Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

EXCLUSIV Contributors.ro: Premiul Nobel pentru ciuruit jurnalistii cu rafale de minciuni - Corina Adriana Dumitrescu, membru in Consiliul Superior al Magistraturii

de Razvan Orasanu     Contributors.ro
Luni, 5 noiembrie 2012, 12:26 Contributors


Razvan Orasanu
Foto: Arhiva personala

Va mai amintiti ca inaintea scandalului cu penibilul Mang a mai existat o doamna care a fost la un pas de a deveni Ministru al Educatiei. Sturlubatica doamna Dumitrescu continua sa ocupe, chiar dupa tot acel scandal, un jilt confortabil in Consiliul Superior al Magistraturii, singura instanta care judeca procurorii si judecatorii din Romania.  Sunt convins ca majoritatea romanilor nu stiu acest “amanunt” – doamna Dumitrescu s-a scurs de pe prima pagina a ziarelor catre anonimat, dar inapoi in functia de la CSM, cu o viteza uluitoare, chiar tulburatoare. Ea va ramane toata viata cu porecla “StanDford” atarnata de gat.  Niciun jurnalist roman nu s-a straduit, pana acum, insa, sa duca acea poveste pana la capat, sa verifice, metodic, fiecare afirmatie.   Pe scurt, superficialul scandal a pornit pe firul apei de la celebrul “D” in plus adaugat numelui prestigioasei universitati – Stanford pe numele ei. Cazul de fata este emblematic pentru modul in care jurnalistii, in special cei care lucreaza sub presiunea timpului, preiau “pe nemestecate” subiectele aruncate de-a valma de potentatii zilei, subiecte care sunt apoi varate pe gatul cititorilor, telespectatorilor si al tututor celor interesati de stiri.

Episodul 1 – Cum sa scuipi minciuni la foc automat cu decanul Stanford Law School – fara a fi detectata de toata presa din Romania

Exista multe minciuni spuse pe caseta de numitul Robert Deutsch (ma ocup mai tarziu de elemente din biografia domniei sale) si intarite cu aprobari din cap de impricinata doamna Dumitrescu, intr-o conferinta de presa de pomina, cu toata floarea presei de fata. Conferinta se dorea o oportunitate de clarificare a faptelor din CV-ul doamnei. Doua sunt afirmatiile cele mai socante, anume cele care se refera la admiratia de proportii cosmice pe care ar fi avut-o fata de doamna Dumitrescu Paul Brest – rector la Stanford Law School (vezi pagina de Wikipedia) si Joseph Stiglitz , fost profesor la Stanford si laureat al Premiului Nobel. Citatele exacte din conferinta de presa sunt transcrise mai jos si le puteti asculta in fisierul alaturat, inregistrat chiar cu vocea domnului Deutsch.

“Imi amintesc ce mi-a spus profesorul Paul Brest de la Facultate Drept de la Facultatea de Drept, dupa ce ai avut convorbirile – ca ii pare rau ca nu esti de acum (adica de acum 18 ani) ministrul Justitiei din Romania” si urmatoarea:

“Auzi Corina, by the way, Joe Stiglitz , care acuma este laureat al Premiului Nobel si este o personalitate faimoasa, cand ai trecut la programul lui si ti-a explicat el ce e cu economia – dupa aia mi-a spus Robbie imi pare rau ca fata asta nu se consacra economiei . De fapt acelasi lucru pe care mi le-a spus Paul Brest, cel de la Facultatea de Drept, care mi-a zis ca ar fi vrut sa ramai in continuare acolo si sa participi la activitatile departamentului care se ocupa de drept international” . Daca va doriti un clipulet suplimentar, il veti gasi la :  http://www.antena3.ro/politica/corina-dumitrescu-eu-joc-cu-mandatul-pe-masa-165873.html

(dar, gasiti inregistrarea audio completa aici)

Am luat legatura cu Paul Brest,  acum presedinte la fundatia William and Flora Hewlett, institutie filantropica fondata de William R. Hewlett, cofondatorul companiei HP (Hewlett-Packard, fondata in 1939), cu active de peste $ 7 miliarde, lasate mostenire de intemeietor. Mi-a raspuns  de pe adresa de la Hewlett, desi i-am scris si pe cea de la Stanford.  Intre 1989 si 1999, domnul Brest a fost decanul Facultatii de Drept, in 2012 s-a intors pentru a preda un singur curs, ca profesor emerit, este membru in Academia Americana de Arte si Stiinte,

L-am intrebat direct exact despre citatele de mai sus, explicandu-i ca exista niste persoane din Romania care este posibil sa se foloseasca de reputatia profesionala pe care are o are (si de cea a fostului coleg Stiglitz) pentru a-si demonstra anumite competente. Raspunsul pe care l-am primit a fost naucitor: reputatul fost decan nici macar nu a auzit de madam Dumitrescu si monsieur Deutsch – nici vorba sa le fi ridicat vreodata osanale si sa spuna tot felul de lucruri nastrusnice, cum ar fi ca doama Dumitrescu ar trebui sa fie ministreasa chiar din anii ’90. Citatul exact din corespondenta pe care o atasez in integralitate, in fisierul atasat acesti articol:

“I never met, heard of, or commented on Mr. Deutsch or Mrs. Radu or Mrs. Dumitrescu.” (Nu m-am intalnit niciodata, nu am auzit si nu am comentat despre domnul Deutsch sau doamna Radu sau doamna Dumitrescu)

Sincer sa fiu, initial am ramas interzis. Nu ma asteptam la asa o minciuna sfruntata din partea unui om care imbraca roba celei mai inalte instante din aceasta tara, Consiluil Suprem al Magistraturii, un om care are o obligatie profesionala de a avea o buna reputatie, avand in vedere ca este cel care judeca judecatorii si procurorii acestei tari. Ma asteptam cel mult la o exagerare, la o siluire groaznica a adevarului.  Nu ma asteptam insa la inventarea de la zero a unor lucruri care nu exista, la amestecarea unor oameni cum este domnul Brest – o adevarata personalitate in domneiul dreptului – intr-o mocirla slinoasa, damboviteana de plagiaturi, politica si minciuni turnate in conferinta de presa. Toate acestea, evident, in timp ce jurnalistii noteaza constitiincios, cuvant cu cuvant, pentru a informa intocmai, fara prea multe alte verificari, milioanele de romani cu ochii in televizor.

Episodul 2 – Cum sa continui minciunile la nivel continental si planetar, aducand in discutie un laureat al Premiului Nobel

Cum regulile jurnalismului obliga la coroborarea acestei afirmatii din cel putin doua surse, am continuat sapaturile, incercand in paralel sa obtin un punct de vedere de la Joseph Stiglitz, laureatul premiului Nobel. Am inceput initial pe site-ul universitatii Columbia, unde preda reputatul profesor, insa intr-un final am ajuns la pagina http://www.columbia.edu/cu/news/pressroom/electionexperts.html si la adresa stiglitzpress@gmail.com . Prin intermediul ei, desi nu am reusit sa iau legatura cu dl Stiglitz, insa am putut sa intru in legatura cu un consilier din biroul domniei sale, dl Eamon Kircher- Allen. Domnul Eamon imi confirma doua lucruri esentiale, anume ca reputatul economist a plecat de la universitate, in perioada 1995-1997 (cursul doamnei Dumitrescu cica ar fi avut loc in 1996).

“…but you can see from his CV that he was in Washington serving as the chairman of the Council of Economic Advisers from 1995-1997.”

Razvan Orasanu: “ I would be greatful if you could, at least, confirm if Prof. Stiglitz was on leave from Stanford Univ during those two years that he was in Washington.”

Eamon Kircher- Allen, ofiter de presa pt. Joseph Stiglitz: “That is correct”

Carevasazica, Joseph Stiglitz era nitelus ocupat  sa ii explice lucruri lui Bill Clinton, Presedintele Statelor Unite, la Casa Alba, nicidecum sa o mangaie pe crestet pe inegalabila doamna Dumitrescu,rector la Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir din Bucuresti. Cv-ul laureatului premiului Nobel confirma in clar – Stiglitz a fost membru in Consiliul Consilierilor Economici intre 1993-1995 si apoi presedintele acestuia intre 1995-1997 (vezi link aici)

Pentru a clarifica mai bine, exemplific cu o lucrare despre miracolul economic asiatic, scrisa de Stiglitz intr-o publicatie a Bancii Mondiale in 1996 (Vezi linkul aici) . Stiglitz este prezentat ca fiind “on leave” de la Stanford University. On leave, inseamna, pentru oricine stie o iota despre sistemul american, ca este dus, ca nu este prezent fizic, in campus, ca a plecat. Este oarecum echivalentul notiunii de suspendare a contractului de munca din Romania – profesorul respective primeste o functie publica, de care se ocupa 100%, nu revine in mod curent la universitatea respectiva, postul ii ramane insa in ideea ca se va intoarce la el dupa terminarea serviciului public. Am gasit pana si confirmarea prin comunicatul de presa de la Stanford, in clipa in care Stiglitz a fost numit in Consiliul Consilierilor Economici – vezi aici :

Care e bomboana de pe coliva in acest caz? Doamna Dumitrescu sustine ca a fost invatata lucruri de laureatul premiului Nobel in campusul Stanford din California, dl Stiglitz se afla la Washington, taman pe coasta cealalta a continentului american. Adica minciuna, poate, iata strabate un continent intreg, de la vest la est – sa fim precisi 2485 de mile. (vezi aici Google Maps)

Episodul 3 – Alte trei minciuni , in rafale scurte

Incoltita de jurnalisti, in plin scandal, prima grija a doamnei la data sus-pomenitului scandal a fost sa se agate de reverul premierului Ponta, cel care o desemnase. Initial a spus pe 5 Mai 2012 ca “ În permanenţă, în aceste zile, pe chestiuni profesionale, politice, am ţinut legătura cu Victor Ponta, am avut discuţii personale inclusiv aseară. I-am propus ca după această conferinţă de presă să ia în considerare că nominalizarea mea e la dispoziţia sa. A spus că ia act, că mergem înainte”. Cu alte cuvinte, mesajul indirect era, intr-o prima etapa ca premierul nu i-a cerut retragerea – lucru infirmat in conferinta de presa cand premierul a declarat textual:  “Un ministru care în fiecare zi trebuie să se vadă cu dumneavoastră şi să răspundă la nişte acuzaţii, chiar dacă acestea se dovedesc a fi neadevărate, este un ministru care nu poate să funcţioneze la 100% din capacitate. Din acest motiv, am rugat-o pe doamna profesor Dumitrescu să accepte ca pentru acest moment să nominalizez o altă persoană pentru funcţia de ministru al Educaţiei’. Cu alte cuvinte, i-a cerut sa se retraga.

Intr-o alta declaratie, a doua, doamna Dumitrescu facea socanta “dezvaluire” pentru jurnalisti ca insusi premierul Ponta ar fi debutat in viata academica la Universitatea Cantemir, lucru contrazis imediat de premier (vezi povestea de mai jos, scrisa in Gandul). Ponta a spus, destul de elegant, ca “doamna este in eroare”, nu a spus direct ca a mintit in mod incalificabil despre cel care urma sa devina seful ei direct. CV-ul oficial consultat de jurnalisti arata destul de clar- debutul in viata academica a fost realizat de premier ca preparator universitar la Catedra de Drept Penal a Universitatii Romano-Americane.

Cea de-a treia minciuna legata de cursul absolvit la Stanford a fost legata de context. Un alt citat din declaratiile doamnei Dumitrescu: ”profesorul care a coordonat acest stagiu de formare profesională la care am participat, la Universitatea Stanford, ţinutul Hoover (sic!), California, se află în Europa, fiind dispus să intervină în calitate de martor în acest “proces moral ad-hoc” pentru a confirma ceea ce am declarat”. Ea a mai spus că profesorul, numit Robert Deutsch, a fost oprit de către strategii de imagine ai USL, să intervină în acest scandal. Corina Dumitrescu a declarat însă că , dacă ”ar fi intrat in legatură cu presa românească dl profesor, dincolo de cele pe care deja le-am menționat, ar fi afirmat că, la întoarcerea în SUA, urma să trimită o adeverință care să certifice cele afirmate, inclusiv că acest program a fost finanțat de catre instituția dumnealor și inclusiv că era dedicat tinerilor personalități care urmau să ocupe funcții de conducere în statele foste comuniste. Cu titlu de exemplu, un curs similar de formare profesională la aceeași instituție a fost urmat de Theodor Stolojan, Cătălin Zamfir, președintele Cehiei, Vaklav Klaus, precum și de alți demnitari din țările Europei Centrale și de Est.

Theodor Stolojan a negat ferm, intr-o declaratie pentru Curentul (vezi link aici) ca ar fi participat la vreun stagiu. Citat exact: “Deci nu am participat la niciun stagiu, doar la o prezentare. La vremea respectiva – era, daca imi amintesc bine, in prima jumatate a anului 1990. (…) A durat o zi, dar n-am stat mai mult de 2-3 zile acolo”. Deci o alta minciuna – sa mai amintim si ca dl Stolojan vorbeste de anul 1990, doamna Dumitrescu are trecut stagiul in CV in anul 1996. Domnul Catalin Zamfir nu a facut vreo declaratie presei, legata de aceste declaratii. Cat despre Vaklav Klaus, singurul link relevant pe care l-am putut gasi din aceasta epoca este acesta http://news.stanford.edu/pr/97/971119klaus.html. Vaklav Klaus nu era presedinte in 1997, cand a fost la o reuniune comuna Stanford Univresity- Institutul Hoover. El a tinut  acolo o prelegere studentilor, era intr-o pauza de lobby in Congresul American, de la care dorea sprijin pentru integrarea Cehiei in NATO. Nu era in niciun curs, in niciun “stagiu”, nu era nicaieri impreuna cu doamna Dumitrescu, venea sa spuna  el ceva oamenilor.  Domnul Klaus a devenit, de altfel, presedinte abia in 2003, pentru doua mandate, iar intentia doamnei Dumitrescu de a se compara cu el este ori demna de mila, ori demna de tot rasul.


Citeste continuarea articolului si comenteaza pe Contributors.ro









Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















1710 vizualizari


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by