Cum poti avea un brand, daca oamenii nu sint mindri de tara lor? Cum poti avea un brand, daca oamenii tarii sint pusi pe tzepuit? Cum poti avea un brand, daca oamenii n-au constiinta ca sint o valoare? scrie Eugen Istodor pe Uichendist.ro.

In ultima vreme presa abordeaza tot mai des subiectul legat de migrarea tinerilor talentati, in special a medicilor, iar tipul de abordare este urmatorul: “scaderea salariilor ii determina pe medici sa paraseasca Romania”, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.

Spatiul Schengen se departeaza din ce in ce mai mult de Romania. Cel putin asta se intelege din declaratiile lui Pierre Lellouche, inaltul oficial al Frantei, statul european cel mai apropiat Romaniei. Dar nu tiganii sunt de vina. Si nici romanii. Cei responsabili se lafaie sub turnulete poleite sau se plimba linistiti pe sub un alt turn, in capitala Frantei.

Acum cateva zile, in curtea unui spital de copii din Cluj: in linistea unei dimineti de sambata, un tata isi cara dupa el copilul cu handicap grav, pe sub ferestrele saloanelor, intr-un fel de plimbare. Copilul urla - un tanguit macabru, un plans bolnav si trist - urla continuu. Parintele tace, il mangaie, implora baiatul care nu-l aude si nu-l pricepe, sa nu mai planga. Parinte si copil, singuri cu durerea lor, in curtea spitalului. La etajul doi se deschide brusc o fereastra.

Dani Rodrik este profesor la Harvard si ne pune in fata unei alegeri. Integrarea economiei in cea mondiala, suveranitatea nationala, sistemul democratic nu pot fi simultan atinse sau mentinute. Doar doua din cele trei scopuri pot fi atinse simultan. Ce alegem? Romania pare sa mearga pe drumul renuntarii la suveranitatea nationala, integrarea in UE si NATO sunt de natura sa reduca suveranitatea, scrie Dan Selaru pe blogul sau.

La inceputul acestui an, un deputat PSD facea valuri in presa propunand impozitarea cu 0.5% a averilor mai mari de 500.000 de euro. In aceste zile subiectul a fost relansat de catre UNPR si imbratisat de Emil Boc, numai ca de aceasta data este vorba despre impozitarea cu 1% a averilor mai mari de 450.000 de euro, masura putand aduce la buget intre 1 si 2 miliarde de euro anual. Dincolo de dezbaterile ideologice (ce legatura exista intre supraimpozitarea bogatilor si politicile de dreapta?), este evident faptul ca o asemenea masura este foarte greu de pus in aplicare, e de parere Cristian Orgonas.

Primul Ministru ne sfatuieste sa adunam bonurile fiscale ca o sa ne dea ceva inapoi, asta pentru starpirea evaziunii fiscale. O aberatie, scrie Dan Selaru pe blogul sau. O sa vedem ca numai anumite produse o sa fie valabile pentru ceva deduceri financiare. Ca suma bonurilor la care are loc deducerea e penibil de mica. Ca deducerea e penibil de mica.

Anul trecut, prin decembrie, vorbeam despre renasterea otomana, un fenomen care promite sa creeze un fel de poarta de comunicare intre Orient si Occident. Un fenomen in centrul caruia se afla, incontestabil, Turcia, o tara fascinanta si, in acelasi timp, deosebit de pragmatica. Din nefericire, evolutia lui Erdogan din ultima perioada ne-a aratat mai degraba o fata pronuntat islamista, oarecum antioccidentala si fundamentalista, se scrie pe Trenduri economice intr-o analiza dedicata situatiei din Turcia.

O noua polemica a izbucnit in viata intelectuala romaneasca. In Revista 22, d-l Gaspar Miklos Tamas (aflat intr-un periplu ideologic existential in care se pare ca a epuizat deja trairile liberale, conservatoare si social democrate si care mai nou traverseaza faza neocomunista) se opreste o clipa din traseul ce-l conduce consecvent spre noi zari si experiente ideologice si combate cu patos anticomunismul romanesc, manifestandu-si simpatia pentru idealurile si principiile "rebeliunii marxiste" etc. etc. etc. Ii raspunde d-l Vladimir Tismaneanu. De aici - ca reactie si ecou la schimbul din Revista 22 - nou prilej de exercitii retorice intre "spectatorii angajati": Se doreste repunerea in discutie a relevanţei marxismului pentru înţelegerea actualei conjuncturi economice, a lumii contemporane samd.

Televizorul este asociat cu ideea de "casa", de spatiu personal si familial, dar aceasta perceptie se modifica sub presiunea unei reechipari a omului de astazi cu dispozitive mobile. Televizoarele vor deveni tot mai performante, insa "magia" ecranului va disparea. Din ce in ce mai mult ne vom uita la televizor ca la un simplu display cu multiple functiuni, nu ca la obiectul prin care aveam senzatia ca participam sau ne integram in lumea dimprejur, scrie Merlin pe blogul sau

Tinand seama de reglementarile juridice si realitatile politice, Romania nu are nici un motiv de ingrijorare in ceea ce priveste ambitiile de autodeterminare a Tinutului Secuiesc. Kosovo nu are nimic in comun cu Tinutul Secuiesc, la fel cum nu au nici cu Ciprul de Nord, Cataluna, Tara Bascilor etc. Pozitia Romaniei, Greciei, Ciprului, Slovaciei si Spaniei in nerecunoasterea Kosovo nu face decat sa altereze credibilitatea si coeziunea UE in politica externa – aceste state pe de o parte nu recunosc Kosovo, dar ofera sprijin de specialitate si financiar pentru reconstructia acesteia.

In Romania, piata de retail are o valoare de aproximativ 46 mld euro (11-12 mld euro reprezinta piata produselor alimentare), comertul modern detinand aproape jumatate din piata. Cu alte cuvinte, micii comercianti ruleaza afaceri de cel putin 15-20 mld euro anual, foarte multi dintre acestia evitand sa elibereze bonuri fiscale pentru marfurile pe care le vand, scrie Khris.

Testele de stress pe care bancile centrale (nationala, europeana, FED, samd)  seamana cu intrebarea pe care femeia o pune barbatului atunci cand se plictiseste: "Draga, da` tu ma mai iubesti?". Ca un barbat care se respecta, bancile raspund in cor "Sigur ca te iubesc, ce-ti veni?", desi gandul lui e cu totul in alta parte. Faptul ca 7 banci din 91 au fost gasite numai bune de capitalizat nu inseamna ca celelalte sunt sanatoase tun, ci doar ca ecografia nu a indicat acum probleme grave. Ca s-o spunem pe sleau , au fost gasiti niste tapi ispasitori buni de sacrificat. ATE Bank ( Banca Agricola a Greciei),  sistemul bancar spaniol- dat ca exemplu numai bun de urmat pentru Romania  si cateva mici banci germane.  Indoi-m-as ca numai aici sa existe probleme. Si am sa explic pe scurt, de ce, scrie Dan Popa pe blogul lui.

Cred ca iesirea din criza asta poate fi inceputa si pornind de la lucrurile simple. Am sa ma opresc cateva minute la domeniul turismului, in ultimele zile fiind si eu locuitor al pensiunilor romanesti, deplorabil conduse in unele parti. Avem atatea bogatii turistice pe care nu le exploatam mai deloc, incat ma mir ca vin turisti straini la noi, e de parere Dan Popa.

Ceea ce s-a intamplat joi la Curtea Internationala de Justitie trebuie inteles indepartand fumul mediatic. CIJ  n-a spus ca independenta Kosovo e legala, pentru ca nu asta a examinat. Curtea a spus doar ca declaratia de independenta e legala. Kosovo a obtinut o victorie mediatica, e evident, iar cei care au aceleasi intentii ca si kosovarii au primit o lectie de cum sa faca o declaratie legala de independenta.

In Romania, lupta sindicala se reduce la a cere mariri de salarii, iar asta nu se intampla doar in sectorul public, ci si in cel privat. Sa luam drept exemplu sindicatul de la Dacia. Ziarul Financiar a publicat ieri informatia ca  Sindicatul Automobile Dacia doreste o crestere salariala de 10%, asta dupa ce in primul semestru din acest an salariile au crescut cu 17%, iar in perioada 2007-2010 cresterea a fost de 223%. Asta inseamna ca salariile s-au triplat in mai putin de patru ani, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.

In episodul trecut am relatat, nu fara exaltare, despre primul contact cu Copenhaga, despre omniprezentul zambet danez, despre instituţia numita Bicicleta si despre apusurile nesfarsite care inunda cu lumina spectrala strazile orasului. In acest al doilea (şi ultim episod) urmeaza aproape tot ceea ce nu am apucat sa relatez in primul.

La mormantul Madalinei Manole vin cetateni din toata tara. Turistii japonezi misunau ieri pe langa Cimitirul Ghencea. Deci avem potential intern si extern. Cand pleci in excursie la o inmormantare, deshumare, aratare de moaste, executie publica, agonie, accident de munca, loc de sinucidere, spital de nebuni nu poti sa ai pretentii de confort, deci aici argumentul ca n-avem infrastructura nu tine. Vezi pelerinajele apocaliptice la Sfanta Paraschieva. A oprit vreodata infrastructura milionul de pelerini? Nu. QED, scrie Dan Selaru pe blogul sau.

Despre "Plicul din halate" discuta orice persoana din Romania care se confrunta cu o problema de sanatate si care apeleaza la sistemul medical clasic. In spitale, clinici si policlinici, pacientii au fost "educati", in decurs de decenii, sa "lase ceva" medicului, asistentei, oamenilor care sunt platiti (prost) sa se ocupe de ei. Plicul a devenit, in timp, ceva natural, iar cei ce se opun notiunii de spaga in sistemul medical sunt inca prea putini. Pentru suprimarea Plicului, este necesara de fapt o schimbare radicala de mentalitate in randul populatiei. Cheia acestei schimbari? Educatie, educatie, educatie, scrie Emil Stoica, intr-o analiza economica pe marginea Plicului din halate, pornind de la un comentariu postat pe MedLive.ro.

Fie ca suntem dispusi sa admitem, fie ca nu, Plicul este cel care mentine functional sistemul medical romanesc. In absenta lui, aparatele vor fi scoase din priza, chirurgii vor pleca cu totii din tara, iar facultatile de medicina se vor inchide. Ce-ar fi daca macar unii dintre romani ar face efortul de a nu mai fura vreo 5-10 ani de acum inainte?, este intrebarea unui cititor MedLive.ro. Nu toti au informatii suficiente pentru a-si intelege locul in societate si pentru a intelege ca daca marea majoritate a indivizilor nu isi indeplinesc BINE rolul social, atunci toti indivizii din societate vor suferi de pe urma derapajelor fiecaruia dintre noi. Asta din pur mimetism social, mimetism care functioneaza in ambele sensuri: 1. "daca cei mai multi fura, eu de ce sa fiu prost si sa nu fur?" 2. "daca cei mai buni / de calitate NU fura, atunci eu de ce sa fiu prost si SA fur?"