Reorganizarea administrativ teritorială a României alături de revizuirea Constituției sunt două subiecte majore care au penetrat agenda de politică internă a României în luna iunie și se pare că vor fi subiectele dominante ale anului electoral 2012. Indiferent de soarta acestor inițiative, confruntarea electorală de anul viitor se va construi pe suportul imaginii de salvatorul României, respectiv pro și contra modernizarii României. După anticomunism, reformă și anticorupție, tema modernizării va fi următoarul instrument de comunicare (mai degrabă manipulator decât persuasiv) pentru a stoarce voturile cetățenilor. Acest curs al tematizării condus autoritar de la Palatul Cotroceni este urmat de opoziție, care nu reușește până acum să-și impună propriile teme sau să demoleze subiectele propuse de principalul reprezentant al puterii.
Pe termen scurt, reorganizarea administrativ teritorială a României în varianta propusă de PDL pune în dificultate coaliția aflată la putere. Consecințele acestei variante sunt inacceptabile pentru Uniunea Democrată Maghiară din România iar sub acest aspect există un consens al întregii comunități. Redesenarea frontierelor administrative conduce la dispariția celor două județe în care minoritatea maghiară din România este majoritară. Potrivit datelor ultimului recensământ național ponderea maghiară în județul Harghita este de 84,6% iar în Covasna de 73,8%.
În noul județ în care s-ar încorpora actualele entități administrative Harghita și Covasna ponderea maghiarilor ar fi doar de 29,9%. O astfel de măsură ar afecta grav capacitatea de reprezentare politică a comunități maghiare din România, careia i s-a acordat întotdeauna (chiar și pe vremea comunismului când entitatea administrativă maghiară autonomă a fost divizată în trei județe ca măsură de asimilare) o entitate administrativ teritorială în care au fost majoritari.
Orice reorganizare administrativ teritorială a României trebuie să aibă ca rezultat o entitate administrativă în care cetățeni români aparținând minorității naționale maghiare vor fi în continuare majoritari. În caz contrar, România ar încălca Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale (încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995 – ratificată de România prin Legea nr. 33/1995), care prin art. 16 obligă părțile state semnatare să se abțină să ia măsuri care, modifcând proporțiile populației din arii locuite de persoane aparținând minorității naționale, sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților decurgând din principiile înscrise în convenția-cadru. Redesenarea ”frontierelor” administrative alături de modificarea circumscrițiilor electorale în defavoarea ponderii minorităților naționale care locuiesc în mod tradițional în acestea fac parte dintre măsurile reținute cu titlu de exemplu de raportul explicativ al convenției internaționale în cauză.
Ori, efectul indirect al proiectelor de reorganizare administrativă propuse de partidele majoritare ale puterii și opoziției ar avea efecte negative indirecte asupra drepturilor minorității naționale maghiare din România. Prin scăderea puterii politice a maghiarilor din România vor fi afectate și elemente ce țin de cultura și dezvoltarea economică a acestei comunități. Astfel, se demolează legal, pe calea redesenării limitelor administrative entitatea simbolică a Ținutului Secuiesc.
Desigur, acestă problemă apare și în cazul altor județe în care cetățenii români de etnie maghiară, chiar dacă nu sunt majoritari, au o pondere însemnată.
Subiectul reorganizării administrativ teritoriale a României apare pe agenda de politică internă în aproprierea termenului de adoptare a proiectului de lege al statutului minorităților naționale din România. Adoptarea acestui proiect de act normativ pune în dificultate PDL și pe președintele Traian Băsescu. Forma de autonomie culturală consacrată în proiecul de lege este greu de susținut din punct de vedere electoral pentru principalul partid de guvernământ. Legiferarea autonomiei culturale în paralel cu reorganizarea administrativ teritorială a României având ca rezultat desființarea județelor în care maghiarii din România sunt majoritari apare ca o soluție de echilibru a președintelui Traian Băsescu și a PDL în subiectul relației dintre majoritatea română și minoritatea maghiară din perspectiva consecințelor politice și electorale.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
