunii Iceberg care are printre obiective principale prețurile de transfer. Această operațiune reprezintă o reconfirmare a strategiei de control din ultimii ani care s-a axat pe verificări ale prețurilor de transfer. În multe situații, astfel de controale se încheie cu ajustări semnificative și, implicit, impuneri suplimentare pentru contribuabili.

În contextul creșterii interesului pentru domeniul protecției datelor și a primelor amenzi impuse de la aplicarea GDPR, în Portugalia, Germania, Austria și, de curând, în Franța, o analiză a celui mai recent raport al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) ne ajută să extragem cele mai relevante situații care ar putea deveni subiectul unor plângeri și/sau sancțiuni. Deși se bazează pe legislația anterioară GDPR (în principal, pe Legea nr. 677/2001), concluziile rămân valabile și în baza reglementărilor prezente.

Pentru o mai bună funcționare a mecanismelor de taxare a grupurilor multinaționale în Uniunea Europeană, controalele fiscale în materie de prețuri de transfer ar trebui să fie efectuate coordonat de Statele Membre. O astfel de abordare ar oferi beneficii din cel puțin două perspective. În primul rând, ar oferi autorităților fiscale un instrument transparent și eficient de distribuire a drepturilor de taxare între state prin alocarea profiturilor acolo unde se generează valoarea. În al doilea rând, ar preveni dubla taxare sau dubla non-taxare a veniturilor grupurilor multinaționale.

În România, infracțiunea de evaziune fiscală (în modalitatea normativă cuprinsă în art. 9 din legea specială) este pedepsită numai cu închisoarea, de la 2 la 8 ani în cazul unui prejudiciu de până la 100.000 euro, de la 7 la 13 ani pentru un prejudiciu de până la 500.000 euro și de la 9 la 15 ani pentru un prejudiciu mai mare de 500.000 euro. În cazul achitării sumelor solicitate de către partea civilă în procesul penal până la primul termen de judecată, limitele de pedeapsă se reduc la jumătate.

Uneori, statului îi este permis să intervină, prin organele abilitate, în anumite limite, cu mijloace care pot duce la restricționarea drepturilor fundamentale. Asemenea mijloace sunt și perchezițiile simple (de exemplu, perchezițiile corporale din aeroporturi), inspecțiile derulate în proceduri administrative (dreptul concurenței, protecția datelor cu caracter personal) sau percheziții desfășurate într-un proces penal (percheziții corporale, ale vehiculelor, informatice sau domiciliare).

Obligațiile de raportare și taxele datorate la Fondul pentru Mediu, în principal cele referitoare la ambalaje și echipamente electrice și electronice, reprezintă o provocare pentru companii, în contextul noilor reguli metodologice de calcul intrate în vigoare in perioada iulie 2018 - ianuarie 2019. În cazul deșeurilor de ambalaje, printre noile prevederi cu impact asupra activității companiilor se află creșterea obiectivelor de reciclare/valorificare, obligațiile de gestionare a ambalajelor primare reutilizabile și includerea reparării în operațiunea de reciclare în cazul paleților de lemn.

​Curtea Internațională de Arbitraj («International Court of Arbitration»; în continuare, «Curtea ICC» sau «Curtea»), cu sediul la Paris, a fost înființată în anul 1923 de către Camera de Comerț Internațională («International Chamber of Commerce»; abreviat, «ICC»), "cea mai cuprinzătoare organizație de afaceri din lume, reprezentând 45 de milioane de companii din peste 100 de țări."

De-a lungul timpului, atunci când statul a dorit obținerea unor venituri suplimentare la bugetul public prin introducerea de noi taxe și impozite sau prin majorarea celor existente, autoritățile s-au orientat și către sectorul jocurilor de noroc, alături de alte industrii, precum cea energetică, cea a telecomunicațiilor ori cele ale alcoolului și țigărilor.

În cursul anului trecut a fost dat spre consultare publică un proiect de Ordonanță de Guvern prin care se urmărește implementarea Directivei (UE) 2016/943 privind protecția secretelor comerciale. Deși adoptarea remediilor prevăzute în acest proiect de ordonanță reprezintă un pas important înspre întărirea protecției secretelor de afaceri, rămân probleme pentru care nu s-au prevăzut încă soluții, precum (i) ce poate face o companie pentru protejarea secretelor sale comerciale când este parte într-un litigiu de drept comun și (ii) cum pot fi puse în echilibru dreptul la apărare al unei părți dintr-un litigiu și secretele comerciale ale celeilalte părți în situații în care pentru aflarea adevărului este necesară administrarea unor probe care conțin secrete comerciale.

O reală problemă pentru mediul de afaceri recent remediată în Codul fiscal o reprezintă posibilitatea de a recupera TVA de la buget pentru creanțe neîncasate. Semnalam în vara anului trecut faptul că astfel de situații - în care companiile ajung să suporte TVA în contul debitorilor - sunt neechitabile, implicând costuri însemnate. Tot atunci arătam că este nevoie ca legislația românească să prevadă o modalitate de recuperare în acord cu decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene exprimată într-un caz similar.

Recenta reglementare din Codul fiscal a criptomonedelor aduce modificări oportune, eliminând incertitudinile care planau asupra regimului impozitării acestor venituri, și prefigurează în opinia noastră o adaptare necesară a contextului legal și fiscal românesc la intrarea criptomonedelor în mainstreamul operațiunilor financiare. Dacă până în prezent legislația românească nu făcea referire la monedele virtuale, acestea nefiind recunoscute ca monede naționale sau valute, introducerea regimului fiscal specific pentru aceste tranzacții reprezintă un prim pas dintr-un proces de adaptare a contextului legal național la acest fenomen.

În practică, s-a constatat că există numeroase situații, în special în zonele de extravilan, în care s-au vândut terenuri ce au făcut obiectul legilor de restituire, exclusiv pe baza actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate, adică în baza adeverințelor de proprietate și a proceselor verbale de punere în posesie. În multe cazuri, fie titlurile de proprietate au fost emise pe numele persoanei îndreptățite, alta decât noul dobânditor, ulterior transferului sau chiar șirului de transferuri de proprietate, fie acestea nu au mai fost emise. Această împrejurare a reprezentat în multe dintre situații un impediment la înscrierea dreptului în cartea funciară.

Entitățile care sunt în același timp plătitoare de impozit specific și impozit pe profit pot beneficia, începând din acest an de credit fiscal aferent sponsorizărilor de până la plafonul de 0,5% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat. Este vorba de o nouă extindere a facilității, după ce anul trecut a fost acordată și entităților plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Totodată, această facilitate poate fi reportată pe o perioada de 7 ani în cazul societăților plătitoare de impozit pe profit, respectiv 28 de trimestre pentru microîntreprinderi.

Companiile au o largă putere de discreție cu privire la modalitatea în care le acordă bonusuri salariaților lor, beneficiind de o serie de opțiuni în care pot implementa acest tip de adaos la salariu. Este important, însă, ca angajatorii să urmărească anumite aspecte a căror corectă punere în practică îi poate scuti de litigii cu salariații. Vorbim mai jos despre cum pot fi evitate discriminările între salariați la acordarea de bonusuri, în ce condiții pot fi prevăzute acestea în mod unilateral, respectiv cum se pot asigura angajatorii că în contractele de muncă sunt incluse clauze de bonus viabile.

Din iulie 2018, pacienții români au acces la medicamente din confortul propriei case, grație introducerii conceptului de "farmacie on-line". În ciuda acestei inovații mult așteptate, farmaciile sunt ezitante în a obține autorizația necesară în vederea comercializării online a medicamentelor, iar o astfel de atitudine se datorează în principal reglementării aflate în stare incipientă. Pe cale de consecință, Ministerul Sănătății a publicat un proiect de ordin ce ar urma să detalieze condițiile de autorizare a farmaciei online, precum și beneficiile aduse clienților.

Ne propunem prin această analiză să examinăm implicațiile pe care le are activitatea unui reponsabil cu protecția datelor personale (DPO) pe termen scurt, răspunzând în principal întrebărilor: poate fi sancționat responsabilul cu protecția datelor, atât angajat cât și externalizat, atunci când se stabilește că societatea a încălcat dispozițiile în materia prelucrării datelor cu caracter personal? Dacă da - când, prin ce mijloace și în ce măsură?

Organizațiile non-guvernamentale sunt forme asociative create în mod voluntar de persoane fizice sau juridice, cu rolul de promovare a valorilor civice, ale democrației și ale statului de drept, astfel cum este prevăzut de principalul act normativ în materie, respectiv Ordonanța 26/2000 cu privire la asociații și fundații ("Ordonanța 26/2000"). Necesitatea parcurgerii unei proceduri judecătorești, dublată de practica variată a instanțelor în ceea ce privește documentele necesare sau termenele acordate, poate genera o anumită incertitudine în procesul de înființare a unei organizații non-guvernamentale (pe scurt, "ONG") pentru persoanele care doresc să se implice activ în promovarea și realizarea unor obiective de interes general sau la nivelul comunității din care provin.

În mod tradițional, clauza de rezervă a proprietății este definită ca fiind stipulația din contract prin care vânzătorul își rezervă proprietatea bunului până la plata integrală a prețului. Așadar, dacă în mod obișnuit transferul dreptului de proprietate într-un contract de vânzare operează la data încheierii valabile a contractului (la data realizării acordului de voințe în forma cerută de lege), în cazul clauzei de rezervă a proprietății, acest transfer nu operează până la data la care cumpărătorul achită în mod integral prețul bunului.

Complexitatea legislației și cerințele de raportare tot mai sofisticate impun noi sarcini administrative și implică o bună cunoaștere a regulilor de TVA. Departamentul de Taxe Indirecte din cadrul Deloitte a structurat seminarul Totul despre TVA în două module - de bază și avansat - pentru a le da practicienilor în fiscalitate posibilitatea să aleagă varianta care răspunde problemelor pe care le întâmpină în practică.

Anticipăm turarea motoarelor Consiliului Concurenței și nu ar fi o speculație dacă am spune că am trăit un adevărat "raid aerian". Ne așteptăm la un an tumultuos pentru agenții economici și în 2019, din perspectiva impunerii regulilor de concurentă. Consiliul Concurenței rămâne o autoritate de top care funcționează la standarde europene, cu o activitate care o depășește în unele situații pe cea din cadrul autorităților de concurență din țările vecine.

Noile norme care au ca scop eliminarea celor mai frecvente practici de evitare a obligațiilor fiscale de către societăți, prevăzute de directiva UE 1164/2016 - "AntiTax Avoidance Directive" (ATAD), au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2019 în Uniunea Europeană. România, însă, a implementat în urmă cu un an aceste reguli optând în cazul uneia dintre măsuri, respectiv al limitării deductibilității costurilor de îndatorare, pentru o variantă mai restrictivă decât cea care era posibilă conform directivei. Mai mult, România a fost printre primele state care au decis să transpună directiva în condițiile în care aplicarea în legislațiile statelor membre UE, așa cum am menționat, a devenit obligatorie de la 1 ianuarie acest an.

În ședința Senatului României, din data de 19 decembrie 2018, a fost adoptat un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Este știut faptul că, încă de la momentul intrării în vigoare a Legii dării în plată, astfel cum aceasta a fost interpretată ulterior de Curtea Constituțională, aceasta a născut controverse aprige între profesioniști (instituțiile bancare) și consumatori.

Vă imaginați o ședință de judecată în care judecătorul se află în București, reclamantul și avocatul său în Berlin, iar partea adversă în Timișoara? Judecătorul pornește aplicația dedicată, declară ședința de judecată deschisă, iar instanța, părțile și eventualii martori se pot asculta și vedea reciproc și pot dezbate cazul, pentru ca la final instanța să rămână în pronunțare cu privire la soluție.

Aflarea conținutului ofertei competitorului declarat câștigător în cadrul licitațiilor publice poate genera un avantaj considerabil ofertanților clasați pe locuri inferioare. Aceștia pot astfel să identifice potențiale vicii ale ofertei clasate pe locul 1 și să le valorifice în cadrul unei contestații, crescându-și considerabil șansele la adjudecarea contractului public. Informațiile din propunerea tehnică și financiară depusă în cadrul unei licitații publice sunt protejate de confidențialitate în condițiile legislației achizițiilor publice.

Dezvoltarea explozivă a internetului favorizează un frecvent (și tot mai pasionant) conflict juridic între titularii de drepturi de autor și cei care publică informație în mediu virtual (platforme media, titularii de web-siteuri, influencers individuali etc). Casus belli este pe cât de improbabil, pe atât de comun: banalul hyperlink.

Ce obligații, oportunități sau riscuri apar în contextul închiderii anului calendaristic? Ce noutăți aduce legislația fiscală și ce implicații pot avea pentru companiile din România?

Sfârșitul de an aduce schimbări legslative în mai multe domenii cheie. Prin Legea nr. 310/17 decembrie 2018, ce intră în vigoare astazi, se modifică o serie de acte normative care reglementează procesele civile, în vedere unor obiective precum (i) scurtarea proceselor civile, (ii) protejarea justițiabililor pe parcursul procesului civil în anumite situații care nu le sunt imputabile sau (iii) asigurarea aplicării unitare a legii de către toate instanțele și autoritățile din țară.

Autoritățile de supraveghere și control în domeniul datelor cu caracter personal din marea majoritate a statelor central-europene par să se concentreze pe explicarea dispozițiilor GDPR și a principalelor provocări legate de respectarea acestuia, fără a aplica până acum amenzi, rezultă din studiul Deloitte Legal, „GDPR - 6 luni de la momentul implementării”. „Deloitte Legal a realizat un exercițiu de analiză a aplicării regulamentului general privind protecția datelor (GDPR) în zece state din Europa Centrală și de Est, rezultând un material comprehensiv referitor la cadrul legal și la pregătirea pieței și a autorităților. Fiind primul studiu efectuat în regiune, documentul oferă o imagine de ansamblu a impactului GDPR pe câteva coordonate-cheie, cum ar fi: principalele provocări generate de aplicarea GDPR de la momentul implementării, bunele practici, relația cu autoritățile de supraveghere și control, inițiativele sectoriale sau activitățile supuse obligațiilor de evaluare a impactului privind protecția datelor.

Raportarea în detaliu a tranzacțiilor în declarațiile de TVA este mare consumatoare de resurse. Timpul alocat pentru îndeplinirea acestui tip de procese recurente poate fi, însă, redus cu până la 70% utilizând tehnologia. O soluție inovatoare dezvoltată intern de Deloitte Tax România, dedicată raportărilor privind TVA și care funcționează independent de sistemul contabil al utilizatorilor, este aplicația D.Tax. De exemplu, completarea formularului 394 - prin care se declară toate tranzacțiile pe teritoriul României - poate costa o companie săptămâni de muncă dacă are o activitate complexă și un volum mare de tranzacții. Efortul poate fi de numai o zi prin utilizarea D.Tax.

Utilizarea sistemelor CCTV montate la bordul autovehiculelor s-a extins masiv în ultimii ani, iar dispozitivele au devenit din ce în ce mai accesibile, în timp ce calitatea acestora s-a îmbunătățit substanțial. Motivele care justifică instalarea unei camere video la bordul unui autovehicul par să varieze, însă de cele mai multe ori sunt invocate preocupările pentru securitatea personală și asigurarea unui mijloc de a stabilire a răspunderii în caz de accident.

Scăderea cotei de TVA pentru serviciile de restaurant și catering, de la 9% la 5%, începând cu 1 noiembrie, a generat incertitudine privind punerea în aplicare. În lipsa unor norme explicite la momentul implementării, mediul de afaceri a ridicat întrebări privind "granița" dintre cota redusă de 9% aplicabilă livrărilor de alimente, și cota redusă de TVA de 5% aplicabilă prestărilor de servicii de restaurant și catering. În acest context, Ministerul Finanțelor a emis, prin ordin, instrucțiunile de aplicare unitară care încearcă să clarifice diferența, din perspectiva cotei de TVA aferente, dintre o prestare de servicii de restaurant și catering și o livrare de bunuri.

Unul dintre aspectele tranzacțiilor de M&A care a dobândit o importanță sporită odată cu aplicarea în România a Regulamentului general privind protecția datelor (UE) 2016/679 (GDPR), privește protecția datelor cu caracter personal, mai concret cum poate fi asigurată și implementată respectarea obligațiilor prevăzute de GDPR de către părțile implicate într-o astfel de tranzacție. Acest articol își propune să prezinte implicațiile practice ale GDPR cel mai des întâlnite în pregătirea tranzacțiilor de M&A, cu accent pe transferul datelor în cadrul procesului de due-diligence.

Transpunerea în legislația română a primului act normativ al Uniunii Europene privind securitatea rețelelor și sistemelor informatice este așteptată în această perioadă. Noua lege va aduce cu sine obligații crescute de securitate cibernetică pentru marile companii active în anumite domenii, precum și amenzi ce pot atinge până la 5% din cifra de afaceri a companiilor care nu reușesc să îndeplinească aceste obligații.


Autoritățile locale au primit dreptul de a impozita turnurile de susținere a turbinelor eoliene ca urmare a "completării" definiției clădirii din Codul fiscal, la capitolul taxe și impozite locale. Legea adoptată de parlament adaugă în categoria clădirilor turnurile de susținere a turbinelor eoliene. Merită menționat că regimul acestei categorii de construcții s-a aflat în centrul unor dispute dintre mediul de afaceri și reprezentanții autorităților locale.

Se vorbește tot mai des despre o nouă revoluție industrială, denumită și Revoluția 4.0, care se preconizează a fi diferită de cele anterioare (având în vedere că afectează companiile din toate sectoarele), revoluție la sfârșitul căreia companiile vizate vor deveni adevărate întreprinderi digitale, prin transformarea integrală a sistemelor de producție și/sau management. Pe lângă plusurile inerente acestei revoluții, observăm apariția unei noi probleme, anume incapacitatea statelor de a ține pasul cu reglementarea noilor tehnologii, problemă semnalată și de fondatorul și președintele Forumului Economic Mondial, Klaus Schwab, în cartea sa - The Fourth Industrial Revolution.

Persoanele fizice care plătesc anticipat anumite obligații fiscale impuse prin decizii emise după 9 octombrie 2018 pot beneficia de o bonificație de 10% din sumele datorate. Procedura de acordare a acestei bonificații de 10% este clarificată printr-un ordin al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Mai exact, este vorba de ordinul nr. 2906/2018 care se referă la sumele de plată menționate în deciziile de impunere emise contribuabililor după 9 octombrie 2018.

Pe rolul Senatului (în calitate de primă cameră sesizată) se află o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, care a primit de curând (pe 20 noiembrie 2018) avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Proiectul de lege propune mai multe modificări în vederea reducerii termenelor și documentelor necesare emiterii certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire, precum și o noutate semnificativă în acest domeniu: aprobarea tacită a cererii pentru eliberarea unui certificat de urbanism sau pentru eliberarea unei autorizații de construire în cazul lipsei unui răspuns în termenul legal.

Sumele percepute clienților de către companii sub formă de compensație pentru rezilierea contractelor înainte de termen sunt supuse TVA, a decis recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza C295/17 MEO privind o companie telecom din Portugalia. Hotărârea în cauza menționată a fost așteptată cu real interes încă de la transmiterea întrebărilor preliminare către Curte întrucât, odată cu apariția acestui caz, sporește riscul ca sumele facturate de societăți pentru rezilierea prematură a acestor tipuri de contracte să fie considerate subiect de TVA.

În cazul constatării unor practici comerciale incorecte de către ANPC, contravenienții sunt pasibili atât de amenzi, cât și de sancțiuni complementare grave, precum încetarea unor practici ori chiar suspendarea întregii activități comerciale. Prevederile legale oferă posibilitatea agenților economici sancționați să conteste atât amenzile, cât și sancțiunile complementare, însă prin urmarea unor rute procedurale diferite. Simpla contestare a contravenției atrage suspendarea de drept a obligației de plată a amenzii până la soluționarea procesului.

La începutul lunii noiembrie s-a publicat Legea 247/2018 prin care o serie de modificări au fost aduse legislației ce reglementează dreptul de muncă și ședere a cetățenilor străini în România. Cea mai importantă schimbare o reprezintă reducerea salariului minim de încadrare pentru cetățenii străini. Astfel, în acest moment, similar cu angajații români, cetățenii străini pot fi încadrați în muncă în baza unui venit salarial egal cu salariul minim pe economie, față de salariul mediu brut pe economie, pragul minim de încadrare anterior.

În primele 9 luni ale acestui an, companiile din România au livrat în state membre UE bunuri în valoare de 38,98 miliarde Euro, sume, în marea lor majoritate, scutite de plata TVA în țara noastră. Dacă reforma TVA la nivelul european, care urmează să intre în vigoare din 2022, pare deocamdată prea departe pentru a fi o preocupare reală pentru companii, în schimb se așteaptă ca lunile următoare să aducă modificări punctuale ale sistemului actual privind TVA aplicabil livrărilor intracomunitare, prin așa-numitele "soluții rapide".

Dreptul la concediu anual este un drept fundamental prevăzut de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În legislația internă, dreptul la concediu anual este un drept principal derivat din dreptul fundamental la odihnă, prevăzut de Constituția României. Codul muncii enumeră drepturile principale ale salariatului, iar printre acestea se regăsește și dreptul la concediu anual plătit.

Ce obligații, oportunități sau riscuri apar din perspectiva TVA în contextul închiderii anului calendaristic? Ce noutăți va aduce reforma sistemului de TVA propusă de Comisia Europeană și ce implicații pot avea aceste schimbări pentru companiile din România chiar din 2019? Închiderea de an calendaristic aduce o serie de provocări din punct de vedere fiscal. De cele mai multe ori, companiile se concentrează pe îndeplinirea obligațiilor declarative, însă sunt recomandabile și verificări specifice care ar putea genera noi obligații de declarare, dar și oportunități de recuperare a TVA.

Consolidarea fiscală din perspectiva impozitului pe profit s-a aflat constant, în ultimii ani, pe agenda discuțiilor dintre mediul de afaceri și reprezentații autorităților. Recent, au apărut semnale că această facilitate are șanse să fie preluată în proiectul de modificare a Codului Fiscal aflat în pregătire la Ministerul de Finanțe. De altfel, propunerile făcute de mediul de afaceri, în acest sens, în cadrul consultărilor pe marginea modificării Codului fiscal din vara trecută, se află postate pe site-ul Ministerului de Finanțe. Propunerile au fost colectate de minister, urmând ca cele care vor fi acceptate să fie incluse într-un proiect de act normativ.

Marea Camera a Curții Europene a Drepturilor Omului a decis pe 15 noiembrie 2018 că Rusia a încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin sancționarea abuzivă a lui Aleksei Navalnîi pentru participarea la adunări pașnice (cazul Navalnîi c. Rusia, aplicatia nr. 29580/12). Aleksei Navalnîi este un activist politic, lider al opoziției din Rusia, blogger și susținător anticorupție. El a fost arestat în multiple ocazii în timpul unor adunări publice împotriva Guvernului, iar ulterior a fost și condamnat de instanțele ruse. Dl. Navalnîi a formulat plângere în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, arătând că în acest fel i-au fost încălcate drepturile prevăzute de Convenție.

Dreptul la grevă a devenit universal în lumea modernă. Fie că vorbim de angajații aeroportului Otopeni, Metrorex sau de birourile Google din întreaga lume, știri de acest fel apar în fiecare săptămână. În vreme ce angajații Google acuză politica firmei vizavi de acuzațiile de comportament sexual nepotrivit sau inegalitatea între sexe, pe plaiurile românesti, motivele sunt, mai întotdeauna, legate de salarizare.

Decizia nr. 174/2018 privind lista operațiunilor pentru care este obligatorie realizarea evaluării impactului asupra protecției datelor cu caracter personal ("Decizia nr. 174/2018"), emisă de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 31 octombrie 2018. Decizia nr. 174/2018 a fost emisă de ANSPDCP în aplicarea art. 35 alin. (4) din Regulamentul nr. 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE ("GDPR").

Într-un articol anterior din seria dedicată Regulamentului general privind protecția datelor ("GDPR"), am arătat că libertatea de exprimare, dreptul la informație și dreptul la protecția datelor cu caracter personal sunt drepturi fundamentale, la fel de importante într-o societate democratică. Și din acest motiv, în art. 85 din GDPR s-a stabilit în sarcina statelor membre obligația de a asigura prin intermediul dreptului intern un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal, pe de o parte, și libertatea de exprimare și dreptul la informație, pe de altă parte.

Angajatorii care nu vor lua și/sau nu vor respecta măsurile legale privind sănătatea și securitatea în muncă riscă să răspundă inclusiv penal (pe lângă alte tipuri de răspundere, precum cea civilă sau cea administrativă). Codul penal prevede două infracțiuni distincte cu privire la (i) neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă (articolul 349) și, respectiv (ii) nerespectarea acestor măsuri (articolul 350).

Condițiile pentru scutirea de TVA a livrărilor intracomunitare de bunuri vor fi modificate, începând cu 1 ianuarie 2020, dacă remediile rapide în domeniul TVA convenite de Consiliul miniștrilor economiei și finanțelor din UE (ECOFIN), vor fi adoptate de Consiliul UE. Aceste reguli, convenite de ECOFIN odată cu mecanismul taxării inverse generalizate pentru reducerea fraudei de TVA, ar urma să se aplice temporar, până la intrarea în vigoare a sistemului definitiv al TVA pentru comerțul intra-unional de bunuri, respectiv până la 1 iulie 2022.

În urmă cu ceva timp am scris despre aspectele la care un potențial vânzător trebuie să fie atent atunci când are de gând să-și vândă afacerea. Credem că este util să prezentăm și perspectiva de cealaltă parte a baricadei, respectiv care sunt lucrurile pe care este recomandabil să le urmărească un potențial cumpărător în cazul unei achiziții. În general, un antreprenor alege să introducă o nouă afacere în portofoliul său fie prin înființarea unui business nou de la zero, fie prin achiziția unui business deja funcțional. Argumentele pro și contra pentru ambele scenarii sunt numeroase, însă pentru moment ne propunem să discutăm doar situația achiziției unui business operațional.

Scriam într-un articol precedent, că executarea hotărârilor judecătorești privitoare la minori poate părea o misiune imposibilă. Deși legiuitorul pare să fi urmărit protejarea minorilor de expunerea față de neplăcerile executărilor silite obișnuite, în realitate se ajunge mai degrabă la protejarea părintelui debitor al obligației de a permite copilului sa păstreze relația cu părintele alături de care nu (mai) locuiește în mod statornic. Lipsa mijloacelor de constrângere proprii executărilor silite obișnuite aproape că încurajează părintele debitor să nu respecte hotărârile judecătorești, speculând-și propriul copil ca perfect pretext legal pentru a refuza sau chiar sfida deciziile unor magistrați.

Infracțiunea de executare a lucrărilor fără autorizație de construire sau fără autorizație de desființare ori cu nerespectarea prevederilor acestora, după caz, la anumite imobile indicate expres de lege ar urma să fie dezincriminată, potrivit unui proiect de lege, aflat în prezent în dezbatere la Camera Deputaților. Mai precis este vorba de proiectul de lege nr. 521/2018 care propune abrogarea art. 24 lit. a) din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (Legea 50/1991).

În 2014, modificarea Legii insolvenței din 2006 a reprezentat o soluție legislativă bună, justificată de evoluțiile realităților economice și financiare, precum și de necesitatea rezolvării problemelor identificate în practică în aplicarea legii anterioare a insolvenței. În 2018, Guvernul României propune, pe calea unei ordonanțe de urgență (OUG nr. 88/2018), o serie de modificări la Legea insolvenței nr. 85/2014, pe care încearcă să le justifice prin necesitatea eficientizării mecanismelor de recuperare a creanțelor bugetare, evitarea afectării mediului concurențial prin folosirea abuzivă a procedurilor de insolvență și prin îmbunătățirea protecției drepturilor creditorilor.

Aplicarea din 25 mai 2018 a noului Regulament GDPR a obligat majoritatea organizațiilor private și de stat să revizuiască politica de protecție a datelor cu caracter personal și a adus schimbări majore în relația digitală a acestora cu utilizatorii. Tot în baza GDPR, autoritățile de supraveghere au și ele obligații, ce se traduc prin sarcini și competențe de investigare, pentru a monitoriza aplicarea și respectarea regulamentului și pentru a proteja drepturile persoanelor vizate.

Societățile care activează în domeniul farmaceutic, fie că vorbim de farmacii, producători sau distribuitori de medicamente, se confruntă cu o serie de provocări specifice pentru a respecta cerințele legale în materia protecției datelor cu caracter personal  din cauza caracterului special al datelor prelucrate (i.e. date privind starea de sănătate). Deși datele cu caracter personal privind starea de sănătate au avut întotdeauna o reglementare specială, impactul intrării în vigoare a GDPR este totuși semnificativ.

Un articol important din Legea nr. 241/2005 („Legea evaziunii fiscale”), și anume art. 10, face actualmente obiectul unui proiect legislativ (PL-x 354/2018), aflat în dezbatere pe rolul Camerei Deputaților, for decizional. Textul propus, așa cum a fost el inclus în raportul emis de Comisia juridică, de disciplină și imunități la data de 9 octombrie 2018, ar avea următorul conținut: "(1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, se va dispune, o singură dată, renunțarea la urmărirea penală."

România se bucură în ultima vreme de supranumele “Silicon Valley al Europei de Est”, ca urmare a unui flux de investiții locale și străine în sectorul IT&C, în special în ceea ce privește dezvoltarea de software. Unele aspecte legale nu intră însă în top-ul priorităților antreprenorilor la începutul ciclului de dezvoltare a unui start-up în acest sector, fiind uneori văzute ca având o importanță redusă în economia operațiunilor de business.

În data de 15 noiembrie, la Hotel Intercontinental, Sala Fortuna, va avea loc conferința „GDPR – Greu De pus în PRactică?”. Evenimentul este organizat de societatea de avocați Țuca Zbârcea & Asociații și va avea un caracter interactiv, presărat cu exemple concrete. Conferința se adresează în principal consilierilor juridici și responsabililor cu protecția datelor, managerilor de resurse umane, directorilor de marketing, precum și specialiștilor în audit intern și în tehnologia informației.

În prezent, există mai multe prevederi legale referitoare la tranziția elevilor și studenților la piața muncii, dar foarte puține reglementări coerente. Începând cu vara acestui an, există o lege nouă care guvernează instituția internshipului, dar nu este limitată la inserția în piața muncii a elevilor și studenților ci are o adresabilitate mult mai largă, așa cum vom arăta în cele ce urmează.

Procesul de liberalizare a pieței gazelor naturale din România, început încă din 2001, în contextul pregătirilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, a fost finalizat. Cel puțin pe hârtie. Sub aspect legislativ, liberalizarea integrală a pieței de energie electrică și de gaze naturale s-a produs încă de la 1 ianuarie 2007.

Fiscalitatea românească și cunoscuta cursă Turul Franței au, mai nou, un numitor comun: bonificațiile. Cuvântul provenit din franțuzescul "bonification" face referire la avantajul acordat primilor clasați pe etape, reprezentând în fapt scăderea unor minute sau secunde din timpul realizat.

Ordonanța 89/2018 precum și Ordinul 2323/2018, publicate în Monitorul Oficial nr. 854/09.10.2018, reglementează câteva aspecte fiscale și aduc modificări Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal („Codul Fiscal”). În cele ce urmează, vă prezentăm principalele aspecte cuprinse în cadrul actelor normative menționate.

Taxarea internațională și, mai ales, europeană din ultimii ani gravitează în jurul conceptelor de transparență, raportare și schimb de informații, indiferent dacă vorbim despre planul OCDE împotriva erodării bazei de impunere și transferului profiturilor (cunoscut prin acronimul englezesc BEPS) sau de o serie de directive europene, unele inițiate pe baza acestui plan. Parte dintre reglementări a început să aibă efecte, dar un vârf al volumului de raportare și al intensificării schimburilor între autoritățile fiscale va fi atins în următorii doi ani când vor ajunge la "maturitate" cele existente și vor avea implicații în practică și cele aflate încă în stadiul de proiect.

Deși încântă pe toată lumea, știm cu adevărat, în calitate de consumatori, ce înseamnă oferta specială? Plecând de la faptul că legislația în materia protecției consumatorului este lacunară în ceea ce privește definirea conceptului de "ofertă specială", în practică se pune problema dacă oferta specială se referă în mod exclusiv la o reducere de preț sau poate avea în vedere și orice alt avantaj oferit de comerciant. Legislația protecției consumatorului nu definește conceptul "ofertă specială", ci are în vedere în mare parte modalitatea în care comercianții trebuie să aducă la cunoștința consumatorilor avantajele raportate la cumpărarea produselor și a serviciilor de piață oferite.

În Monitorul Oficial nr. 840 din 2 octombrie 2018, s-a publicat O.U.G. nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative. Potrivit expunerii de motive, printre principalele motive avute în vedere în adoptarea prezentei Ordonanțe de urgență se enumeră necesitatea eficientizării mecanismelor de recuperare a creanțelor bugetare față de societățile aflate în stare de insolvență, cu respectarea șanselor de redresare a acestora, astfel încât o privire de ansamblu a modificărilor reflectă un regim mai favorabil creanțelor bugetare, decât cel prevăzut de vechea reglementare, dar și instituirea unor noi obligații în sarcina administratorului judiciar.

Datorită modului în care este conceput business-ul, a contactului direct cu clienții, a numărului mare de comercianți de bunuri sau de servicii din România și, nu în ultimul rând, a diversității tehnicilor de promovare utilizate, retail-ul va fi în continuare sectorul în care GDPR va avea un impact semnificativ. La aproape 6 luni de la intrarea în vigoare a GDPR, luând în considerare acțiunile întreprinse până în prezent, - inclusiv faptul că o parte din comercianții de pe piață au demarat din timp procesul de actualizare a politicilor și practicilor în materie -, semnalăm unele aspecte practice care derivă din activitățile de promovare ale business-ului.

În urmă cu exact un an scriam aici că insolvența este un rău necesar. În ultima perioadă s-a scris mult despre recenta modificare a legii insolvenței, punctele de vedere vehiculate fiind diverse, de la mesaje alarmante la veritabile laudatio. Revenim acum asupra subiectului, pentru a puncta principalele modificări și a vedea în ce măsură noile prevederi legislative vin să influențeze caracterul colectiv și concursual al procedurii insolvenței și, ca efect, paradigma relației dintre debitor și creditori.

Când eram studentă în anul I la Facultatea de drept, am auzit pentru întâia dată termenul de "uzucapiune". Îmi amintesc și acum  cu câtă surprindere am primit vestea că o persoană poate dobândi un drept de proprietate, ca simplu fapt al posesiei unui bun pentru o perioadă de 30 de ani, chiar dacă bunul respectiv are un alt proprietar! Reglementarea privind notarea posesiei în cartea funciară și dobândirea dreptului de proprietate nu este recentă, ci a fost conturată prin O.U.G. nr. 64/2010 și prin Legea nr. 133/2012, care au avut ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 7/1996.

Companiile românești care au tranzacții transfrontaliere cu nerezidenți pot analiza deja noile reguli de impozitare care se vor aplica în viitorul apropiat plăților de dobânzi, dividende, redevențe sau tranzacțiilor cu acțiuni sau părți sociale, ca urmare a aplicării prevederilor Instrumentului Multilateral (MLI).

Deși o dată cu aderarea României la UE, tratamentul fiscal nu ar trebui să discrimineze între rezidenți și nerezidenți, totuși se pare că, în practică, acest lucru nu se întâmplă. Un caz specific este cel al nerezidenților care au investit în România în domeniul hotelurilor, barurilor și restaurantelor, companii care au devenit în anul 2017 plătitoare de impozit HoReCa. Astfel, scutirea de impozit pe dividende prevăzută de Directiva Consiliului 2011/96/UE din 30 noiembrie 2011 privind sistemul comun de impozitare aplicabil societăților-mamă și filialelor din diferite State Membre (denumită în continuare "Directiva mamă-filială") nu poate fi aplicată pentru nerezidenții ale căror filiale plătesc impozit specific.

Exprimat în cel mai simplu mod posibil, ereditatea este proprietatea tuturor organismelor vii de a da naștere unor urmași asemănători. Acest lucru se realizează prin transmiterea de la părinte/părinți la descendenți a anumitor caracteristici, denumite caractere ereditare. Forma fizică sub care se transmit aceste caractere sunt genele. Totalitatea informațiilor despre un organism, cuprinse în genele necesare pentru crearea acestuia, alcătuiesc un genom. Informația genetică este organizată sub formă de gene amplasate pe numeroși cromozomi liniari (fiecare cromozom reprezintă o moleculă de ADN liniar dublu-catenară).

Marea Britanie este al șaselea partener comercial al României dintre statele membre UE, potrivit valorii schimburilor de bunuri care a depășit 4 miliarde de euro anul trecut, respectiv 2,3 miliarde euro în prima jumătate a lui 2018. Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană de la 1 aprilie 2019 va avea impact asupra operatorilor economici care acum pot să transporte liber, fără obstacole și controale la frontiere, mărfuri în Regatul Unit.

A patra revoluție industrială transformă economia, locurile de muncă, societatea în sine și, implicit, fiscalitatea. Conferința anuală Deloitte Tax&Legal 2018: Revoluția fiscală. România în context european, organizată pe 3 octombrie în București, având peste 200 de participanți, a dezbătut impactul transformării economiei asupra sistemelor fiscale și a legislației în lume și în Uniunea Europeană.

Motto: ”Noi nu vom trăi niciodată cum vor Dogmaticii proști, după dogmele lor” Adrian Păunescu – Omul liber

De ceva vreme, discuțiile din spațiul public românesc se concentrează extrem de mult pe tema așa-numitului Referendum pentru redefinirea familiei. Spun așa-numitul, pentru că însăși această sintagmă mi se pare profund eronată. Simpla introducere a unei nuanțări de natură constituțională în legătură cu semnificația noțiunii de familie, nu are darul de a schimba nimic din punct de vedere juridic. Deja se cunoaște, pentru că s-a insistat extrem de mult în spațiul public, faptul că legiuitorul român ordinar a avut grijă să reglementeze în mod expres, în Codul civil – Cartea a II-a. Despre familie, că ”În sensul prezentului cod, prin soți se înțelege bărbatul și femeia uniți prin căsătorie” (a se vedea art. 258 alin. 4)...

Autorizarea unui proiect imobiliar este un proces complex care uneori durează mai mult decât se estimează inițial. Fiind un proces de durată, varietatea de situații ce pot apărea în acest timp în activitatea proprietarului terenului este foarte diversă. Situații precum intrarea într-un parteneriat, schimbarea de strategie, aspecte de reorganizare societară la nivelul grupului (fuziuni, divizări, transferuri de patrimoniu etc.), necesități financiare care impun vânzarea terenului etc. pot duce la transferul investiției în diferite stadii ale acesteia, uneori în etapa anterioară emiterii autorizației de construire. Și din punctul de vedere al construcțiilor locuință personală se ridică problema efectelor pe care o schimbare în situația juridică a terenului din orice motiv (succesiune, partaj în urma unui divorț etc.) îl poate avea asupra procedurii de autorizare.

Problematica retrocedării imobilelor preluate de către stat în mod abuziv în perioada regimului comunist redevine actuală. La data de 20.05.2018 a expirat termenul acordat de Legea nr. 165/2013 Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (actualmente Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor - CNCI) pentru soluționarea cererilor privind despăgubirile cuvenite persoanelor îndreptățite.

Prin comparație cu anii precedenți când societățile nu erau familiarizate cu atribuțiile Consiliului Concurenței în materie de investigații și sancțiuni, astăzi majoritatea mediului de afaceri este la curent cu ce (nu) este bine să faci pentru a evita o amendă din partea autorității de concurență. Un aspect foarte sensibil care trebuie, de asemenea, tratat cu aceeași seriorizate privește principala armă a autorității în materie de colectare de date și informații pentru o investigație - inspecția inopinată.

Casa de avocatură PeliFilip a sărbătorit miercuri, 26 septembrie, printr-o recepție organizată la Muzeul Vârstelor din București zece ani de avocatură de business în România. Prin acest eveniment, PeliFilip și-a propus să INSPIRE, să DESCRIE SPAȚIUL SCHIMBĂRII CU ECHILIBRU ȘI DESCHIDERE și să contureze o VIZIUNE A VIITORULUI.

"Spre marea noastră surprindere, reprezentanții Consiliului Concurenței din România au apărut la sediul nostru din Bruxelles în [data], însoțiți de poliția belgiană și de Autoritatea de Concurență din Belgia", relatează un comunicat public emis de către o întreprindere străină investigată de autoritatea de concurență română. Putem doar să presupunem cât de mare este de fapt surpriza când afli că sediul din Belgia al companiei tale este inspectat în cadrul unei investigații derulate de către autoritatea de concurență română.

Facilitățile fiscale privind activitățile de cercetare-dezvoltare există în România de aproape un deceniu, fiind îmbunătățite pe parcurs, și par a fi un factor motivant pentru extinderea activităților de către contribuabilii din acest domeniu. Totuși, companiile evită aplicarea lor. De ce? Cauzele ar fi multiple. General vorbind, apetitul mediului de afaceri cu privire la aplicarea acestei facilității pare a fi redus. Este de necontestat că orice decizie de business presupune un risc, dar asumarea lor poate aduce și o serie de beneficii.

Proiectul de ordonanță de urgență privind modificarea și completarea unor acte normative, publicat de Ministerul Finanțelor Publice în data de 18.09.2018, prevede o serie de modificări și completări ale Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. În cele ce urmează, vom face o scurtă prezentare a elementelor de noutate relevante, prin raportare (acolo unde se impune) la prevederile actuale ale Legii nr. 85/2014.

Experiența practică arată că procedura de înregistrare în scopuri de TVA încă generează societăților din România probleme, deși contestatul formular 088 a devenit istorie. După solicitări repetate ale mediului de afaceri, eliminarea formularului s-a materializat în cele din urmă, însă atât cerințele, cât și abordarea autorităților fiscale se dovedesc a fi pe fond neschimbate.

Toate tipurile de bonuri valorice acordate de angajatori salariaților - tichetele de masă, cadou, de creșă, culturale și voucherele de vacanță - au fost recent incluse într-o singură lege care conține inclusiv prevederi referitoare la tratamentul fiscal. Din păcate, actul normativ cuprinde două articole contradictorii referitoare la impozitarea bonurilor de valoare care riscă să genereze confuzie printre angajatori, așa cum voi explica în continuare. 

Iată că după softuri care înlocuiesc șoferii, translatorii și asistenții personali a venit și rândul avocaților să dea piept cu inteligența artificială. Start-up-urile care lansează astfel de softuri se înmulțesc, iar firmele de avocatură cu viziune se adaptează, preluând și integrând, în măsura posibilului, concurența robotică, înainte de a fi eliminați de pe piață de conglomeratele de sârme și cipuri. Superioritatea acestor softuri față de inteligența umană este neîndoielnică.

Cadrul legislativ din România s-a îmbogățit de curând cu un nou act normativ, respectiv Legea nr. 176/2018 privind internshipul, care a fost mult dorită de mediul de afaceri din România și care va suscita atenția mediului juridic, cel puțin, credem noi, prin prisma câtorva aspecte pe care le vom prezenta în continuare. În acest moment, legislația din România conține mai multe tipuri de reglementări menite să faciliteze și să promoveze integrarea elevilor, studenților sau a absolvenților pe piața muncii.

Consumatorul român este probabil unul dintre cei mai mari amatori de promoții din Europa, rezonând la prețuri barate, pachete promoționale (e.g. 2 produse la preț de unul), procente de reducere și orice alte modalități, mai mult sau mai puțin creative, de semnalizare a unei promoții la raft.

Evoluția agresivă a Pestei Porcine Africane (PPA) din ultimele luni a determinat sacrificarea unui număr extrem de mare de porcine din exploatații comerciale, dar și din gospodării individuale. Pentru exploatațiile comerciale aceste măsuri conduc la crearea de pagube directe de cel puțin câteva zeci de milioane de euro, dar și de pagube indirecte extrem de importante (de exemplu pierderea cotei de piață).

În ultimii ani, industria criptomonedelor a cunoscut o expansiune considerabilă, atât la nivel global, cât și local, iar o serie de evenimente recente, inclusiv de ordin legislativ, indică faptul că dezvoltarea acestei industrii va continua.

Experiența spețelor de dreptul familiei ne-a demonstrat că ura care desparte cuplurile aflate în divorț este pe măsura iubirii care i-a unit la început. Foștii iubiți, parteneri de viață și părinți de copii, par că își pierd uzul rațiunii, indiferent de sex, de vârstă, de educație, de avere sau de condiție socială. Nimic nu pare prea mult pentru a-l pune la pământ pe cel/cea care pleacă din familie.

Luna septembrie a debutat, la nivel european, cu o amendă fără precedent în materia combaterii fenomenului de spălare a banilor. În urma unei investigații penale, în cadrul căreia a cooperat cu anchetatorii, filiala din Olanda a ING a recunoscut nerespectarea rigorilor de verificare a clienților (cunoscute sub denumirea "Know Your Client" - KYC) în scopul prevenirii infracțiunilor economice precum spălarea banilor.

Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) sporește semnificativ obligațiile și responsabilitățile în sarcina companiilor, în ceea ce privește modul în care colectează, utilizează, protejează și transferă datele cu caracter personal. Numărul și complexitatea obligațiilor stabilite prin GDPR, în special a cerințelor privind transparența și securitatea prelucrării datelor personale, au generat anxietate în rândul celor care gestionează o afacere.

În contextul în care, în ultimele două luni, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) a transmis contribuabililor informări oficiale privind factorii de risc fiscal identificați ca urmare a efectuării analizei de risc, se ridică problema dacă acestea au efecte în plan fiscal și dacă necesită o reacție formală din partea celor din urmă.

Definiția exportatorului din perspectiva vamală, recent modificată de Comisia Europeană cu aplicare de la sfârșitul lunii iulie, își propune să fie mai puțin restrictivă și să cuprindă doar cerințele esențiale ale funcționării regimului vamal de export, și anume scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Uniunii Europene.

Noi reguli devin aplicabile serviciilor și activităților de investiții, odată cu intrarea în vigoare în iulie 2018 a Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, care transpune in legislația locală Directiva UE nr. 65/2014 privind piețele instrumentelor financiare (MiFID II).

Vânzarea afacerii este un pas important atât în viața companiei care o desfășoară, cât și a antreprenorului din spatele acesteia. Fie că este avută în vedere de la început, fie că ideea se conturează sau oportunitatea apare după mulți ani de la începutul afacerii, vânzarea este întotdeauna o posibilitate de luat în calcul, așa că pregătirea din timp a procesului se poate dovedi utilă. Mai mult, așa cum vom arăta mai jos, procesul de pregătire poate fi benefic pentru "sănătatea" societății, chiar și în cazul în care vânzarea nu va avea loc.

Riscurile juridice și de conformitate pentru industria serviciilor financiare, provenite din aplicarea noilor tehnologii FinTech, au fost recent evidențiate într-un raport al Autorității Bancare Europene (EBA). Demersul EBA vine în contextul evoluției rapide a FinTech, cu multiple implicații în sectorul financiar care pot modifica fundamental profilurile de risc ale instituțiilor, și își propune să crească nivelul de conștientizare al acestora în cadrul comunității de supraveghere și al industriei.

Creșterea economică a României a adus piața de M&A la un maxim istoric, conform datelor circulate în presa de specialitate încă din primul trimestru al anului 2018. Gradul de atractivitate al businessurilor locale a crescut în ochii managementului companiilor străine sau fondurilor de investiții, și, în același timp, tot mai mulți antreprenori au devenit dispuși să vândă.

Formalismul excesiv al echipelor de control fiscal în materie de TVA are toate premisele să fie din nou sancționat de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care urmează să se pronunțe într-un caz privind o societate din România, în care avocatul general și-a exprimat deja opinia. Previzibil, dacă luăm în considerare jurisprudența europeană anterioară în care Curtea a tranșat în favoarea prevalenței fondului asupra formei, avocatul general consideră că reglementările naționale care impun prezentarea unor documente specifice vin în contradicție cu prevederile directivei de TVA.

Reintroducerea unei reglementări a bacșișului a revenit pe agenda discuțiilor, în ultimele luni, fiind susținută de o parte a industriei HoReCa (hoteluri, restaurante și cafenele), pe considerentul că va aduce beneficii atât pentru industrie în ansamblu, cât și pentru bugetul de stat. Evident că o eventuală propunere ar trebui să îmbrace o formă diferită de cea aplicată în urmă cu trei ani și abrogată la scurt timp de la intrarea în vigoare, din cauza neajunsurilor constatate în practică. În acest context, o privire asupra măsurilor adoptate de alte state poate aduce un plus de claritate în cadrul dezbaterilor pe marginea acestui subiect.

Tehnologia registrelor distribuite (cunoscută sub numele de blockchain), devenită faimoasă datorită monedei virtuale Bitcoin, poate dobândi aplicații practice extrem de utile in viața de zi cu zi. Una dintre aceste potențiale aplicații o reprezintă capacitatea blockchain de a certifica data și conținutul unui document electronic sau al unei pagini web, funcționând similar cu "data certă" a înscrisului sub semnătură privată, pe care o conferă notarul sau altă autoritate publică în condițiile legii.

Deși a trecut un deceniu de la criza financiară, iar ponderea creditelor neperformante care apasă sectorul bancar european continuă să scadă, liderii UE consideră că progresul este prea lent și vor să rezolve această problemă cât mai rapid.

Noi dispoziții suplimentare față de Regulamentul 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR) sunt prevăzute de Legea nr. 190/2018, recent intrată în vigoare, care stabilește măsurile de aplicare a acestuia. Printre altele, aceste dispoziții vizează prelucrarea numărului de identificare național și a datelor cu caracter personal în contextul relațiilor de muncă, pe care le vom analiza în cele ce urmează.

Instanța de judecată sau notarul public are posibilitatea să pronunțe o hotărâre prin care să invalideze o hotărâre arbitrală care se referă la transferul sau constituirea unui drept real imobiliar. Invalidarea se poate face cu ocazia verificării acestei hotărâri într-o procedură distinctă de cea a anulării hotărârii arbitrale, consecința fiind că respectiva hotărâre arbitrală nu poate fi înscrisă în cartea funciară, iar transferul sau constituirea dreptului real imobiliar la care se referă nu se poate realiza.

PeliFilip a asistat Forte Partners, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari de pe piață, în vânzarea proiectului de birouri The Bridge către Dedeman. "Se poate observa un trend crescător al pieței imobiliare din România, susținut de un număr tot mai mare de tranzacții finalizate sau pe cale de a fi încheiate. Vânzarea proiectului de birouri The Bridge, cu siguranță, va rămâne una dintre cele mai importante tranzacții ale anului 2018. Le mulțumim celor de la Forte Partners pentru încrederea pe care ne-o oferă", a declarat Oana Bădărau, Partner și Head of Real Estate, PeliFilip.

Producătorii, distribuitorii, comercianții și operatorii HoReCa vor beneficia de un tratament fiscal favorabil dacă aleg să doneze produsele alimentare aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale. Prevederile au fost introduse în legea 200/2018 pentru modificarea legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, publicată pe 25 iulie 2018, cu aplicare de la 1 februarie 2019.

​Furnizorii de servicii care doar dau instrucțiuni băncilor în vederea efectuării unor transferuri de bani nu pot aplica scutirea de TVA pentru tranzacții privind plățile, conform deciziei emise de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pe 25 iulie 2018, în cauza C-5/17 DPAS Limited.

La data de 12.07.2018, prin Ordonanța emisă în Cauza C – 707/17, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (în continuare „CJUE” sau „instanța Uniunii”) s-a pronunțat din nou în legătură cu interpretarea Regulamentului (CE) nr. 1889/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controalele de numerar care intră sau ies din Comunitate (în continuare „Regulamentul”).

Amânarea termenului pentru declarația unică de venit, decisă în contextul dificultăților de completare și depunere, ridică întrebarea dacă introducerea unui mecanism permanent de extindere similar cu cele pe care le aplică alte state ar fi o măsură utilă pentru persoanele fizice și pentru administrație.

Oricât de prudente ar fi companiile în vederea reducerii riscurilor de neplată, inevitabil acumulează de-a lungul timpului creanțe neîncasate. Ce se întâmplă cu TVA în aceste cazuri și care ar trebui să fie momentul în care furnizorii să poată solicita taxa aferentă creanțelor neîncasate de la bugetul de stat?

De mulți ani mediul de afaceri din România cere alinierea legislației române cu practica țărilor dezvoltate economic. Proaspăt intrată în vigoare, legea nr. 163/2018 își dorește să aducă anumite clarificări în materia distribuirii și repartizării de dividende, un subiect care s-a dovedit fierbinte din punct de vedere practic pentru societățile din România, mai ales în contextul unei legislații limitate, și pe alocuri neclară.

Cum în ultimii ani au fost descoperite zăcăminte importante de gaze naturale în Marea Neagra, există un interes crescut asupra subiectului din partea autorităților române, a companiilor implicate sau interesate de explorare și exploatare, a cetățenilor români precum și a țărilor din jur, fiecare dorind ca exploatarea acestor gaze să răspundă unor nevoi și să aducă beneficii.

Parlamentul European a respins o reformă controversată privind drepturile de autor în Uniunea Europeană, un text susținut puternic de creatori, artiști, editori de presă. Propunerea de Directivă privind dreptul de autor pe piața unică digitală (disponibilă aici) este sursa a numeroase disensiuni între creatorii de conținut, pe de o parte, și utilizatorii on-line ai conținutului, pe de alta.

A 59-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Matematică (OIM) a avut loc în această perioadă la Cluj-Napoca. 615 de concurenți de pe 5 continente au ajuns în Cluj, la cea mai importantă competiție din acest domeniu, ce s-a desfășurat între 3 și 14 iulie. Peste 300 de voluntari au fost implicați în acest proiect, iar printre partenerii care susțin OIM 2018 se numără Iulius Mall Cluj, UNIQA Asigurări și casa de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații.

Săptămâna trecută, Senatul României (cameră decizională) a adoptat un proiect de lege de modificare a Legii contenciosului administrativ care conține atât măsuri menite să reducă durata medie ridicată de soluționare a litigiilor de contencios administrativ și să faciliteze accesul la instanțele specializate în această materie, cât și o reconsiderare a regulilor procedurale privind contractele administrative. Proiectul adoptat a fost trimis Președintelui României pentru promulgare.

După cum bine se cunoaște, în România, în perioada 1945 – 1989, statul comunist a preluat în mod abuziv de la populație și de la persoane juridice terenuri, case și alte imobile, fără a oferi nimic în schimb, sau contra unor despăgubiri modice. O parte din construcțiile astfel preluate au fost demolate și în locul lor au fost edificate construcții noi, iar o parte au fost închiriate.

În data de 8 martie 2018, Comisia Europeană a făcut public proiectul de Regulament al Parlamentului și al Consiliului privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă (ECSP) pentru întreprinderi ("Proiectul de Regulament"), furnizori cunoscuți și sub denumirea de prestatori de servicii de crowdfunding pentru finanțarea afacerilor. Proiectul de Regulament reprezintă una dintre reglementările mult așteptate de piață, în contextul unei nevoi reale de reglementare a unor măsuri de facilitare a accesului la finanțare transfrontalieră prin diverse metode de finanțare participative.

Pe 2 iulie 2018 Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a lansat în consultare publică proiectul unei noi decizii privind aprobarea procedurii de efectuare a investigațiilor.

Aveți o marcă în curs de înregistrare? Ați constatat că, în activitatea sa comercială, o altă persoană folosește un semn identic sau similar cu marca pe care urmează să o înregistrați? Atât legislația națională, cât și cea europeană, a căror interpretare este ghidată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), oferă soluții pentru protecția titularilor cererilor de înregistrare a mărcilor în caz de încălcări ale terților.

Odată cu aplicarea noului standard de raportare financiară IFRS 9 începând cu 2018, societățile de investiții financiare au resimțit impactul fiscal în contextul investițiilor și tranzacțiilor cu titluri financiare. Din punct de vedere contabil, IFRS 9 presupune noi abordări în ceea ce privește recunoașterea și reevaluarea instrumentelor financiare, printre care evaluări la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global sau evaluări la valoarea justă prin contul de profit și pierdere.

Se vorbește tot mai des în ultima vreme despre caracterul confidențial al documentelor depuse de către operatorii economici în procedurile de atribuire a unor contracte de achiziție publică, despre necesitatea de a asigura în mod concret și eficient confidențialitatea acestor documente, dar și despre obligația autorităților contractante de a asigura transparența în procesul de achiziție publică.

Cristiana I. STOICA, avocat în Baroul București, a fost desemnată, prin decizia ICC World Council din 20 iunie 2018, la propunerea Comitetului Național ICC Romania, membru al International Court of Arbitration of the International Chamber of Commerce, pentru un mandat de trei ani, cu începere de la data de 1 iulie 2018. The International Court of Arbitration of the International Chamber of Commerce, în prezent lider mondial în domeniul arbitrajului instituțional, a fost înființată de ICC în anul 1923 și își are sediul la Paris.

Taxele și costul lor asociat au implicații mai mari în procesul de fuziuni și achiziții (M&A) decât se estimează în mod obișnuit. Atât vânzătorul cât și cumpărătorul se concentrează asupra scopurilor strategice de afaceri, însă o serie de provocări, riscuri sau sinergii generate de taxe pot să influențeze nu doar rezultatul afacerii, ci chiar continuarea acesteia cu succes.

În statisticile Uniunii Europene, România ocupă un loc fruntaș la capitolul ”divorțuri”, cu o rată de 1,6 divorțuri la 1000 de locuitori. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2017, numărul divorțurilor a crescut comparativ cu anul 2016, ponderea fiind de un divorț la 4,6 căsătorii. Cele mai multe dintre cuplurile care divorțează au copii minori, iar divorțul părinților lasă urme adânci în sufletul lor, afectându-i emoțional.

După o lungă perioadă de incertitudine fiscală și schimbări legislative frecvente, apare și o lege favorabilă mediului de afaceri și în special micilor antreprenori. Este vorba de legea recent adoptată de Camera Deputaților care le acordă societăților posibilitatea să plătească dividende trimestrial, în loc de anual.

Pe 13 decembrie 2017 (Prin Legea nr. 252, publicată în Monitorul Oficial nr. 1013 din 21 decembrie 2017) a fost adoptată Legea pentru aderarea României la Convenția privind garanțiile internaționale în materie de echipamente mobile („Convenția”) și la Protocolul la Convenția privind garanțiile internaționale în materie de echipamente mobile privind aspecte specifice ale echipamentelor aeronavelor („Protocolul”), adoptate la Cape Town în data de 16 noiembrie 2001.

Noul Cod de procedură civilă prevede că nu sunt supuse recursului cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei, respectiv până la 500.000 lei inclusiv, pentru procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019.

Prețurile de transfer ridică frecvent probleme considerabile în cazul controalelor fiscale și se soldează în multe instanțe cu ajustări ale cheltuielilor sau ale veniturilor înregistrate în relațiile cu părțile afiliate și, implicit, cu obligații de plată suplimentare. Din acest motiv, companiile își doresc să crească certitudinea impunerii.

Faptele sunt arhicunoscute. Prin Decizia nr. 358/30 mai 2018, Curtea Constituțională a României („CCR”) a constatat, cu o destul de largă majoritate, existența unui conflict de natură constituțională între Ministrul Justiției și Președintele României, generat de refuzul acestuia de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și, mai mult decât atât, a trasat Președintelui României sarcina de a emite decretul de revocare din funcție a persoanei care ocupă această poziție la acest moment.

În contextul multiplelor modificări ale Codului Fiscal care au intrat în vigoare în 2018, companiile au așteptat cu mare interes aprobarea normelor metodologice pentru a se edifica în privința aplicării noilor prevederi, mai ales în câteva arii sensibile.

Au trecut aproape doi ani de când cetățenii britanici au votat în cadrul referendumului pentru ieșirea Regatului Unit din UE. În prezent, retragerea este programată pentru data de 29 martie 2019. Cu mai puțin de un an rămas până la momentul respectiv, devine tot mai clar că există o multitudine de domenii care vor fi afectate. Este de așteptat ca efectele acestei ieșiri să se facă simțite la nivelul tuturor statelor membre UE. Urmările sunt și acum aproape la fel de imprevizibile ca înainte de momentul începerii negocierilor. Deși anumite aspecte cheie au fost agreate la nivel principial, regula după care se conduc negocierile este că "nimic nu este convenit până când nu este totul convenit".

„Facebook poate contribui la dezvoltarea afacerii tale, indiferent de dimensiunea acesteia”. Așa sună un anunț pentru promovarea serviciului „Facebook business” adresat companiilor care doresc să își dezvolte o „pagină pentru fani”. În lumina unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene („CJUE” ), publicată în data de 5 iunie 2018, anunțul ar trebui să fie completat în mod corespunzător: (…), dar trebuie să fii pregătit să-ți asumi responsabilitatea pentru prelucrarea datelor cu caracter personal! Cu alte cuvinte, prin hotărârea pronunțată în cauza C-210/16 („ULD Schleswig-Holstein împotriva Wirtschaftsakademie”) CJUE a stabilit că noțiunea de „operator” înglobează administratorul unei pagini pentru fani găzduite de o rețea socială, iar acesta nu este exonerat de răspundere în mod automat pentru prelucrările realizate de Facebook prin intermediul pagini sale asupra datelor cu caracter personal ale vizitatorilor.

TVA pentru comerțul intracomunitar cu bunuri se va plăti efectiv începând cu 1 iulie 2022. Pe lângă combaterea fraudei de TVA și simplificarea obligațiilor administrare, schimbarea regimului de TVA va aduce pe picior de egalitate achizițiile locale cu cele intra-unionale. În acest moment, din perspectiva numerarului, este mai avantajos să achiziționezi marfă din UE decât din România. Acest dezavantaj concurențial este o problemă esențială a sistemului comunitar de TVA încă din 1993 de când s-au eliminat barierele vamale în UE (și din 2007 pentru România), fiind în același timp o invitație la fraudă.

Reducerea cotelor de impozit pe profit în opt state membre UE și în SUA, începând din 2017, marchează o schimbare de abordare în taxarea companiilor la nivel global, deoarece discursul public și demersurile legislative s-au concentrat, până acum, aproape exclusiv asupra prețurilor de transfer și a mutării profiturilor între diverse jurisdicții. Această schimbare merită toată atenția și din partea României, deoarece poate scădea capacitatea țării noastre de a atrage investiții străine.

Reclamantul Ioan (Nelu) Dumitrescu, reprezentat de o echipă de avocați din cadrul STOICA & Asociații, compusă din Cătălina Dicu (Senior Partner) și Viviana Crainea (Avocat Colaborator) a câștigat ordonanța președințială  având ca obiect încetarea actelor de folosire a mărcii "IRIS" împotriva pârâților Cristian (Cristi) Minculescu, Valter Popa și Doruleț (Doru) Borobeică, aceștia nemaiputând folosi marca "IRIS".

Societatea de avocatură PeliFilip anunță următoarele promovări interne: Ioana Roman, Eliza Baias și Mihnea Săraru sunt promovați în poziția de partener, Raluca Pușcaș, Alexandra Manciulea și Alexandru Goșa sunt promovați în poziția de counsel, Mirabela Maria și Ana Pantilică sunt promovate în poziția de avocat senior. Anul aceasta, PeliFilip a fost desemnată pentru a doua oară "Firma de avocatură a anului" în România în cadrul Galei Chambers Europe Awards, care a avut loc în aprilie la Madrid. Prestigiosul premiu de excelență european din domeniul avocaturii i-a fost acordat echipei PeliFilip pentru rezultatele obținute în 2017 pe piața din România.

Modificările aduse Codului fiscal prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2018 („OUG 18/2018”) au un impact deosebit asupra regimului juridic al obligațiilor fiscale ce se nasc din realizarea unor venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală. Dincolo de demersul lăudabil al legiuitorului de a structura dispozițiile legale privitoare la impozitarea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală într-un corp de norme cât mai coerent și accesibil, prin OUG 18/2018 s-au clarificat o serie de aspecte care au pus în dificultate atât contribuabilii, cât și autoritățile fiscale. În paragrafele următoare, ne propunem să realizăm o succintă prezentare a celor mai importante reguli privind impozitarea veniturilor obținute din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, prin raportare la cadrul normativ actual.

În luările de poziții din ultima vreme, angajatorii, atât companii multinaționale cât și locale, arată că nu mai există suficientă forță de muncă în România și că, din acest motiv, importul de angajați din afara Uniunii Europene a devenit o necesitate pentru dezvoltarea afacerilor. O creștere a numărului de lucrători străini care pot fi angajați în România ține de cadrul mai amplu al politicilor publice și impune o dezbatere în sine cu toți factorii implicați, însă nu ea reprezintă scopul acestui articol care și-a propus, în schimb, să prezinte condițiile actuale pe care trebuie să le respecte societățile interesate de această problemă.

​Într-un articol anterior din seria dedicată Regulamentului general privind protecția datelor („GDPR”), am menționat că prevederile cuprinse în GDPR dau dovada unui echilibru necesar între interesele persoanelor fizice ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate și interesele economice sau de altă natură care justifică această prelucrare. Un astfel de interes este reprezentat de exercitarea dreptului la informație și a dreptului la liberă exprimare, astfel că adoptarea GDPR a dat naștere unei întrebări legitime: care este impactul Regulamentului general privind protecția datelor asupra presei? Încă de la început subliniem că aspectele pe care le vom prezenta în paragrafele următoare acoperă numai o parte foarte mică în raport de complexitatea acestui subiect.

Platformele de schimb de monedă virtuală și furnizorii de portofelele electronice de monedă virtuală au pentru prima dată la nivel european un cadru legal, urmând să fie obligate să se înregistreze, cel mai probabil similar caselor de schimb valutar, și să își verifice clienții la fel ca instituțiile bancare. De asemenea, o altă schimbare legislativă vizează în mod expres identificarea clienților la distanță și/sau electronic, facilitând astfel digitalizarea procesului de acceptare a clienților în întreaga Uniune Europeană.


Scrisoarea de garanție bancară este un instrument de garantare foarte des întâlnit în practică. Activitatea comercială internă și internațională nu poate fi concepută în absența garanțiilor de executare a obligațiilor contractuale sau de acoperire a riscurilor. Realitatea economică impune un principiu ferm: „mai întâi plătești, apoi se stabilește cine are dreptate”, principiu menit să crească atât încrederea și disciplina profesioniștilor, cât și rapiditatea fluxului comercial, datorită garantării plății, îndeosebi atunci când vorbim de activități de import-export, dar nu numai. 

Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice care desfășoară activități independente (Formularul 212) a fost publicată pe site-ul oficial al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), fiind însoțită de instrucțiuni în care se precizează termenul în care trebuie depusă declarația, modul de depunere, datele ce trebuie completate. Această declarație a fost introdusă la data de 23 martie 2018, dată la care a intrat în vigoare OUG nr. 18/2018, prin care legiuitorul a comasat într-o Declarație unică (Formularul 212) nu mai puțin de șapte formulare fiscale.

​La data de 10 aprilie 2018, a fost revizuit Ghidul privind consimțământul, adoptat de Grupul de lucru Articolul 29, la data de 28 noiembrie 2017, cu scopul de a facilita implementarea Regulamentului nr. 2016/679 („GDPR”) din perspectiva regimului aplicabil consimțământului persoanelor vizate.

PeliFilip a fost desemnată pentru a doua oară "Firma de avocatură a anului" în România în cadrul Galei Chambers Europe Awards, care a avut loc vineri seară, la Madrid. Prestigiosul premiu de excelență european din domeniul avocaturii i-a fost acordat echipei PeliFilip pentru rezultatele obținute în 2017 pe piața din România.

Deși termenul de raportare a impozitului pe profit pentru primul trimestru din 2018 este mîine, 25 aprilie, contribuabilii se găsesc din nou într-o stare de incertitudine din cauza cadrului legal. Motivul este că regulile referitoare la costurile de îndatorare, modificate anul trecut prin ordonanța de urgență 79, nu au fost încă adoptate prin lege și nu au norme de aplicare publicate.

Creditorul al cărui contract a fost menținut de administratorul/lichidatorul judiciar beneficiază de anumite remedii în cazul în care debitorul insolvent nu își execută obligațiile, remedii ce pot merge de la întreruperea prestării serviciilor și până la încetarea contractului. Aceste remedii îl pot ajuta pe creditor să își păstreze (parțial) sănătatea financiară în condițiile colaborării cu un debitor insolvent și să prevină un eventual efect de „domino”.

Poprirea bancară este una din formele executării silite preponderent întâlnită în practică, apărută ca o adaptare la noua realitate economică în care majoritatea operațiunilor se realizează prin intermediul băncilor. În acest context, instanța supremă a clarificat o problemă juridică des întâlnită în practică, interpretând astfel textele legale din materia efectelor suspendarii popririi bancare. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis prin Decizia nr. 11/ 16 aprilie 2018 un recurs în interesul legii urmare a sesizării Colegiul de conducere al Curții de Apel Brasov, stabilind cu putere obligatorie faptul ca terțul poprit nu mai are obligația indisponibilizării încasărilor viitoare, ulterior pronunțării suspendării urmaririi silite.

​Robotul umanoid Sophia, primul robot care a dobândit cetățenie (Arabia Saudită a hotărât în acest sens, în octombrie 2017) va veni în România, cu ocazia conferinței Brand Minds, ce va fi organizată pe 11 mai 2018, la Sala Palatului. Creatorii săi au invocat o speranță (legitimă?) că și alte țări i-ar putea acorda Sophiei drepturi, deoarece, deocamdată, ea este considerată un lucru, iar nu o persoană, și trebuie dezmembrată și introdusă în bagaje, pentru a putea călători cu avionul, de exemplu.

Efervescența modificărilor în domeniul fiscal din România a lăsat să treacă aproape neobservate dezbaterile europene foarte importante atât pentru companii, cât și pentru bugetul public referitoare la impozitarea profiturilor. Adoptate în martie 2018 printr-o rezoluție a parlamentului european, baza fiscală comună (CCTB) și baza fiscală comună consolidată (CCCTB) sunt tot mai aproape de momentul potențialei aplicări.

PeliFilip a fost inclusă de ghidul internațional Legal 500 EMEA în primul eșalon al caselor de avocatură din România, în nouă arii de practică: drept financiar-bancar; piețe de capital; drept comercial, corporatist și fuziuni și achiziții; dreptul concurenței; rezolvarea disputelor; dreptul muncii; energie și resurse naturale; drept imobiliar; insolvență și restructurări.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) poate fi rambursată și după expirarea termenului de prescripție în anumite situații, concluzionează Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în două decizii recente care ar putea conduce la modificarea legislației din România. Ce prevede legislația actuală din România? O persoană impozabilă poate deduce TVA din momentul în care s-a născut acest drept timp de cinci ani, respectiv până la expirarea termenului de prescripție.

Prelucrarea datelor personale nu este ceva nou. Aceasta a apărut încă din momentul în care oamenii au început să-și deseneze ori să-și povestească aventurile lor sau ale grupului din care făceau parte. Listele de invitați ale marilor conducători ai lumii, folosite pentru organizarea întrunirilor ori a banchetelor, precum cele ale Zenobiei, prințesa războinică ce preluase puterea în Palmira în jurul anilor 267-268, reprezentau o formă incipientă a metodelor de marketing direct, aplicate astăzi.

68 de ”like-uri” pe Facebook. În medie, de atât este nevoie, conform unui studiu din 2012 al unor cercetători de la Cambridge (accesibil aici), pentru a se putea deduce culoarea pielii unui utilizator Facebook (cu o probabilitate 95%), orientarea sexuală (88%), afilierea la partidul Democrat sau Republican (85%), inteligența, credința religioasă, consumul de alcool, tutun sau droguri ori chiar dacă părinții au divorțat (cu grade mai mici, dar totuși semnificative, de probabilitate). Cu cât mai multe ”like-uri”, cu atât crește probabilitatea.

Intr-un moment in care atentia opiniei publice este indreptata spre scandalul legat de posibilele scurgeri de informatii de care este acuzata compania Facebook Inc., detinatoarea retelei de socializare Facebook, o stire aparent neimportanta aparuta intr-un ziar local, anunta o premiera in justitia din Romania - un judecator a decis citarea unei parti prin Facebook.

Principala noutate pe care o aduce declarația unică, pe lângă simplificarea modului de declarare și plată ca urmare a comasării a șapte formulare, este trecerea la sistemul de autoimpunere. Care sunt implicațiile acestei modificări pentru contribuabilii persoane fizice care obțin venituri din activități independente?

Avocatul Alexandru Goșa, Senior Associate la PeliFilip, a discutat în cadrul unui interviu despre contractele de achiziție publică: care sunt regulile, cum trebuie procedat și riscurile în situația în care contractul este modificat cu încălcarea regulilor stabilite de lege. "Realitatea este că în cazul contractelor, mai ales cele pe termen lung, sunt situații în care circumstanțele se schimbă și atunci contractul ar trebui modificat din mers pentru a se potrivi cu noua situație de fapt. Însă, în cazul unui contract de achiziție publică, se pune problema dacă autoritatea trebuie să modifice contractul existent sau să organizeze o procedură nouă de achiziție".

Companiile cu venituri de până la un milion de euro care ar urma să treacă la regimul fiscal al microîntreprinderilor, dar pe care noua impozitare le-ar dezavantaja, așteaptă încă o decizie, așa cum a fost promisă de autorități, privind posibilitatea de a opta pentru plata impozitului pe profit.

Cel mai recent proiect de modificare a Legii contenciosului administrativ conține o serie de măsuri lăudabile, prin care se urmărește rezolvarea unei probleme sistemice ce rezultă din datele publicate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM): creșterea de la an la an a duratei medii de soluționare a litigiilor administrative. Proiectul legislativ conține însă și o modificare periculoasă, prin care costul scurtării duratei proceselor administrative este pus în sarcina persoanele private, în timp ce poziția procesuală a autorităților publice chemate în judecată este favorizată. Consecințele acestei modificări sunt cu atât mai îngrijorătoare, în condițiile în care rata de succes a acțiunilor introduse de privați împotriva actelor administrative este foarte scăzută chiar și în prezent.

Proiectul de lege privind implementarea Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), înregistrat la Senat în urmă cu o săptămână, are o abordare mai restrictivă decât prevederile europene pe care urmează să le transpună. Inițiativa a survenit cu circa două luni înainte de 25 mai 2018, dată de la care regulamentul european va deveni direct aplicabil în toate statele membre UE, inclusiv în România.

Inregistrarea imobilelor in sistemul unic de cadastru din Romania a inceput in 2015, in cadrul Programului National de Cadastru si Carte Funciara ("Programul"). Inregistrarea se efectueaza la nivelul unei unitati administrativ-teritoriale ("UAT"), respectiv comuna, oras, municipiu sau la nivelul unuia sau mai multor sectoare cadastrale, in functie de obiectul contractului de executie lucrari incheiat de primaria locala. Scopul si efectele cadastrului sistematic, precum si stadiul actual al lucrarilor au fost prezentate in articolul Drumul catre implementarea cadastrului general in Romania.

Apelul formulat de dl. Constantin impotriva hotararii de declarare a mortii sale a fost respins ca inadmisibil. Solutia instantei este corecta, intrucat nu acesta era mijlocul procedural prin care se putea invalida hotararea. Potrivit legii, dl Constantin ar trebui sa formuleze o cerere de anulare, pe care ar trebui sa o adreseze aceleiasi instante care a emis si hotararea de declarare a mortii (in acest caz, Judecatoria Barlad).

Discutii privind reglementarea activitatii de telemunca au existat inca din anul 2000, materializandu-se pentru prima oara odata prin adoptarea Acordului Cadru asupra Telemuncii de catre partenerii sociali de la nivelul Uniunii Europene in anul 2002. Din acel moment, s-a urmarit modernizarea relatiilor de munca, in vederea cresterii productivitatii si competitivitatii intreprinderilor.

Vestea adoptarii de catre Parlament a proiectului de lege privind reglementarea activitatii de telemunca ar trebui sa reprezinte un motiv de bucurie pentru angajatori, avand in vedere asteptarile indelungi ale acestora de a avea un cadru legal pentru utilizarea flexibila a resurselor umane si diminuarea costurilor asociate organizarii unor locuri de munca.

Deducerea TVA poate fi refuzata de autoritatile fiscale pe motiv ca respectivul contribuabil a stiut/ar fi trebuit sa stie ca a fost implicat intr-o frauda de TVA care a intervenit in amonte sau in aval in lantul de livrari/prestari. Jurisprudenta europeana in materie de TVA a analizat acest aspect de mai multi ani, insa de la 1 ianuarie 2018, aceasta prevedere a fost introdusa si in Codul Fiscal prin OUG 79/2018.

Impozitarea economiei digitale, care ii vizeaza in special pe gigantii IT, este o prioritate a unora dintre statele europene, fiind asteptat un document oficial de propunere tehnica din partea Comisiei Europene pana la sfarsitul lunii martie. Discutiile de pana acum pe acest subiect s-au purtat in jurul echitatii si egalizarii taxarii fiind, dupa cum arata si terminologia, o abordare din perspectiva morala, si nu tehnica.

Pentru prima oara in arbitrajul comercial din Romania s-a instituit procedura Arbitrului de urgenta cu privire la masuri asiguratorii si provizorii, prin Noile reguli de procedura arbitrala ale Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, intrate in vigoare la 1 ianuarie 2018.

Activitatea de cadastru si publicitate imobiliara din Romania a trecut prin numeroase etape, incepand cu sistemul de cadastru general implementat in secolul 18 avand la baza modelul austro-ungar (utilizat in Transilvania, Banat si Bucovina), continuand cu perioada regimului comunist avand in prim-plan terenurile apartinand proprietatii de stat colectivizate, si pana la cadastrul general modern, implementat in faze succesive dupa anul 1996.

Identificarea tratamentului corect de TVA in cazul livrarilor succesive de bunuri (A -> B -> C) care implica un singur transport intracomunitar intre doua state membre UE a reprezentat o problematica analizata constant in jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE).

Faptul ca in urma referendumului din 23 iunie 2016 s-a decis iesirea Regatului Unit din Uniunea Europeana, eveniment ce urmeaza a avea loc la 29 martie 2019, este o realitate ce produce, pe langa consecinte de natura politica, economica si nu numai, importante consecinte ce vor afecta relatiile juridice. Intr-adevar, pana la acel moment Regatul Unit face parte din Uniunea Europeana, ceea ce ii confera calitatea juridica de stat membru, generand toate consecintele prevazute atat de tratatele si conventiile internationale ce opereaza cu notiunea de stat membru al Uniunii Europene, cat si cele prevazute de toate actele juridice ale Uniunii Europene care au in vedere aceasta notiune.

In ultimele luni, modificarile legislatiei fiscale au reusit sa tina prima pagina a ziarelor si au fost generic numite "revolutie fiscala". Principalele schimbari care ar putea fi vazute ca o revolutionare a sistemului fiscal sunt mutarea contributiilor sociale de la angajator la angajat si introducerea split TVA. Pe langa acestea au fost si alte modificari: cele privind impozitarea microintreprinderilor sau transpunerea directivei europene privind normele impotriva practicilor de evitare a obligatiilor fiscale (ATAD). Majoritatea prevederilor au intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2018.

Schimbarile de fiscalitate din ultimele luni au re-adus in atentia publica (parca mai mult decat in situatiile precedente) multimea de probleme din administrarea taxelor: formulare peste formulare, informatii necentralizate sau inexistente, interactiune greoaie cu autoritatile si altele.

Continuam seria articolelor ce incearca sa anticipeze dezvoltarile in zona de concurenta. Consiliul Concurentei ramane una dintre cele mai puternice autoritati, cu experienta bogata si renume format inclusiv prin sanctiunile mari aplicate in ultima perioada. Se pot observa atat investigatii influentate de actiuni similare realizate de Comisia Europeana sau de catre alte autoritati de concurenta, dar si actiuni cu un pronuntat specific local. In plus, anul trecut a existat o investigatie in care Consiliul Concurentei a apelat la sprijinul unei alte autoritati de concurenta in analizarea unei posibile practici anticoncurentiale.

Legatura dintre preturile de transfer si modul de stabilire a valorii in vama la import a facut obiectul numeroaselor dezbateri la nivel global in ultimii ani. Organizatia Mondiala a Vamilor (OMV) a emis in iunie 2015 un prim ghid intitulat "Ghidul OMV pentru valoarea in vama si preturile de transfer", menit sa informeze profesionistii din doua arii distincte de taxare despre existenta unei zone comune de reglementare. Mai precis, sa clarifice modul in care multinationalele ar trebui sa vamuiasca importurile de bunuri atunci cand achizitia acestora se realizeaza de la societati din acelasi grup pe baza preturilor stabilite conform politicii de preturi de transfer.

Unul dintre subiectele principale ale acestui an in termeni de evaluare, conformare si masuri continue pentru viitor este Regulamentul General privind Protectia Datelor (General Data Protection Regulation, en). Regulamentul devine aplicabil peste cateva luni, incepand cu data de 25 mai 2018. Companiile care prelucreaza date cu caracter personal in diversele lor activitati, au beneficiat si inca mai au la dispozitie cateva luni pentru a asigura conformarea. Intre timp, la nivel European au fost emise mai multe documente cu rol de ghid in implementarea anumitor cerinte (altele fiind inca in lucru) iar la nivel national autoritatea competenta in domeniul protectiei datelor are in lucru anumite proiecte de acte normative legate de organizarea in vederea aplicarii Regulamentului.

Consultant extern vs. salariat. GDPR stabileste cu relativa precizie situatiile in care organizatiile implicate in prelucrarea de date cu caracter personal sunt obligate sa desemneze un DPO (de exemplu, atunci cand activitatile principale ale organizatiei constau in operatiuni de prelucrare care necesita o monitorizare pe scara larga, periodica si sistematica a persoanelor vizate sau a unor categorii speciale de date). In acelasi timp insa, GDPR lasa libertate organizatiilor sa stabileasca modelul juridic prin care organizatiile aduc alaturi de ele un astfel de specialist. Cele mai doua variante-model sunt contractarea unui consultant extern sau o relatie de munca cu un salariat nou sau existent. Ne vom concentra in cele ce urmeaza asupra acestei a doua variante care ridica cateva probleme specifice managementului organizatiilor.

Intre momentul cumpararii de actiuni noi, emise ca urmare a majorarii de capital social al unei societati listate si momentul la care investitorul devine efectiv actionar si este recunoscut ca atare de societatea emitenta ar putea trece o perioada de pana la trei saptamani. Aceeasi problema o intampina si actionarii care subscriu actiuni noi in cadrul unei majorari de capital social al unei societati listate. Aceasta, in contextul in care reglementarile specifice pietei de capital prevad un proces complicat pentru inregistrarea majorarii de capital social in cazul societatilor listate. Pentru justificarea si acoperirea intarzierilor si a blocajelor survenite in procesul de inregistrare, solutia identificata de autoritati a fost introducerea unui artificiu in practica inregistrarii, prezentat in cele ce urmeaza.

Arbitrajul organizat de Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa CCIR devine obligatoriu pentru litigiile decurgand din contractele de lucrari mai mari de 5 milioane de euro, iar procedura de Adjudecare dispare. Solutia a fost adoptata prin H.G. nr. 1/2018 pentru aprobarea conditiilor generale si specifice pentru anumite categorii de contracte de achizitie aferente obiectivelor de investitii finantate din fonduri publice.

Companiile din domeniul HoReCa intampina diverse dificultati practice in aplicarea impozitului specific, dar si a altor legi adiacente, la mai bine de un an de la intrarea in vigoare a Legii 170/2016 (Legea HoReCa). Pe parcursul anului trecut, contribuabilii care activeaza in aceasta industrie au semnalat numeroase cazuri in care prevederile legislative au generat tratamente neuniforme. In principal, astfel de situatii au aparut in cazul societatilor care sunt obligate sa aplice impozitarea mixta pentru ca desfasoara si alte tipuri activitati, pe langa activitatile HoReCa, pentru care datoreaza impozitul pe profit.

De la 1 martie 2018, vor intra in sistemul de plata defalcata a TVA primii contribuabili obligati - conform noilor reguli publicate la sfarsitul anului trecut (prin Legea de aprobare a Ordonantei nr. 23/2017). Pe langa acestia, mai sunt probabil cateva sute de contribuabili care aplica deja sistemul, ca urmare a exercitarii optiunii. Desi greu de inchipuit ca introducerea acestei masuri in economie va avea efectul scontat initial (si anume diminuarea gap-ului de TVA, reducerea fraudelor fiscale, etc), mai ales ca cea mai importanta cheie de verificare - aprobarea ANAF pentru transferurile din conturile speciale de TVA - a fost eliminata, nu este exclus ca impactul asupra bugetului de stat sa fie unul pozitiv. Nu prin aplicarea sistemului, ci din dorinta de a evita aplicarea lui.

Incalcarea legislatiei de concurenta este unul dintre principalele riscuri la care se supune o societate, avand in vedere nivelul ridicat al amenzilor pe care il poate aplica Consiliul Concurentei (pana la 10% din cifra de afaceri a unei intreprinderi). Eventualele practici anticoncurentiale pot aparea accidental din orice departament sau de la orice persoana (personalul de vanzari, marketing, achizitii etc) indiferent daca aceasta face parte din conducerea societatii si are sau nu capacitatea de a reprezenta societatea.

In ultimele zile ale anului trecut, mai exact pe 28 decembrie, Ministerul Mediului a aprobat noul Ordin pentru modificarea si completarea metodologiei de calcul a taxelor si contributiilor la Fondul pentru mediu - Ordinul nr. 1503/2017. Ca si ordinul precedent (Ordinul nr. 2413/2016), acesta inlocuieste intreaga Metodologie in domeniu. Modificarile aduse sunt substantiale, in special in domeniile cu expunere larga pe piata, cum este cazul deseurilor de ambalaje dar si pentru contributii "de noua generatie" cum este cazul deseurilor de echipamente electrice si electronice, baterii si acumulatori.