ZIUA de Cluj: Domnule profesor, felicitari pentru noua functie. Cum e viata la Bucuresti... V-ati obisnuit?

Ionel Haiduc: Eu sunt un ardelean tipic si imi trebuie un timp pentru obisnuinta, dar nu am probleme. Au trecut doar zece zile de la vot, de cand am fost ales. Practic, predarea – primirea se va face in 20 aprilie, am inteles, printr-o festivitate. Trebuie sa recunosc ca, pentru mine, e o schimbare mare. Va trebui sa ma mut la Bucuresti, pentru a face fata functiei.

Voi calatori mai mult cu trenul si voi lipsi de acasa mai mult. Dar mi-am asumat acest lucru cand am candidat. Nu am vrut, am tot refuzat, dar lumea academica a insistat. Si, in cele din urma, am acceptat.

ZIUA de Cluj: I se reproseaza Academiei ca este o institutie invechita si depasita, desi e o institutie prestigioasa...Cum veti sterge acest "praf" de pe imaginea ei?

I.H.: Toate academiile din lume sunt un pic conservatoare, si majoritatea are o varsta a membrilor inaintata. Cam la fel stau lucrurile si la noi, media celor… sa le zicem mai tineri e pe la 50 de ani. Oricum, ca sa intri in Academie trebuie sa ai o opera solida.

Eu, de exemplu, am intrat in Academie ca si membru corespondent in 1990 si membru plin in 199 Voi demara un proces de intinerire, evident, dar cu grija si cu respectarea legislatiei si criteriilor de acces. Acum sunt in stadiul luarii pulsului Academiei, voi schita un plan si il voi pune in practica, asa, ardeleneste...

E importanta opera stiintifica, dar si valoarea umana a celui care accede in Academie. E mult prestigiu in joc.

ZIUA de Cluj: Domnule presedinte, stiti ca Academia detine una din cele mai importante averi patrimoniale. Cum veti mentine si, mai ales, spori aceasta avere?

I.H.: Chiar ieri am avut o sedinta a Fundatiei Patrimoniului Academiei. Detinem 5000 de hectare de teren agricol, iar in curs de recuperare inca 500 Tot acum, revendicam 3 000 de hectare de teren forestier. In plus, avem litigii pentru 50 de cladiri din Bucuresti in diferite stadii. Nu ne lasam asa usor.

Aceste terenuri si cladiri au fost donate Academiei de oameni bogati si membri ai institutiei si au fost expropriate de comunisti. E normal sa revina la noi acum.

ZIUA de Cluj: Care sunt prioritatile dvs?

I.H: Sprijinirea si dezvoltarea cercetarii de excelenta. Tindem spre 3 la suta din PIB in 2010 pentru cercetare, dar acum suntem foarte departe, la 0,3 la suta in 2006. Cresterea e de 10 ori si va fi foarte greu... sunt constient. Vrem, de asemenea, sa sporim prezenta contributiilor membrilor academiei in revistele stiintifice de circulatie internationala.

Noi publicam mult mai putin decat vecinii nostri, desi avem capacitati intelectuale remarcabile. Nu reusim sa patrundem unde ar trebui asa cum patrund altii. Din pacate, asa e situatia, dar vom lucra la remedierea ei.

ZIUA de Cluj: Cum vedeti legatura dintre mediile academice clujene si Capitala?

I.H.: Clujul isi aduce o contributie esentiala, puternica la viata academica, iar Universitatea "Babes-Bolyai" are un cuvant greu de spus aici. Eu incurajez orice dialog si nu vad in prezent probleme. Exista si cooperare, dar si competitie, e normal.

Dar sa stiti ca, de exemplu, o contributie de senzatie au adus-o istoricii clujeni care au transcris Biblia lui Petru Pavel Aron, din secolul 18, din Ardeal, o opera fundamentala a spiritualitatii transilvane. In sase luni, cinci oameni au facut o treaba cat un institut. Fenomenal. Iata ce da Clujul. Deci, ca sa va raspund, nu vad probleme deosebite privind aceasta relatie.

ZIUA de Cluj: Cum se va impaca chimia cu managementul academic?

I.H.: Nu voi abandona proiectele, dar e normal ca de la un anumit nivel al experientei sa te gandesti si la management. Astfel ca imi voi asuma aceasta responsabilitate a managementului Academiei. Nu sunt singur, exista o intreaga administratie care ma va ajuta.

ZIUA de Cluj: Care este deviza care va place cel mai mult si care ar fi potrivita cu noua dvs. functie?

I.H.: "Sa nu fac nimic singur". Sa fiu ajutat, sa contribuim. Sunt un om de echipa si voi cladi o echipa la Academie.