Fiecare român aruncă anual 70 de kilograme de mâncare, dar o bună parte dintre ei se gândesc să pună capăt risipei alimentare. Pentru asta, ne vine în ajutor și inteligența artificială.

Risipa alimentaraFoto: Simon Kadula | Dreamstime.com

• 85% dintre români obișnuiesc să cumpere produse alimentare de câteva ori pe săptămână sau chiar zilnic/aproape zilnic.

• 7 din 10 români au în vedere reducerea cantității de mâncare aruncată la gunoi.

• 59% dintre români cumpără mai multe produse alimentare dacă le este foame când merg la cumpărături.

• Reprezentanții Generației Z (18-24 ani) risipesc cele mai multe alimente din cauza achiziționării excesive de produse (57% vs. 47% total eșantion).

În România, recent a fost promulgată legea pentru stoparea risipei alimentare, conform căreia consumatorii vor avea acces la prețuri reduse pentru alimente înainte de expirarea acestora, iar procedura de donații de alimente către organizațiile neguvernamentale va fi simplificată.

Românii sunt generoși când vine vorba să doneze alimente

Federația Băncilor pentru Alimente din România, împreună cu cele nouă Bănci pentru Alimente din București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați au anunțat că, într-o primă etapă a Colectei Naționale de Alimente, s-au strâns 200,97 tone de alimente donate (cu 171 tone mai multe față de ediția precedentă), echivalentul a 937 porții de hrană oferite pentru persoanele care cu greu își procură hrana de fiecare zi. Aproape 1000 de români au cumpărat și donat alimente de bază neperisabile; în medie, fiecare a dăruit aproximativ 1 kg de alimente.

Care sunt alimentele pe care românii le aruncă cel mai des?

În România, sunt risipite aproape 2,5 milioane de tone de alimente, asta inseamnă că fiecare dintre noi aruncă la gunoi aproximativ 70 de kg de mâncare în fiecare an. Legumele, fructele și mâncarea gătită sunt produsele care ajung cel mai des la coș, spune la RFI, Gabriel Sescu, președintele Federației Băncilor pentru alimente.

„În România nu ar trebui să existe această risipă, pentru că noi venim din comunism, din experiența în care nu se găsea mâncare. Însă, din păcate, această experiență, cel puțin pentru cei care sunt trecuți de 50 de ani, pentru părinții noștrii, determină o foamete de cumpărături. Atunci când ai bani, te duci la cumpărături și cumperi, să ai. Și atunci cumperi mai mult decât îți trebuie, mai mult decât poți să consumi în mod normal. Iar când discutăm despre risipa din familie, din gospodărie, ea începe cu achiziționarea de cantități mai mari decât cele pe care cineva reușește să le consume în timp util cu familia lui. Și atunci recomandarea este să nu mergem la cumpărături flămânzi, să mergem cu o listă și să nu ne abatem de la listă. Pentru că, așa cum am spus mai devreme, produse în ziua de astăzi există. Important este să ai resursa cu care să cumperi acele produse. Mai degrabă mergi de trei ori pe săptămână până la magazinul din proximitatea ta și să iei produsele de care ai nevoie și iei mai puțin, știind foarte clar că peste două zile te poți întoarce să iei o pâine proaspătă, legume, fructe și așa mai departe.

În primul rând, legume și fructe care se deteriorează mai ușor. Vara, mai repede, să spunem iarna, poate un pic mai greu, pe de o parte, pe de altă parte, hrana gătită. Din reflex, multe persoane gătesc mult mai mult decât consumă ei în casă. O altă problemă este da, a cantităților. Gătim atât cât știm că putem să consumăm. Gaz este, nu mai este ca altădată, să te trezești la 4 dimineața ca să ai gaz, să gătești. Resursele sunt în general limitate și trebuie să fii atent ca ceea ce achiziționezi să fie și consumat, pentru că altfel, fără să vrei, pur și simplu arunci bani la gunoi", spune Gabriel Sescu

Eforturi pentru reducerea risipei alimentare în rândul românilor. 7 din 10 români au în vedere strategii pentru a reduce cantitatea de mâncare aruncată la gunoi

Principalele categorii de produse aruncate la gunoi sunt mâncarea gătită (48%), legumele (37%), pâinea sau alte produse de panificație (35%) și fructele (34%).

În rândul celor cu vârste între 25 și 34 de ani, risipa mâncărurilor gătite este menționată într-o proporție mai mare (65%), în timp ce bărbații au tendința să arunce mai multe legume decât femeile (42% bărbați vs. 33% femei).

Îndreptându-ne atenția către cauzele risipei alimentare, cei mai mulți dintre români indică achiziționarea excesivă de produse și expirarea termenului de valabilitate înainte de a fi consumate (47%), precum și gătitul în exces (38%). Tinerii între 25 și 34 de ani sunt mai înclinați să cumpere în exces (56%) și să gătească mai mult decât pot consuma (49%), aceste comportamente reflectând o tendință semnificativ mai mare către consumerism în stilul de viață al tinerilor.

În comportamentul românilor poate fi observată și conștientizarea crescută a importanței gestionării eficiente a alimentelor, principalele măsuri luate în considerare de aceștia pentru a reduce risipa alimentară fiind depozitarea și congelarea corectă a alimentelor pentru a le prelungi perioada în care pot fi consumate (73%), evaluarea corectă a porțiilor de mâncare necesare pentru a găti doar cât este nevoie (71%), pregătirea unei liste de cumpăraturi care să fie respectată (71%) și achiziția de produse alimentare pentru perioade scurte de timp (65%).

Femeile sunt mai deschise decât bărbații să adopte măsuri pentru reducerea risipei alimentare, având în vedere că acestea sunt cele care au o implicare mai mare în gestionarea alimentelor și a gospodăriei. Dacă analizăm segmentele de vârstă, se poate observa că persoanele mature peste 55 de ani sunt mai predispuse să depoziteze și să congeleze corect alimentele pentru a le prelungi perioada de consum (84%).

„Rezultatele studiului evidențiază o conștientizare tot mai mare în rândul românilor cu privire la nevoia de a reduce risipa alimentară, motivațiile putând fi influențate atât de considerente financiare, cât și de aspecte ce țin de responsabilitatea față de protejarea mediului înconjurător. Observăm că majoritatea românilor sunt deschiși să adopte strategii pentru a reduce cantitatea de mâncare aruncată la gunoi și să își adapteze comportamentele în acest sens. Astfel că, este esențială educarea și spijinirea consumatorilor în adoptarea unor comportamente responsabile, în vederea diminuării risipei alimentare”, a menționat Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research.

6 din 10 români cumpără mai multe produse alimentare dacă le este foame când merg la cumpărături

71% dintre cei intervievați consideră că pierd sub 50 RON într-o săptămână obișnuită din cauza risipei alimentare, în special cei peste 55 ani (89%), în timp ce 19% consideră că pierderea este între 51-100 RON, în special tinerii între 18-34 ani (32%, arată cel mai recent studiu al Reveal Marketing Solution transmis în această săptămână.

În ceea ce privește planificarea mesei de Paște, majoritatea românilor (79%) vor păstra tradiția luând masa acasă și consumând mâncare pregătită în propria locuință. De asemenea, 3 din 4 respondenți apreciază că proporția de alimente pe care o vor arunca la gunoi, raportându-se la cantitatea totală de alimente din gospodărie în perioada sărbătorilor de Paște este de aproximativ 10%.

„Ne angajăm să continuăm să educăm și să sprijinim consumatorii în adoptarea unor comportamente responsabile și sustenabile. Mai mult decât atât, ne propunem să intensificăm eforturile pentru reducerea risipei alimentare și să colaborăm strâns cu partenerii și comunitatea pentru a promova practici alimentare mult mai responsabile și durabile. Credem că numai prin inițiative și colaborare activă, suntem convinși că putem contribui la construirea unui viitor mai sustenabil pentru toți„, a spus Elena Pap, CEO Up România.

Conform datelor studiului, se observă că există o tendință semnificativă în rândul românilor de a cumpăra mai mult dacă le este foame când merg la cumpărături. Mai exact, 6 din 10 respondenți declară că, în astfel de situații, achiziționează mai multe produse. Acest comportament se traduce într-o creștere a achizițiilor cu până la 10% pentru 51% dintre respondenți, sau între 10%-30% pentru 41% dintre aceștia.

Referitor la comportamentul responsabil la cumpărături, 57% dintre cei intervievați declară că și-ar dori să existe o zonă cu produse la preț special pe care să le cumpere și să le consume imediat, în special cei intre 35 si 44 de ani (65%), iar 53% dintre respondenți și-ar dori să aibă cât mai multe opțiuni de a cumpăra vrac sau la bucată.

În plus, se remarcă faptul că 9 din 10 români au obiceiul de a verifica termenul de valabilitate al produselor pe care le cumpără, tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani adoptând acest obicei într-o mai mică măsură (77%). De asemenea, 86% dintre cei care verifică termenul de valabilitate al produselor afirmă că fac acest lucru de cele mai multe ori sau chiar întotdeauna.

În contextul comportamentului responsabil al românilor în momentele când aleg să mergă la restaurant, se evidențiază faptul că aceștia ar fi mai predispuși să acționeze responsabil dacă ar fi informați și susținuți în a lua mâncarea neconsumată la pachet (61%) și dacă ar avea posibilitatea de a alege între două tipuri de porții, medii și mari (50%).

Generația Z (18-24 ani), lider în risipa alimentară

Conform datelor studiului, reprezentanții Generației Z (18-24 ani) sunt mai predispuși să risipească alimente. Mai mult de o treime dintre aceștia declară că pierd între 51-100 lei într-o săptămână obișnuită din cauza risipei alimentare (36% Generația Z vs. 19% total eșantion), în timp ce majoritatea românilor pierd sub 50 lei (71% total eșantion vs. 51% Generația Z).

Privind cauzele risipei alimentare, tinerii între 18-24 ani menționează în mai mare măsură că le lipsesc informații cu privire la măsurile anti-risipă (19% vs. 10% total eșantion) și că obișnuiesc să cumpere mai multe produse decat cele necesare (57% vs. 47% total eșantion). La o privire mai atentă, putem observa că cel mai adesea aceștia aruncă la gunoi produsele lactate (43% vs. 16% total eșantion) și produsele din carne (23% vs. 10% total eșantion).

De asemenea, reprezentanții Generației Z sunt mai puțin deschiși să adopte diferite măsuri de reducere a risipei alimentare, precum achiziția de produse alimentare pentru perioade scurte de timp (51% Generația Z vs. 65% total eșantion).

Au apărut și primele aplicații de combatere a risipei alimentare

Startup-ul românesc Bonapp.eco, care a lansat o aplicație de combatere a risipei alimentare, a anunțat, într-un comunicat că a încheiat o rundă de finanțare pre-seed de 600.000 EUR și estimează să ajungă la venituri de un milion de EUR în 2024.

Investiția a fost realizată de business angels și prin intermediul SeedBlink, platforma de coinvestiții pentru startup-urile europene din domeniul tehnologiei.

O altă aplicație este Bonapp.eco, startup care comercializează la preț redus alimente care se apropie de data de expirare, lansat în noiembrie 2021 de antreprenorul în serie Grégoire Vigroux, Diego Roy de Lachaise, fost consultant în tehnologie în cadrul KPMG, și Luka Zivkovic, antreprenor în food tech.

Munch, aplicație care ajută la reducerea risipei alimentare s-a lansat în România pe 25 martie, marcând un moment crucial în misiunea sa de a combate risipa de alimente și de a se extinde în regiune.

„Această finanțare ne permite să ne stabilim o prezență solidă în România, începând cu București, iar apoi în celelalte orașe ale țării. Suntem foarte încântați că vom dezvolta conceptul Munch într-o țară recunoscută pentru mâncarea sa delicioasă și pentru ospitalitate. Căutăm persoane pasionate care doresc să aibă un impact real pentru a ne însoți în misiunea noastră de a combate risipa de alimente”, a declarat Bence Zwecker, CEO Munch.

Care este situația în alte state din UE

• În cadrul proiectului european PULSE, HotNews.ro împreună cu partenerii de la VoxEurop, Denik Referendum și Mediapool au analizat situația risipei alimentare din mai multe state europene.

În 2020, risipa alimentară în Franța era estimată la 8,7 milioane de tone, potrivit Ministerului Agriculturii. Aceste cifre evidențiază faptul că numai gospodăriile generează 46% din totalul deșeurilor alimentare, urmate de industriile agroalimentare (20%), sectoarele de producție și catering (14 și 13%) și distribuție (7%).

Ultima lege în acest sens datează din 2020, când autoritățile au introdus o interdicție privind eliminarea articolelor nealimentare dacă acestea nu au fost vândute.

Parisul și-a impus să reducă risipa alimentară până în 2025 cu 50%, față de nivelul atins în 2015. În această perspectivă, diverse inițiative au văzut lumina zilei: legea din 2020 menționată mai sus a introdus și o etichetă „anti-risipă” pentru a distinge produse al căror lanț de producție s-a dovedit că reduce la minimum deșeurile.

În cele din urmă, la scară mai mică și mai privată, o franciză numită „NOUS anti-gaspi” a deschis acum câteva supermarketuri în toată Franța, care vând exclusiv produse care ar fi fost aruncate în magazinele clasice, la preț redus.

Potrivit ONG-ului Zachraň jídlo (Salvați alimentele), Cehia nu a stabilit o strategie sau repere pentru a reduce în mod sistematic risipa de alimente, în ciuda angajamentului de a face acest lucru prin acorduri internaționale, ne-au transmis partenerii de la Denik Referendum.

Majoritatea acțiunilor statului, conform ONG-ului, au de-a face cu redistribuirea alimentelor către băncile de alimente, mai degrabă decât cu reducerea risipei. Potrivit ministerului ceh al agriculturii, în 2022, băncile de alimente au colectat în total 9.691 de tone de alimente.

Din 2021, separarea deșeurilor este obligatorie. Dar nu există prea multă motivație în rândul populației, potrivit Denik Referendum. Deșeurile biodegradabile reprezintă anual aproximativ 30-40% din deșeurile municipale mixte din Cehia.

O lege introdusă în 2018 impune obligația supermarketurilor cu o suprafață de vânzare cu amănuntul de peste 400 m2 de a oferi gratuit ONG-urilor alimente sigure neconforme.

Restaurantele, spre deosebire de supermarketuri, nu sunt obligate să ofere alimente băncilor de alimente. Dacă doresc, totuși, pot folosi unul dintre serviciile din sectorul privat.

În Bulgaria, un start-up numit Foodobox lucrează pentru a „salva” alimentele rămase de la restaurante, cafenele, brutării, patiserii, cafenele și chiar „brutării pentru câini” pentru a nu fi risipite, transmit partenerii de la Mediapool. Fondatorul acesteia, Jane Dimitrova, spune că în cei 2 ani și jumătate de când a dezvoltat această aplicație, ea și echipa ei au reușit să „salveze” 50.000 de kilograme de alimente de la risipă.

Oricine deschide aplicația Foodobox poate găsi oferte cu mâncare gătită sau deserturi care sunt reduse cu cel puțin 40%. De obicei, acestea sunt alimente care au fost produse în aceeași zi, dar, din cauza termenului de valabilitate, sunt deja reduse de către unități. Pentru fiecare produs vândut prin aplicație, unitățile primește un comision. Startup-ul lucrează cu restaurante situate în capitala Bulgariei - Sofia, dar și în alte orașe mari precum Varna și Plovdiv. Recent, aplicația funcționează și cu restaurante din București.

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) pentru anul 2022, deșeurile alimentare se ridică anual la 600.000 de tone la o populație de 6,4 milioane de oameni. Peste 420.000 de tone de alimente sunt risipite de industrie, iar restul provine din gospodării, a declarat pentru Mediapool Tsanka Milanova, director executiv al Băncii Bulgare de Alimente (BHF).

BHF este prima organizație profesională care „salvează” alimente și le donează oamenilor săraci în loc să fie aruncate la gunoi. Banca lucrează de mai bine de 10 ani în Bulgaria.

Potrivit datelor BHF, valoarea alimentelor care sunt distruse în diferite sectoare ale industriei alimentare anual în Bulgaria este de aproximativ 2 miliarde leva, ceea ce reprezintă aproximativ 1% din PIB-ul anual al țării. În 2023, BHF a reușit să economisească 169.135 de kilograme de alimente în valoare de aproximativ 1 milion de euro. „Estimăm contribuția socială a alimentelor donate la peste 1,11 milioane de euro, dacă aceeași mâncare este achiziționată la prețuri cu amănuntul în rețeaua comercială”, a spus Tsanka Milanova.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului PULSE, o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, finanțată de Comisia Europeană. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa printre care Gazeta Wyborcza(Polonia), Der Standard- Austria, El Confidencial- Spania, Il Sole 24- Italia, Delfi- Lituania, Denik Referendum- Cehia, EFSYN- Grecia, HVG- Ungaria, Mediapool- Bulgaria.