Europarlamentarul USR-PLUS Vlad Gheorghe propune o nouă cale de atac în dosarul 10 August și cere DIICOT să-i comunice ordonanța de clasare

de R.M.     HotNews.ro
Joi, 11 martie 2021, 14:53 Actualitate | Esenţial


DIICOT 10 august - Vlad Gheorghe
Foto: Hotnews
Europarlamentarul USR-PLUS Vlad Gheorghe, care a fost bătut de jandarmi la protestul din 10 august 2018 din Piața Victoriei, a cerut DIICOT să-i fie prezentată ordonanța de clasare emisă de procurorul de caz în 26 iunie 2020, argumentând că orice parte din dosar care procedează în acest fel are „dreptul de a face alte solicitări conform procedurii penale” și, deci, „de a continua practic dosarul”.

În opinia sa, această procedură ar putea reprezenta „o nouă cale de atac în dosarul 10 August”. De profesie jurist, Vlad Gheorghe îndeamnă victimele din dosar să solicite și ele DIICOT ordonanța de clasare emisă inițial de către procurorul de caz.

„Motivarea judecătorului menționează acele aspecte de procedură pe care atât eu, cât și alți specialiști în domeniu le-am semnalat în toți acești ani de când dosarul 10 August a fost plimbat între instituții. Conform legislației în vigoare, orice decizie în dosar trebuie să fie comunicată părților interesate, adică inclusiv tuturor celor peste 800 de persoane care au depus plângeri pentru că la fel ca mine au suferit din cauza acțiunilor Jandarmeriei de la protestul pașnic de acum peste 3 ani. Or lucrul acesta nu s-a întâmplat, după cum am atenționat încă din 2020. Orice victimă din dosar care nu a primit, căreia nu i-a fost oficial comunicată această ordonanță de clasare are acest drept, iar după ce îi este comunicată, are dreptul de a face alte solicitări conform procedurii penale, de a continua practic dosarul”, declară Vlad Gheorghe, citat într-un comunicat de presă.

Europarlamentarul Vlad Gheorghe a demarat și alte acțiuni în acest dosar, inclusiv o solicitare pentru urgentarea judecății, solicitare aflată la a 9-a amânare, după cum precizează acesta.

Totodată, el a început încă de săptămâna trecută demersurile pentru contestarea la CEDO a soluției Tribunalului București, alăturându-i-se până acum peste 30 de victime.

În 2 martie, judecătoarea Daria Miheț de la Tribunalul București a respins cererea DIICOT de redeschidere a dosarului 10 august, iar prin această decizie au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.

Judecătoarea arată în motivarea deciziei, obținută de HotNews.ro, că fostul procuror șef al DIICOT Giorgiana Hosu, care a cerut redeschiderea dosarului, nu a transmis instanței analiza argumentelor victimelor care cereau redeschiderea dosarului. De asemenea, judecătoarea îi impută fostei șefe a DIICOT că nu argumentează susținerea potrivit căreia procurorul Doru Stoica nu și-a motivat ordonanța de clasare a dosarului.



Redăm câteva dintre argumentele judecătoarei Daria Miheț, din motivarea obținută de HotNews.ro:
  • "Revenind la ancheta penală desfășurată de DIICOT și finalizată prin ordonanța 2122/D/P/2019 din data de 26.06 2020, judecătorul de cameră preliminară constată că la dispunerea soluției procurorul de caz a avut în vedere un amplu probatoriu administrat atât de către Secția parchetelor militare (...), cât și de către procurorul DIICOT.
  • Sub acest aspect, judecătorul de cameră preliminară reține caracterul neîntemeiat al susținerilor procurorului ierahic superior (Giorgiana Hosu - n.r.) prin care înțelege să-și fundamenteze concluzia deficienței anchetei, respectiv că procurorul de caz nu a chemat suspecții la sediul DIICOt în vederea ascultării lor în acestă calitate ori că nu a citat în vederea reaudierii ori audierii nicio persoană vătămată și niciun martor (cu excepția martorilor Carmen Daniela, Cliseru Speranța, Bădulescu Aurelian, Mastan Alin Ionel).
  • În primul rând, prin prorogarea de competență ce a avut loc prin reunirea cauzei declinate de Secția parchetelor militare cu cea aflată pe rolul DIICOT, procurorul de caz a avut la dispoziție un material probator legat administrat de Secția parchetelor militare (...) pe care l-a procesqaat în cursul anchetei penale.
  • În al doilea rând, invocarea de către procurorul ierarhic superior a faptului că procurorul de caz nu a readministrat probatoriul administrat în fața Secției parchetelor militare, pe lângă faptul că nu există nicio dispoziție legală care să prevadă această obligație, este o afirmație procausa, în condițiile în care urmărirea penală nu e guvernată de principiul nemijlocirii, așa cum procurorul ierarhic superior a încercat să se subînțeleagă (...)
  • Cât despre faptul că nu au fost chemați suspecții la DIICOT în vederea audierii în această calitate, judecătorul de cameră preliminară constată că suspecții au fost citați în vederea audierii la Secția parchetelor militare, pentru a li se aduce la cunoștință calitatea procesuală, ocazie cu care aceștia au uzat de dreptul la tăcere.
Cronologia dosarului 10 august

Dosarul 10 august a fost instrumentat inițial de Parchetul Militar.

În 28 iunie 2019, Parchetul General a anunțat că procurorii Secției parchetelor militare au declinarea competenței de soluționare a dosarului 10 august către DIICOT, pentru continuarea cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție a forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților, respectiv cu privire la "scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională". La DIICOT, exista deja un dosar deschis ca urmare a unei sesizări depuse în septembrie 2018 de Jandarmerie, care a reclamat acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

De asemenea, Secţia parchetelor militare a avut în lucru un dosar penal vizându-i pe şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea jandarmilor, ce au intervenit în forță la protestul din Piaţa Victoriei. Este vorba despre colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti şi secretarul de stat Dan Chirică.

În 15 iulie 2020, la aproape 2 ani de la reprimarea violentă a mitingului diasporei din Piața Victoriei, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august. Astfel, au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.

DIICOT a susținut că nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Prin urmare, conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală.

Procurorul Doru Stoica a invocat în ordonanţa de clasare "credinţa sinceră” a autorităţilor în aplicarea legii şi o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat. Procurorul Doru Stoica a mai susținut în ordonanța de clasare că nu toate "victimele colaterale” ale violenţelor din Piaţa Victoriei au fost şi "victime inocente”.

"Încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a eșuat mai ales din cauza atitudinii protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici", a mai arătat procurorul care a clasat dosarul.

În 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului 10 august şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi ai Jandarmeriei: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.

Giorgiana Hosu argumenta că procurorul care a clasat acuzaţiile la adresa şefilor Jandarmeriei nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar şi nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii. Ea mai spunea că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar și că ar fi trebuit citaţi și audiați la DIICOT, după preluarea dosarului de către această structură.

Giorgiana Hosu a fost numită la conducerea DIICOT în martie 2020, prin decret semnat de Klaus Iohannis, în pofida avizului negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii. Tot prin decret semnat de Iohannis a fost numită procuror general Gabriela Scutea, tot în pofida avizului negativ al CSM. Postul de la DIICOT rămăsese vacant în octombrie 2019, după ce Felix Bănilă a demisionat, la solicitarea lui Klaus Iohannis, în urma cazului Caracal. Giorgiana Hosu a demisionat de la șefia DIICOT în septembrie 2020, în contextul în care soțul acesteia, Dan Hosu, a fost condamnat joi la 3 ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de corupție.

Cererea DIICOT a fost trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, iar de acolo a ajuns la Tribunalul București, care a amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii.

Marți, 2 martie, Tribunalul București a decis că dosarul privind intervenția în forță a Jandarmeriei la mitingul din 10 august 2018 rămâne clasat. Prin această decizie, foştii şefi ai Jandarmeriei nu vor fi urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor.

Reamintim că peste 700 de oameni au depus plângeri penale după ce au fost agresați sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor.

La Secția parchetelor militare se mai află o parte din dosar privind cazuri punctuale în care unii jandarmi au intervenit cu violență împotriva protestatarilor. Mai exact, procurorii spun că aceștia "ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari".

CITEȘTE ȘI:








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1510 vizualizari

  • +11 (11 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Joi, 11 martie 2021, 15:26)

    [anonim]

  • -13 (13 voturi)    
    ca sa vezi (Joi, 11 martie 2021, 15:47)

    srpc [utilizator]

    bolsevicii si-au creat un punct de referinta propagandistic prin legenda "eroicului" 7 noiembrie, cu asaltul Palatului de Iarna, iar portocaliii cu legenda "pasnicului" 10 august, cu asaltul Palatului Victoria; ambele, haaat departe de realitate
    • +9 (9 voturi)    
      Cred c-ai văzut alt film (Joi, 11 martie 2021, 17:08)

      finutza [utilizator] i-a raspuns lui srpc

      Tocmai, cei la care te referi (nu musai portocalii) susțin (și doar Jandarmeria nu le dă dreptate) că nu a fost deloc un asalt. Dacă doua borduri și un bâț aruncate aiurea și vreo 10 suporteri ai echipelor Steaua și Dinamo au vrut „să ocupe Palatul Victoria” numești tu asalt, atunci ori ai imaginație de copil, ori ai deja Altzheimer.
  • +3 (3 voturi)    
    Succes! O să fie drum lung (Joi, 11 martie 2021, 19:02)

    muvis [utilizator]

    Oamenii ăștia de s-au alăturat usr îs mai deștepți decât sulfuroșii din instituțiile publice care întrețin mafia și corupția în România. Și-s și ca niște câini, o să se țină.de nemernici până îi pun jos, indiferent cât o să le ia.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by