Curtea Constituțională a constat „existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”. Președintele Klaus Iohannis „urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”, se arată în comunicatul CCR.
Cei șase judecători care au votat pentru această soluție au apreciat că „prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie, iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei”.
Peste 2.000 de oameni au protestatmiercuri seară în Piața Victoriei, iar alte câteva sute la Timișoara și Sibiu, după ceCurtea Constituțională a României a stabilit că există conflict între Președinte și Guvern în cazul respingerii revocării şefei DNA,Laura Codruţa Kovesi. Apelul la protest a fost făcut de comunitățile Corupția Ucide, Rezistenta, Insistăm și Asociația Civică ProFest pe pagina de Facebook”Nucedăm!Apărăm Democrația!”
Procurorii sunt puși în subordinea politicului
Cristi Danilet
Foto: Arhiva personala
CCR a pronunțat astăzi o decizie extrem de importantă prin care este interpretată Constituția în legătură cu puterile ministrului asupra procurorilor. Ținând cont și de o altă decizie de acum două luni a CCR, pot spune că ministrul justiției a devenit șeful procurorilor, un lucru la care se renunțate în anul 2004. Care e argumentul constituțional folosit de CCR în decizia sa? Constituția nu reglementează cine anume numește și revocă înalții procurori. În mod surprinzător, CCR folosește însă un text constituțional care se referă la orice procuror. Este vorba de art. 132 alin. (1) din Constituție care spune că „procurorii își desfășoară activitaea sub autoritatea ministrului justiției”. Dar acesta nu privește, încă o dată o spun, funcțiile de conducere din parchete. Acestea din urmă sunt reglementate prin legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, scrie Cristi Dănileț pe Cotributors.ro.
Clarice Dinu
Foto: Facebook
Curtea Constituțională a pus astăzi Justiția pe tava PSD. Astăzi, pentru că astăzi PSD este la putere. Interpretând însă politic Constituția, CCR dă o lovitură devastatoare independenței autorității judiciare de acum înainte. Practic, procurorii au fost puși în subordinea politicului, prin consacrarea unei „competențe constituționale speciale și exprese” a Ministrului Justiției... Dincolo de rolul decorativ pe care i-l atribuie președintelui, Curtea Constituțională consacră și inutilitatea Consiliului Superior al Magistraturii, care, constituțional, este garantul independenței justiției. Este adevărat că, în cazul procedurii de revocare, avizul CSM este unul consultativ, însă, cu toate acestea, el este relevant în economia deciziei, ca o garanție într-un proces început și încheiat de doi oameni politici: ministrul Justiției și președintele, scrie Clarise Dinu pe HotNews.ro.
Daniel Horodniceanu, seful DIICOT
Foto: Agerpres
Și procurorul-șef DIICOT, Daniel Horodniceanu crede că judecătorii Curții au plasat de fapt parchetele sub exercițiul potențial discreționar al ministrului Justiției.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii anunțămiercuri că a luat act de decizia Curții Constituționale și așteaptă cu interes motivarea acesteia, în principal pentru clarificarea naturii avizului CSM în procedura revocării din funcția de conducere a unui procuror șef.
De ce înalții procurori nu ar trebui sa fie subordonați ministrului Justiției?
În context,merită amintită o recomandare din Carta de la Roma, potrivit căreia „recrutarea și cariera procurorilor, inclusiv promovarea, mobilitatea, procedurile disciplinare și demiterea lor, ar trebui să fie reglementate prin lege și ar trebui să aibă la bază criterii transparente și obiective, conform unor proceduri imparțiale, excluzând orice discriminare și putând fi supuse unui control independent și imparțial”. Carta de la Roma a fost elaborată de Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, însărcinat de către Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, al cărui organ consultativ este Comisia de la Veneția care a remarcat constant riscul interferenței politice în sistemul judiciar, prin conferirea unui rol important ministrului Jusției.
Augustin Zegrean
Foto: Agerpres
Fostul judecător CCR, Augustin Zegrean, a declarat că „Nu am mai văzut așa ceva. Nu poți să îi dai dispoziții președintelui”. Solicitarea Curții Constituționale adresată președintelui Klaus Iohannis de emitere a unui decret de revocare a Codruței Kovesi este o practică nouă, precizând însă că nu CCR este cea care spune cum se rezolvă un astfel de conflict, relatează Mediafax. "Nu am mai văzut așa ceva (ca judecătorii CCR să dea indicații - n.r.). Eu am participat la soluționarea unor conflicte juridice de natură constituțională, dar de fiecare dată, Curtea s-a limitat să constate existența conflictului. Nu Curtea este cea care spune cum se rezolvă conflictul pentru că lucrurle sunt simple: dacă ar fi spus că este conflict, partea care a intrat în conflict trebuie să iasă cumva din conflict, nu Curtea trebuie să găsească și soluția. Este o practică nouă, probabil că de acum înainte așa vor merge. Vorbim totuși de președintele României. Este persoana aleasă cu cea mai mare legitimare electorală, nu poți să îi dai dispoziții președintelui. Dispozițiile președintelui sunt scrise în Constituție, el nu are altă fișă a postului decât Constituția. Nu se poate merge chiar atât de departe, toate au o limită.", a declarat Augustin Zegrean, la Digi 24.
Opinii pentru decizia CCR
Dana Girbovan, președinte al UNJR, consideră insă căDecizia Curtii Constitutionale NU da dreptul Ministrului Justitiei sa revoce procurorii sefi dupa bunul sau plac, asa cum afirma unii. La fel, argumentul ca Presedintele este votat de milioane de persoane este complet irelevant in acest context, deoarece procurorii nu sunt nici subordonati si nici sub autoritatea Presedintelui, mai spune Girbovan. Ceea ce spune azi Curtea Constitutionala este ca "Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei."
Tudorel Toader
Foto: Stirile ProTV
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat miercurică se așteaptă ca președintele Klaus Iohannis să respecte decizia Curții Constituționale și să emită decretul de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Comentând că „președintele e om și el”, Toader a invocat și o a doua variantă, cea a refuzului șefului statului, echivalent în opinia sa cu nerespectarea Constituției.
Variantele președintelui Iohannis și ce ar fi necesar de lămurit
Întrucât deciziile şi hotărârile CCR sunt irevocabile şi direct executorii, nu pot fi supuse niciunei căi de atac, nici măcar Curtea însăşi nu poate reveni asupra lor, şi au valoare de precedent judiciar, credem că obţinerea unor opinii ale Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia) este un obiectiv actual şi necesar. O astfel de opinie sau set de opinii ar putea clarifica în ce măsură CCR poate acţiona aproape ca un legiuitor pozitiv sau ce părţi din deciziile sale au caracter obligatoriu ori de recomandare, inclusiv cum s-ar putea contracara situaţia în care însăşi Curtea Constituţională este cea care, abuzând de prerogativele sale, încalcă grav Constituţia, scrie Alexandru Cristian Surcel pe HotNews.ro.
Klaus Iohannis
Foto: Presidency.ro
Mingea este acum în terenul președintelui Iohannis. Variantele sale nu sunt multe:
1. Poate semna decretul de revocare a șefei DNA, o decizie care însă îl poate costa enorm din punct de vedere politic. În plus, prin asta legitimează controlul politic asupra justiției.
2. Poate refuza să o revoce pe Kovesi. Consecința ar putea fi suspendarea, preluarea interimatului de Șeful Senatului și revocarea șefei DNA. Mai mult, în acest caz ar transmite mesajul clar că, în România, statul de drept și, implicit, democrația, garantate în teorie de principiile constituționale, se află în disoluție.
3. Poate aștepta pur și simplu să vadă ce se întâmplă, fără a anunța nicio decizie și forțând o altă decizie a CCR.
4. Poate invoca faptul că adresa trimisă ministrului Justiției este un act administrativ care a produs efecte juridice, adică șefa DNA a rămas în funcție. Într-un atare scenariu s-ar putea relua procedura de revocare, dacă președintele nu-și revocă propriul act sau acesta nu ar fi atacat în contencios administrativ.
Reacții politice:
Florin Iordache
Foto: Hotnews
Deputatul PSD Florin Iordache a declarat miercuri că decizia Curții Constituționale este clară: „Codruța go home!”. „Decizia este clara. În trei cuvinte: Codruța go home!, dacă tot vorbește engleza”, a spus acesta, la Palatul Parlamentului.
Dacian Cioloș, fondatorul Platformei România 100, scrie pe Facebook că prin decizia Curții Consituționale privind revocarea șefei DNA instituția a devenit un ”jucător politic”, iar ” susținerea partidului și nu legea a devenit cel mai important factor în decizie”, motiv pentru care ”Curtea Constituțională trebuie depolitizată complet pentru a-și relua rolul”.
Președintele PNL, Ludovic Orban, a declaratmiercuri că decizia Curții Constituționale potrivit căreia există unui conflict constituțional între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României ”îmbracă caracterul unei lovituri de stat”. De asemenea, acesta a spus că președintele ”nu poate fi determinat să ia o decizie împotriva voinței oamenilor care i-au acordat mandatul”.
Monica Macovei
Foto: Parlamentul European
Monica Macovei spune că ministrul Justiției, un politician din partidul sau coaliția aflată la putere, va decide singur asupra carierei procurorilor șefi DNA, PG și DIICOT, subordonându-i politic. Președintele este scos din joc, a devenit o “ștampilă”. Deși a fost votat de peste 6 milioane de oameni, astăzi președintele a fost subordonat deciziei unui ministru numit politic de o coaliție care a primit cca. 3,6 milioane de voturi. Și CSM este, practic, eliminat din procedura de revocare a procurorilor șefi. De altfel, nici avizul consultativ al CSM nu a mai contat pentru ministrul Justiției.
Serban Nicolae
Foto: Agerpres
Senatorul PSD Șerban Nicolae a declarat, pentru agenția Mediafax, că în cazul în care președintele Klaus Iohannis va refuza să o demită pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA se poate vorbi „serios” despre o suspendare a șefului statului, din cauza încălcării unei decizii a CCR.
Deputatul PSDEugen Nicolicea susține că, după anunțul Curții Constituționale privind conflictul între Guvern și Președinte pe tema revocării șefei DNA, președintele ar putea fi obligat să o revoce sau să fie refăcută motivarea refuzului.
Cine sunt judecătorii care îl obligă pe Iohannis să o revoce pe șefa DNA și ce partide i-au susținut
Mona Pivniceru si Valer Dorneanu
Foto: Colaj / Sursa foto: Agerpres
Decizia Curții Constituționale a României de a-l obliga pe șeful statului să o revoce pe șefa DNA, formulată în termeni tranșanți și fără precendent în jurisprudența instituției, a fost luată cu o majoritate de 6 la 3. Cei care au impus o astfel de hotărâre au fost susținuți politic de PSD și UDMR. Cei trei care s-au opus sunt Livia Stanciu (numită la propunerea președintele Klaus Iohannis), Daniel Morar (numit la propunerea fostului președinte Traian Băsescu) și Ștefan Minea (numit la propunerea PDL).
0
1
