Lucian Duta, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, a discutat online cu cititorii HotNews.ro despre cum va arata Romania in era asigurarilor medicale private.
Nota redactiei:
- Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
- Va rugam sa nu adresati mai mult de doua intrebari pentru a da posibilitatea invitatilor sa raspunda la cat mai multe probleme ridicate de cititori.
Alegeri SUA
Un alt aspect: ar trebui introduse clasele de risc, iar asigurarea de sanatate sa fie platita in baza incadrarii intr-una din aceste clase de risc. De exemplu: un fumator se incadreaza automat intr-o clasa de risc ridicata. O persoana care s-a accidentat cu o petarda sau a participat la o incaierare gen Ruginoasa (jud. Iasi) se incadreaza, de asemenea, intr-o clasa de risc ridicat; isi va plati singura tratamentul si, pe viitor, va plati o prima de asigurare de sanatate mai mare.
Un alt aspect: o persoana care plateste asigurarea de sanatate ar trebui sa aiba prioritate la consult si tratament fata de o persoana care nu plateste asigurarea de sanatate.
Un alt aspect: sunt publicate undeva cheltuielile detaliate pe fiecare beneficiar de servicii de sanatate? Ar trebui sa se stie citi beneficiari sunt si platitori de contributii la asigurarile de sanatate.
Sistemul este unul social de sanatate nu unul privat care este nesustenabil si nici nu caracterizeaza Europa.
2. Fondurile pentru asigurarea de stat sunt gestionate de organizatii NON-PROFIT. Ele sunt supuse unor reglemantari guvernamentale stricte si sunt constituite din contributia lunara a angajatilor si angajatorilor. O parte a acestor fonduri e finantata de stat (asistenta financiara) pentru a acoperi asigurarea persoanelor care nu au fost niciodata angajate sau nu platesc pentru sistem.
3. Exista un sistem de preturi uniform in toata Germania numit DRG (un sistem de spitale clasificate). Acesta include plata medicilor, serviciile medicale, mancarea si cazarea din spital.
4. Exista reglementari guvernamentale stricte care stabilesc calitatea actelor medicale iar serviciile medicale sunt supravegheate in mod continuu. Sunt colectate date prin diverse proceduri, fiind analizate sistematic (o rutina) de agentii guvernamentale.
5. Sistemul de spitale din Germania este foarte vast avand aproximativ 2000 de spitale care sunt grupate in functie de apartenenta:
a. 55% dintre spitalele din Germania apartin statului.
b. 38% dintre spitale apartin unor organizatii non-profit.
c. 7% dintre spitale apartin unor societati comerciale.
6. Spitalele din Germania sunt faimoase pentru criteriile inalte de performanta pe care le impun. Ele au cei mai bine calificati medici care sunt acceptati sa practice ca specialisti numai dupa o pregatire lunga si intensiva.
7. Spitalele din Germania au de regula camere cu doua paturi, pentru doi pacienti. In aceste spitale se poate plati o taxa suplimentara pentru cei care doresc o camera doar pentru ei.
8. Nu exista liste de asteptare pentru operatiile importante si pentru tratamente.
Intrebare: Cum comentati ?
Nu exista asiguratori Non profit
Si la noi DRG si va ramane sunt incluse TOATE cheltuielile
Da DAR Germania are un plan NATIONAL de paturi nu oricine, oriunde poate infiinta un spital oricat de mare, numarul de paturi pe zone / landuri si specialitati este limitat. O parte din aceste paturi au contract cu CAS iar contractul cu CAS este dependent de nevoia de servicii, pavhetul oferit si pretul acestor servicii
Legea prevede un sistem echilibrat in atributii si fara suprapuneri periculoase care asigura standardizarea calitatii – ANCIS, controlul respectarii prin evaluare CNAS si MS isi pastreaza inspectia sanitara
Pe linga definirea pachetului de beneficii sunt precizari clare despre zonele si activitatile ce pot si sunt programabile. Ex. Stentul coronarian in acut nu este temporizat nu are liste de asteptare dar stent pt obstructii incomplete, necritice poate avea diverse perioade de asteptare iar proteza de sold asteapta in medie 6-12 luni.
2. Ce se intampla intr-o localitate (de obicei sat sau comuna) cu 1-2 farmacii unde pacientii au semnat intr-o mare proportie cu casa de asigurari x iar farmacia este in contract cu casa y ??
Asta, bineinteles, daca farmacia nu va putea sa elibereze retete pentru orice asigurat, INDIFERENT de casa la care cotizeaza.
Exista scheme de egalizare a riscului, ser vor prelua cele mai dezvolate modele – Olandez SIUI ofera majoritatea datelor necesare construirii acestor indicatori; pentru a pondera consumul de resurse intre asiguratii tineri si sanatosi si cei cu boli si nevoi numeroase. Acesta este un risc de care suntem constienti si avem mijloace sa-l prevenim.
Foarte putini ar putea plati 20.000 euro pe an in medie 7 ani pentru dializa sau peste 50.000 euro unele terapii oncologice ca sa nu mai spunem de 150.000 euro cat poate ajunge un transplant medular nu din cele cu complicatii severe
Pachetele suplimentare vor acoperi activitati dorite de asigurati, care ne fac viata mai usoara si ne asigura un plus de ingrijire in zona non-vitale, de comfort, preventie etc.
2. De ce coplata este diferentiata in functie de venitul persoanei. Pentru aceeasi boala cineva plateste o suma, iar altcineva o alta suma?
Este f. posibil ca o persoana cu venituri mici sau chiar neafectate de coplata sa necesite investigatii/operatii scumpe, de ce ar trebui sa platim unii 1/12 din venitul anula si alta persoana nimic?
3. Nu este normal ca fiecare CJAS sa se transforme in cate o societate de asigurari medicale. Daca acest lucru se va petrece, va fi un imens conflict de interese si se va constata ca banii platiti de contribuabili tot pe apa sambetei se vor scurge....
Da firmele de asigurari pot interveni eficient ele avind instrumente administrative de control a prescrierii, abuzului si actiunii neetice a furnizorilor
Orice medicament sau dispozitiv are un cost propriu iar efectul sau poate fi cunatificat stiintific / Health technology asessment – CNAS si MS au realizat primii pasi in dezvoltare acestui ssitem ce va fi mentinut, dezvoltat si continuat de stat prin ANCIS si CNAS dar si de asiguratorii privati
2. De ce nu vreti sa invatati din sistemul nemtesc prezentat mai sus de Pacient? sau e mai simplu sa continuati jecmanirea celor care muncesc si sa le aruncati praf in ochi ca se va schimba ceva cand din ce vad din noua lege cei care muncesc vor plati si mai mult si vor primi fix nimic.
Credeti ca un pensionar cu 800 de lei pe luna din care majoritatea se duc pe medicamenta va putea co-plati ceva ?
Sunt curios cati doctori vor mai ramane in sistem dupa ce nu vor mai lua spaga (sau mai bine zis nu li se va mai da spaga) dupa aplicarea legii si se vor multumi cu salariul de nimic de aici !
Parerea mea e ca intr-adevar legea trebuia schimbata, dar serviciile oferite fiecaruia ar trebui facuta in functie de cat cotizeaza fiecare pentru baza . De ex. daca o persoana are 10.000 salariu credeti ca suma platita luna nu este de ajuns si pentru un pachet suplimentar fata de cel baza !?
Plata procentual din valoarea serviciului avea un rol important in implicarea activa a utilizatorilor, beneficiarilor serviciilor in controlul eficientei utilizarii banilor: un pacient / 5 milioane de pacienti de fapt vor urmari si citi decontul dat de spital pentru fiecare internare mult mai atent si direct decit ar putea sa o faca orice asigurator actual sau viitor cel putin sub aspectul realizarii efective a analizelor, tratamentelor si celorlalte elemente prinse in factura.
2. Cat trebuie sa platesc in plus daca vreau sa ma tratez la un spital/medic cu care asiguratorul meu n-are contract? Ca v-am tot auzit spunand ca pacientii au voie sa-si aleaga liber medicul dupa cat de bun e.
Legea prevede o plata suplimentara – penalitate maxima de 5% si posibilitatea recuperarii platii facute la alt furnizor
Asigurarea suplimentara este in UE cea care imi da acees unde vreau si in conditiile stabilite de contract
specialisti in activitati de suport si personal auxiliar ce pot fi preluati de firmele din zona geografica de domiciliu,
specialisti in asigurari de sanatate ce vor fi “vanati” de asiguratori dar si de sistemul public de control si evaluare
personal de conducere care se va adresa pietii libere in functie de competentele personale
As avea si eu o singura intrebare. Vi se pare normal ca daca o persoana X face 17-21 ani de scoala, munceste 14 ore/zi si are un salariu de 3000 EUR, platind contributii la sanatate in valoare de 300 EUR, sa aiba aceleasi beneficii din partea sistemului public de sanatate ca si o persoana Y care a facut 8 clase munceste 8 ore/zi are un salariu de 150 EUR, platind contributii la sanatate in valoare de 15 EUR?
Desigur trebuie sa existe si un element social si nu putem sa o lasam pe persoana Y sa moara dar totusi pe de alta parte cel care plateste 300 EUR/luna ce primeste in schimb? Este considerat fraier. La noi contributiile de sanatate sunt un impozit nu o "asigurare". O asigurare presupune sa ai beneficii in functie de cotizatie...
Puteti spune ce se va intampla cu cei care sufera de afectiuni incluse in prezent in programele nationale de sanatate, daca se va ajunge la schimbarea legislativa preconizata? In ce conditii se va putea accesa tratamentul necesar? Dar pentru cei ce se afla, deja, inclusi in astfel de programe?
1.Care vor fi criteriile (conditiile) in functie de care se va face diferentierea intre spitalele institutii publice, respectiv spitalele strategice si celelalte tipuri de spitale, respectiv fundatii, societati comerciale, etc ?
2. Credeti ca e posibila supravietuirea unui spital judetean de urgenta in conditiile aparitiei spitalelor private, spitale private ce vor oferii servicii medicale de calitate superiora, in situatia in care actualmente, desi un spital judetean de urgenta detine monopolul zonal a numeroase servicii medicale, finantarea acestuia este insuficienta.
3. Ce veti face in sensul stoparii sau cel putin a reducerii capusarii sistemului de sanate de catre producatorii de medicamente inovative, care prin "atentiile" acordate medicilor incurajeaza prescrierea de medicamente originale in detrimentul celor generice, situatie ce implica cheltuieli pe care bugetele spitalelor in conditiile actuale nu si le permit ?
2.Categoric da.Pentru ca spitalul de urgenta judetean este in primul rand spital de stat, iar prin eventuala sa transformare in fundatie va putea beneficia de fonduri suplimentare de la comunitatea locala, isi va putea angaja un numar de doctori competenti care vor fi platiti transparent si foarte bine. Spitalul public are un avantaj fata de privat pentru ca el va fi in continuare sustinut de catre stat la nivelul investitiilor si chiar la nivelul salarizarii personalului: comunitatea locala poate veni singura sa-si plateasca doctorii.
3. Chiar daca ma repet raspunsul e acelasi ca mai sus. Ghidurile de diagnostic si tratament pe care finantatorul le va impune furnizorilor de servicii va garantez ca ii va obliga sa foloseasca medicamente generice, identice ca efect cu cele inovative dar mult mai ieftine.
1. Aveti idee cati bani se duc pe apa sambetei (in buzunarele largi ale managerilor si directorilor financiari contabili) din banii pe care ii decontati spitalelor in baza contractelor incheiate cu CJAS teritoriale?
2.Nu cred ca nu stiti ca achizitiile de medicamente se fac in schimbul unor comisioane considerabile pe care trebuie sa le plateasca furnizorii de medicamente managerilor si directorilor financiari contabili.
Ne mai miram ca sistemul de sanatate a ajuns unde a ajuns? Dupa ce ca este subfinantat mai sta si cu robinete deschise.!
1.Banii colectati de la contribuabili se duc intai la stat, respectiv CNAS, si apoi la casele private de sanatate?
Rolul CNAS ar trebui sa fie de control doar!!!!
2.In ce consta pachetul minim de servicii? si cat costa?
Cu speranta ca vom primi lamuriri suplimentare, asteptam raspunsul Dvs.
2. Am raspuns deja mai jos.
CNAS administreaza 4,5 miliarde de euro pe an. De ce credeti ca acesti bani ar fi mai bine cheltuiti de catre 10 firme separate? Cel putin 20% din acesti bani in loc sa mearga catre spitale s-ar duce catre cheltuieli administrative: pe 10 directori generali cu 10 masini, pe 10 sisteme informationale, pe cheltuieli de marketing a 10 firme, (sa atraga pacienti la firma lor), pe 10 sedii, etc.
Ce anume nu functioneaza cu CNAS si nu cumva este de datoria dvs. sa faceti CNAS sa functioneze cat se poate de bine? Daca nu va pricepeti, de ce nu lasati manageri mai priceputi?
1. Cum poate fi depolitizat managementul spitalelor ce urmeaza a ramane publice in situatia in care unul dintre pricipalele motive ale situatiei dezastruoase in care este sistemul sanitar este tocmai managementul defectuos, neresponsabil si aservit intereselor politicului ?
2. Credeti ca externalizarea personalului nemedical (TESA) din spitalele ce urmeaza a ramane publice este o solutie pentru eficientizarea functionarii acestora ?
Multumesc anticipat
Sunt de acord cu noua lege, eu deja am incheiat o polita de asigurare pentru boli grave pentru ca stiam ca degeaba platesc la sistemul public atat timp ca serviciile de care as beneficia , eventual, ar fi execrabile.
in cadrul Programului National de Oncologie, costul mediu/bolnav tratat/an realizat la nivel national a fost de 10.748,38 lei, cu 32,48% mai mare decat
nivelul maxim de 8.113,46 lei, stabilit și aprobat prin Ordinul nr.264/407/2010;
in cadrul Programului National de Diabet, costul mediu/bolnav tratat cu insulină/an realizat la nivel national a fost de 1.518,98 lei, cu 32%, mai mare
decat nivelul maxim de 1.150 lei, stabilit și aprobat prin Ordinul nr.264/407/2010. Costul mediu/bolnav tratat cu ADO/an realizat la nivel national a fost de 414,15 lei, cu 41,6%, mai mare decat nivelul aprobat de
292,37 lei, iar costul mediu/bolnav tratat cu ADO + insulină/an realizat la nivel national a fost de 2.290,37 lei, cu 91%, mai mare decat nivelul aprobat
de 1.195,16 lei;
Cum va explicati ca au existat aceste depasiri in conditiile in care tot dvoastra ati semnat pentru limitarea platilor ?
Ce anume nu va contine pachetul de baza ?
2. De ce noua lege nu stabileste un prag superior (de ex. max. 5% )pentru profitul tuturor operatorilor privati din sanatate?
3. Ni se tot dau exemple de organizare din tarile dezvoltate dar se uita aspectul esential si anume ca 5.5% dintr-un salariu mediu de cca. 300 EURO nu este egal cu 5.5% dintr-un salariu mediue de, sa zicem, 1200 EURO. Iar un asigurator privat din acele tari incaseaza in medie cca. 300 EURO/luna de la un asigurat pe cand in Romania prima maxima va fi de 50 EU/luna. Cum se vor putea asigura servicii egale daca acestea, inclusiv medicamentele au acelasi pret in Romania ca si in tarile dezvoltate?
VA ROG SA NU NE MAI CONSIDERATI PE TOTI NISTE INAPOIATI MINTAL CARE INGHIT TOT CE NI SE SERVESTE DE CATRE POLITICIENI !
2.Legea va stabili un prag maxim de profit pentru asiguratorii privati si mai ales limita maxima a cheltuielilor de administrare.
3.E adevarat ca sumele pe care le vor administra asiguratorii privati sunt mult mai mici decat in tarile occidentale. Ce ne-am propus e sa obtinem calitate maximala pentru acesti bani putini pe care-i avem. Noutatea adusa de asiguratorii privati este standardizarea actului medical cu ghiduri de diagnostic si tratament a caror unic scop este garantarea criteriilor de calitate ale actului medical, impuse de CNAS. STatul obliga asiguratorii privati sa asigure un anumit numar de servicii medicale, cu anumite standarde. Nu ne putem astepta sa atingem aceleasi criterii de calitate cu serviciile occidentale. Avantajul Romaniei este ca nivelul de cheltuieli pentru resursele umane (medici, asistent, etc) e mult mai mic in Romania fata de tarile occidentale.
Merci pentru amabilitatea de a-mi raspunde si va aduc spre stiinta ca au fost trimise observatiile la Dna. Iuliana UNGUR care merita lecturate.
Intrebari:
1. Cum se va face decontarea prestatie medicale in VRAC sau pe pacient (system de tarificareTARMED)
2. Considerati ca o participare de 10 % din factura prestatiei medicale inclusiv medicamente sa fie platita de pacient? In ELVETIA exista aceasta participare si constientiaza pacientul.
3. Cum se monitorizeaza fournizorii de servicii medicale si incurajeaza performanta?
Va felicit pentru acest inceput si veti constata ca defectiunea sistemului nu sunt fondurile financiare !!!
2.Nu ne-am pus problema ca pacientul sa plateasca vreun procent din factura prestatiei medicale. Pachetul de servicii de baza asigura gratuit accesul la serviciile medicale garantate de stat, chiar daca operarea din punct de vedere financiar se face de catre casee private.
3. Monitorizarea furnizorilor va fi facuta de catre finantator pe baza standardizarii actului medical, iar urmarirea performantei va fi evaluata periodic atat de catre asiguratorii privati si de catre CNAS pentru a respecta criteriile de calitate pe care vrem sa le impunem.
Pe scurt:
1. Vom plati mult mai putin decat acum avand in vedere ca vom primi doar pachetul minim? Asa ar fi normal.
2. Am cinzeci si cinci de ani, de douazeci nu mi-am luat concediu(trebuind sa muncesc din greu datorita conditiilor minunate), sunt la un pas de depresie, organele mele abia se tin, nu am cheltuit pana acum nici un leu de la sistemul de sanatate, desi am cotizat din greu. Cam cat mi-ar lua pe luna un asigurator privat tinand cont ca ma calific cu siguranta in urmatorii doi-trei ani la o operatie de bypass? Ce se intampla cu istoricul nostru? La CASCO cel putin, daca n-ai avut accidente in 10 ani de plata, platesi o nimica toata(sau cel putin asa e intr-o Tara NORMALA)
3. Ce rol au casele de asigurari private daca eu platesc la stat? De ce primesc ele banii de la CNAS? Pentru lucrurile suplimentare, trebuie sa platim direct la aceste case, iar CNAS ar trebui sa plateasca doar diferentele(subventiile(pentru cei care au cotizat din greu pana acum si acum sunt descoperiti)). Asa este? Daca da, de ce nu explicati? Sau vor lua bani de la stat, in functie de varsta, indiferent daca bolnavul este operat sau nu?
4. Stiti cu ce seamana legea asta? Cu hotararea consiliilor locale de a da dreptul unor privati sa-ti ridice masina de pe strada, cand stiau ca numarul masinilor este dublu ca numarul de parcari. Combateti afirmatia mea...
2. Asigurarea privata suplimentara nu este obligatorie. Pachetul de servicii de baza asigura inclusiv intrarea in sistem pentru a te putea opera de bypass. Singurul lucru care este posibil sa se intample este tipul de asteptare, asa numitele liste de asteptare care exista in lume peste tot. Daca cumva boala se acutizeaza si devine urgenta, pacientul are imediat acces in sistem.