​​Se pornește în rațiunea asta greșit. Adevărul este singur: în Ro nu moare nimeni de foame! A, nu mănâncă toți kaky, papaya, somon, da! Dar de foame nu se moare, să fim cinstiți. Suntem săraci, da! Dar de murit de foame nu murim. În rest, e chestie de planificare a cumpărăturilor. Cine câștigă din asta: intermediarii, micii fermieri și mai micii vânzători de surplus. Să nu uităm beneficiul suprem: creierul general eliberat de boala shoppingului! Pe mine cine mă apără? Păi, uite bună ar fi legea!

In piata de legumeFoto: Inquam Photos / George Calin

Repet: nu moare niciunul de foame ca să se țină hypermarketurile/ supermarketurile deschise în weekend. Repet: shopingul la ora 8 seara sâmbăta și la 4, 33 după amiază se cheamă MOFT. Capriciu, freco-mengo prin magazine. Depresie, de ce nu? Atenție weekendul este pentru recreație, pentru binele tău: sport, aer liber. De ce n-ar fi și pentru binele celor care muncesc în supermarketuri? Ei n-au dreptul la sport, la aer liber? Sau credeți că ridicatul lăzilor prin supermarketuri este sport?

Deci n-avem aia, avem însă cealaltă. Se vor descoperi piețele din jurul casei. Uite-l pe nea Dorel, pe tanti Mia de la parter, buni vecini, care și-au deschis butica lor de-o viață și au și ei bere rece și pâine caldă.

Atât ne-am obișnuit să ne fâțâim la mall, la supermarket încât nu mai facem deosebirea între nevoia adevărată de a lua o pâine, un unt, un morcov și plimbatul și vânatul de prostii cu care ne umplem frigiderele. Buba la creier avem după discounturi, de 2 la preț de unu, de "oferta noastră se află la raionul... unde produsele expiră astăzi" încât ne temem de o nouă aventură.

Sunt români care n-au mai pășit într-o piață de o viață. Nici nu înțeleg ce-i aia și li se par vânzătorii din piață urâți și piețele murdare. Nu este așa. Ăsta e adevăratul comerț, comerțul om la om. Ați uitat, doamnelor și somonilor, cum te privește un om în ochi, ați uitat să întrebați un om de viață. Trăiți în lumi artificiale cu lumină multă, cu case de marcat automate și cu pui vopsiți ca să vă fure ochii.

Haideți să ne întoarcem la mărarul cu gust de mărar!

Care și-a pierdut gustul și-n piață din cauza presiunii supermarketurilor.

Haideți să vedeți cum arată morcovii sbârciți și plini de pământ. Nu v-ați săturat de tonele de morcovi perfecți?

Veniți înapoi în minunata lume a cash-ului, cu arici la buzunare.

Întoarceți-vă nu la țăranul român, care nu mai există, pe care l-ați ucis cu indiferența voastră!

Dar veniți la românul intermediar care-și câștigă ziua stând la tarabă. Îl puteți întreba de viață și pe el, de ce nu? Nu e sperietoare. Întorceți-vă la tanti care are vaci și-și aduce brânza și laptele în piață. Poate uneori e lapte stricat, poate, că vine cu cursa și tramvaiul până la piață. Poate. Dar cască domle și tu gura, testează că de asta ai cap! Restabilește încrederea și biata îți va aduce lucruri proaspete data viitoare.

La Hypermarket totul e programat, chiar tu ești vai, în program. Când să faci cumpărături, cât să iei, cum să nu interacționezi cu NIMENI timp de ore.

Nu murim de foame în 2024, dar de singurătate, da!

Ieșiți din rezidențe și dați de ce? De un gol. La hypermaketuri vă mișcați ca niște zombi. Totul este automatizat. Cumpărați aceleași mărfuri ca milioane. Hai în Piață, suntem oameni, oameni și vrem să ne vedem cu oameni. Chiar dacă nu sunt toți fermieri, chiar dacă nu sunt toți producători, chiar dacă marfa lor nu mai e ca pe vremea lui "tataie" și "mamaie". Chiar dacă, legumele sunt cu amelioratori, fructele cu îngrășămintele. Asta e. Oamenii din piață au încercat să vă seducă ani de zile, să vă fure din supermarketuri cu binișorul. Nu s-a putut! Au delirat și ei, s-au adaptat la nemiloasa concurență cu supermarketul. Dar atenție au rămas în piață! Au rămas să vă aștepte. Poate, poate o dată și o dată vă veți întoarce. Poate!

Acum supermarketul trebuie să vi se închidă în nas. Sâmbăta și duminica.

Știți, în piețe, acum, e și câte un grătar cu un mic și o bere! dada! Să stai în aer de mititel c-o bere recompensă că ai plasa plină, nu văd, nu văd altă voluptate. E berea de acum pe care o beți pentru plăcerile din plasa de mâine. Of, Doamne!, și dacă chiar muriți după kaky, lunea se deschide supermarketul la ora 7 dimineața!

CA SĂ NU MĂ-NJURI degeaba, citește înc-o dată articolul:

Închideți supermarketurile în weekend. Lăsați piețele fermierilor deschise. Închideți papaya și kaky, deschideți leurda și mărarul!

DIN ACEEAȘI SERIE DE mic SCANDAL CITEȘTE ȘI:

Omul în trening pe stradă

Am devalizat bancomat

Telefonul pe spicăr

Droguri Și de Crăciun. Și de Revelion

Mafioții și copiii lor

wOaie, ești prost? pOaie, te face cu capu’, qoae! Despre măreția dintre picioare ajunsă hit pe buzele românilor / Pe mine cine mă apără?

“Boul moralist” în oraș. Băi, stai chill în banca ta, viața mea nu e mă-ta! / Pe mine cine mă apără?

Lăsați drogații să vină la mine! / ODĂ DROGAȚILOR!

Violez, violez, Doamne iartă-mă, cum aud „Actul sexual comis de un major cu un minor sub 16 ani constituie viol…” / Pe mine cine mă apără?

Gata să ucid nepalez de la Glovo. Și un român “m-a împușcat”: “De ce nu l-ai omorât, bă, avem destui”

Porumbeii și ciorile au găinaț. Găinațul mi-a găurit mașina. Să-mpușc păsările, dar cu ce? / Pe mine cine mă apără?

Pisicile nu au suflet, bă! Și nici cățelușii suflețel! Nu au, mânca-le-ați coada! / Pe mine cine mă apără de bazaconii?

“Copiii noștri NU spun lucruri nemaipomenite”. Doar noi, părinții ne lăudăm cu “pisoiașul" din mândrie prostească / Pe mine cine mă apără de industria infantilizării?

Tu, război, javră și nenorocire faci nebuni din cuci și-mi faci creierii muci / Pe mine cine mă apără?

Ne-am încăierat de la capacul de apă îmbuteliată. SGR-ul mamelor lor! / Pe mine cine mă apără?

PIN-ul UBER m-a “spart” la gură.

CHATGPT, prostiile noastre de-o viață refulează pe CHATGPT

Suntem corciți! Să mă lăsați cu fascismele în plin război: români, ucraineni, evrei get-beget nu există / Pe mine cine mă apără?...