Preşedintele Partidului Popular European (PPE) şi fostul preşedinte al Consiliului european Donald Tusk a denunţat comportamentele "naţionaliste" ale unor state membre ale Uniunii Europene în lupta cu noul coronavirus şi a pledat pentru mai multă cooperare, într-un interviu publicat sâmbătă de cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, scrie Agerpres.

Toate barurile din Irlanda ar trebui să se închidă cel puțin la sfârșitul lunii, pentru a reduce răspândirea coronavirusului, după ce videoclipuri cu petrecăreți care cântau în localuri pline din Dublin au stârnit furie pe social media, relatează Reuters, citat de Mediafax.

O groapa medievala de provizii a fost descoperita din intamplare in Sighisoara, in urma surparii unei alei pietonale din Parcul Central, situat in Orasul de Jos, a anuntat luni, primarul Sighisoarei, Ovidiu Malancravean, potrivit Agerpres.

Il stim mai ales de pe Facebook. E alaturi de presedinti si prim ministri, participa la summit-uri si la mai toate evenimentele politice importante din Romania si din lume. Se pricepe bine la tot ce se intampla, iar in geopolitica e un as. Iepurele Mizantrop este un specialist al actualitatii. Umorul lui e neasteptat, cerebral, sarcastic, uneori pur umor negru, alteori e doar o ironie british. Oare mizantropia e cea care il face atat de competent in a comenta stiri, personaje, situatii? Sau e atat de dedat la  treburile vietii politice incat n-are altceva de ales decat sarcasmul, scepticismul si singuratatea. Madalina si Adrian Raileanu, creatorii Iepurelui Mizantrop, au fost in redactia Contributors.ro pentru a discuta online cu cititorii atat despre feluritele atitudini in fata prezentului si despre pasiunea actualitatii si stirilor, dar si despre volumul care le apare la editura Humanitas Multimedia.

• Citeste raspunsurile si urmareste interviul video pe Contributors.ro

• Puteti cumpara cartea cu autograful autorilor de la GiftBooks.ro
• Alte carti interesante la GiftBooks.ro

Citesc pe platforma “LaPunkt” un remarcabil articol al scriitoarei Ioana Parvulescu. Mi se pare ca aflam in el un diagnostic de o mare acuratete a situatiei din lumea intelectuala (si nu numai) din Romania de azi. In locul dezbaterilor de idei se practica, mult prea des, asasinatele in efigie, insultele sordide, insinuarile de tot felul. Pe lunga durata, nu ma indoiesc, cei care recurg la asemenea mizerii vor pierde.

Predarea Religiei in scoli este din ce in ce mai contestata, iar luarile de pozitie, de o parte sau de alta a baricadei se inmultesc. Unii ii vad utilitatea in “transmiterea unor valori” (Radu Preda, teolog), altii o considera “o aberatie totala” (Mircea Miclea, psiholog; fost Ministru al Educatiei).

Biserica Ortodoxa tuna si fulgera, Ministerul se face ca ploua, iar Societatea Civila fierbe. Dar elevii? Care este parerea lor? Ii asculta cineva?

In urma cu citeva zile a fost postata o intrebare pe Facebook: “Cum vi se pare ora de religie? Aveți probleme la oră, cu profesorul/colegii?” S-au strins rapid citeva sute de comentarii.

Stirea a venit subit, am aflat-o de la un bun prieten care i-a fost candva student. A incetat din viata Mihail-Radu Solcan, profesor la Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti, un intelectual democrat in deplinul inteles al termenului. A fost unul dintre prietenii mei apropiati inca din anii facultatii (era mai mic cu doi ani, cred, coleg cu Adrian-Paul Iliescu si George Purdea). A fost un spirit nobil.

Absurdul atinge cote paroxistice in Romania. “Antenele” voiculesciene poarta un razboi pe fata impotriva justitiei independente, premierul plagiator ataca “Evenimentul Zilei”. A fost dat publicitatii un Raport al Curtii de Conturi privind activitatea IICCMER in 2011. Precizez ca sustinerea de catre IICCMER a publicarii unor carti esentiale n-a insemnat conflict de interese, nici real nici potential. IICCMER nu a sprijinit financiar vreo carte de-a mea.

Povestea care pare extrasa dintr-un Orwell mioritic incepe cu un om cinstit care, probabil, satul de coruptia din jur, reclama un coleg dintr-o unitate medicala a Ministerului de Interne Constanta (dl Florin Anghel ) – sustinand ca acesta prescrie retete false. Ai fi putut crede ca taman in ziua in care a iesit in public stirea ca anul trecut in Romania au fost cheltuite 769.000 de lei pentru pilule consumate in acte de morti veseli (sau spitalizati pentru care statul a mai platit un rand de medicamente) niste sefuleti din MAI ar fi putut, scarpinandu-se in ceafa, sa inteleaga, dupa ce au primit reclamatia, ca problema este importanta.

Reiau un articol aparut acum cativa ani pe blogul meu. Tema, atunci ca si acum, este ceea ce numesc voluptatea ticalosiei. Este suficient sa inlocuim numele lui Cornel Nistorescu cu acela al lui Radu Calin Cristea, precum si titlul publicatiei, in loc de “cotidianul.ro” sa punem “Observator Cultural” si articolul devine de o amuzanta, chiar spectaculoasa actualitate.

“Minciuna este sufletul nemuritor al comunismului”, scria marele filosof polonez Leszek Kolakowski. Joseph Goebbels, ministrul national-socialist al propagandei, stia ca repetarea maniacala a unei minciuni duce la credibilizarea ei. Este ceea ce se petrece zilnic, cu o insistenta naucitoare, in universul intors pe dos al “Antenelor”. Mai ales acum, cand patronul traieste momente de angoasa si panica. Dl Felix stie ca de data aceasta nu este de gluma. Altfel spus, gluma s-a ingrosat pana la punctul in care poate deveni sentinta. Cazurile Nastase, Vantu si Copos sunt instructive.

Pe noul portal LaPunkt (pe care il salut si il recomand cu acest prilej), citesc un text tulburator, de o intensitate ce-ti taie respiratia, semnat de Ioana Parvulescu. Un text de o rara frumusete morala care m-a facut sa reflectez la chestiuni existentiale pe care adeseori le neglijam ori le uitam. Pentru mine, prieteniile nu sunt pur si simplu oportunitati pentru efemere schimburi de amabilitati, de gratulari, de impresii mondene. Chiar mai putin sunt ele bazate pe aversiuni comune generate de perisabile conjuncturi.

Se pare ca d-lui Andrei Marga nici prin gand nu-i trece sa demisioneze. Il lasa complet rece faptul ca sute de oameni cer demisia sa pe motive de crasa incompetenta (a se citi comentariile multora dintre semnatarii petitiei care cere Senatului sa-l demita pe Andrei Marga). Autocrat olimpian, pontifex maximus arogant si sigur de sine, nestingherit de vreo indoiala, detasat cu cosmica superbie de realitate, profesorul Marga se face de ras si arunca in penibil Institutul Cultural Roman.

Romania traieste intr-o stare pe care as numi-o, folosind imaginea propusa de un ganditor britanic, a normalitatii toxice. Cascada de vesti suprarealiste se intensifica de la o zi la alta. Te desparti de stiri seara socat de bazaconiile useliste, te trezesti dimineata si gasesti unele si mai nazdravane. Gafele si aberatiile se tin lant. Iata ca acum se anunta, cu maxima pompa si solemnitate, lansarea parteneriatului dintre ICR si IICCMER in vederea unei condamnari veritabile, nu specioase, a dictaturii comuniste.

Felicitari pentru ceea ce prevedeti a fi zdrobitoarea victorie a noului “Soare” comunist, reincarnarea celui din noiembrie 1946, in alegeri. Felicitari ca actiunile Dvs politice au dus la acest rezultat stralucit: secretarul de stat al SUA, doamna Hillary Clinton, include Romania alaturi de Rusia, Belarus, Ucraina, Ungaria si satrapiile Asiei Centrale printre regimurile cu un grav si alarmant deficit de constitutionalism democratic.

Imaginati-va pentru cateva clipe in pielea unui om puternic. Un om de afaceri  de succes, instalat intr-un birou luxos ca in filmele americane. Un mahar. In dreptul portii, un om intre doua varste. Ar vrea sa fie soferul dumneavoastra. Aveti o gramada de treburi mai importante de facut, dar, ca intotdeauna, preferati sa-i cunoasteti personal pe cei care urmeaza sa va fie slujbasi. “De mult aveti permisul ? ” il intrebati. “Nu domnule director, n-am permis.” raspunde omul pe un ton neobisnuit de dezinvolt. “Sunt soferand”.

Nu au avut loc inca alegerile, dar Romania este agitata de chestiunea desemnarii viitorului premier. Se fac deconstructii savante privind semnificatia ezoterica a cuvantului “desemnare”. Crin Antonescu anunta, in pofida declaratiilor repetate ale celuilalt duumvir, ca daca acesta nu va fi desemnat (iar cuvantul magic!), in conditiile unei majoritati USL, va urma fulgerator suspendarea lui Traian Basescu.

Cat de departe pot merge cinismul, frivolitatea si iresponsabilitatea actualilor guvernanti ai Romaniei? Stateam azi de vorba cu un jurnalist occidental si ii povesteam despre declaratiile in cascada ale celor care par sa fie decisi sa fractureze pana la iremediabil relatiile Romaniei cu UE. Omului nu-i venea sa creada, i se parea ca vorbim despre Belarus sau Venezuela.

Am citit in aceste zile revelatoarele documente publicate in volumul editat de Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu si Armand Gosu la editura Polirom. Este vorba de perioada 1965-1971 din istoria comunismului romanesc, deci aparenta liberalizare, despartirea de miturile dejiste, debutul cultului lui Ceausescu. Similitudinile dintre atitudinea lui Ceausescu in 1968 si actiunile ostentative ale lui Victor Ponta in aceste zile sunt frapante.

Spaţiul public este ca o piaţă: se intră şi se iese prin multe locuri, iar în mijloc e agitaţie mare. Prezenţa în acest spaţiu poate dura ani, luni, zile sau chiar numai ore. Tot la fel ca într-o piaţă, unii mai ies, mai intră pe altă parte, mai ies din nou. De obicei, la reintrări nu prea mai ajungi în centru, stai mai pe margine.
In cele ce urmează, vă propun o radiografie a unora dintre cele mai mari căderi ale ultimilor 23 de ani, cu precizarea că intenţia nu este de a-i face de ruşine pe protagoniştii lor, ci doar de a încerca să înţelegem ce şi cum te poate duce de la luminile rampei în subsolul teatrului.