Comisia Europeana a lansat in urma cu cateva zile procedura de infringement impotriva Romaniei deoarece tara noastra nu isi protejeaza cetatenii de poluarea cu particule fine (praf, PM 10) si a cerut autoritatilor sa ia masuri urgent. Intre timp, vedem cum spatiile verzi devenite proprietate privata sunt betonate, arborii de pe domeniul public sunt decimati de toaletarile excesive, iar bucati din marile parcuri au fost retrocedate. In paralel, Primaria Capitalei nu face benzi de biciclete pentru a incuraja transportul alternativ, iar masinile sufoca centrul orasului. Cum s-a ajuns insa in acest punct? Ce nu functioneaza corect in capitala, de ce sunt expusi bucurestenii acestei poluari? Si, mai ales, de ce reactioneaza mai repede UE decat Romania la o problema care priveste chiar sanatatea romanilor?
Informatia pe scurt
- in septembrie 2014, Comisia Europeana a lansat procedura de infringement impotriva Romaniei deaorece tara noastra nu isi protejeaza cetatenii de poluarea cu particule fine (PM10)
- Capitala este unul dintre cele mai poluate orase cu acest tip de particule
- Primaria Capitalei Capitalei trebuia sa aplice un plan de masuri pentru imbunatatirea calitatii aerului
- Acest plan a fost adoptat in 2010 si prevedea in principal cresterea suprafetei de spatiu verde, incurajarea transportului alternativ si decongestionarea traficului in zona centrala
- in ceea ce priveste cresterea suprafetei de spatiu verde, din 2007 pana in prezent abia s-a realizat inventarul acestor suprafete, insa nu au mai fost create noi parcuri, iar spatiile verzi in proprietate privata au fost decimate
Primaria Capitalei si-a asumat inca de 2010 un plan de masuri pentru a reduce poluarea, insa in mare parte acesta a ramas doar pe hartie. Situatia este cu atat mai grava cu reteaua de statii de masurare a calitatii aerului din Bucuresti nu functioneaza corespunzator, deci nici macar nu se poate masura cat de poluat este aerul si sa se faca raportarile obligatorii catre UE. In rest, spatiile verzi devenite de proprietate privata sunt betonate, arborii de pe domeniul public sunt decimati de toaletarile excesive, bucati din marile parcuri au fost retrocedate, iar majoritatea primariilor de sector plateaza pansele si pomisori la jardiniera pentru imbunatatirea calitatii aerului. In paralel, Primaria Capitalei nu face benzi de biciclete pentru a incuraja transportul alternativ, iar masinile sufoca centrul orasului, ceeea ce contribuie la inrautatirea calitatii aerului.
Pentru reducerea poluarii, institutiile din Bucuresti trebuiau sa aplice 43 de masuri aprobate prin Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului in Municipiul Bucuresti, aprobat in 2010. Dintre acestea 30 trebuiau realizate de Primaria Capitalei.
Printre acestea se numara:
1. Cresterea suprafetei de spatiu verde pana la 26 mp/cap de locuitor pana la sfarsitul anului 2013, astfel incat fiecare locuitor al orasului sa aiba un spatiu verde amenajat public la cel mult 15 minute de mers pe jos.
Registrul Spatiilor Verzi - Kiseleff 45
Foto: PMB
Primul pas facut de Primaria Capitalei a fost realizarea Cadstrului Verde a municipiului Bucuresti, un inventar al spatiilor verzi din Capitala, ca sa stim exact ce avem. Institutia intentiona sa realizeze Registrul Spatiilor verzi inca din 2007, a anuntat ca este gata inca din iunie 2011, dar a fost publicat pe site abia in august 2013. Primaria Capitalei a anuntat ca a finalizat cadastrul verde la sfarsitul lunii iunie 2011.Potrivit documentului, pentru care municipalitatea a platit 9,3 milioane lei, in prezent Bucurestiul are 23,21 mp spatiu verde pe cap de locuitor.
Desi pe harta afisata pe site-ul Primariei Capitalei - Registrul Spatiilor Verzi - sunt trecute si spatii de pe domeniul privat, reprezentantii Primariei Capitalei sustin ca au fost inventariate doar spatiile verzi apartinand domeniului public.
Registrul spatiilor verzi atat pe domeniul public cat si pe cel privat este important pentru protejarea spatiilor verzi din oras deoarece in ultimii ani zeci de hectare de teren au fost defrisate si construite ulterior in lipsa acestui inventar. Practic, fara acest registru, spatiile verzi nu au avut oficial aceasta calitate, desi la fata locului erau arbori.
Anul trecut, Primaria Capitalei a scos la licitatie iventarierea spatiilor verzi aflate pe domeniul privat din Bucuresti, si actualizarea inventarului facut pe spatiile publice, pentru suma de circa 16 milioane de lei. Pana se va realiza insa, probabil zeci de parcele de spatiu verde vor disparea. Cele mai amenintate sunt spatiile verzi dintre blocuri care nu figureaza ca spatii verzi in documentatiile de urbanism, iar primariile de sector dau autorizatii de construire pe ele.
Citeste aici mai mult:
- despre registrul spatiilor verzi
- despre cum au fost distruse spatiile verzi din cartierul Floreasca
Desi anul 2013 a trecut si ne apropiem cu pasi repezi si de sfarsitul anului 2014, Bucurestiul nu are inca 26 mp de spatiu verde pe cap de locuitor. In ultimii ani nu a fost amenajat niciun parc nou in Bucuresti, iar o parte dintre cele existente au fost retrocedate si/sau betonate.
Printre parcurile care au devenit proprietate privata si care sunt amenintate de proiecte imobiliare se numara:
- 5.000 mp din Parcul Bordei care au apartinut lui Costica Constanda si pe care Ministerul mediului trebuia sa ii exproprieze, lucru care nu s-a intamplat nici pana azi;
- 9.000 mp din Parcul Circului care au fost retrocedati;
- 7 hectare din parcul Tineretului;
- 12 ha din Parcul Titan care au fost retrocedate in 2005 de fostul primar al Capitalei, Adriean Videanu, Mariei Cocoru. Acum zona se afla in paragina;
- Parcul Verdi care a fost retrocedat.
Cea mai critica situatie este in Parcul Tineretului unde in luna mai 2014, proprietarii terenului, retrocedat in 2008 Marioarei Micsunescu, au inceput defrisarea arborilor, fiind taiati sute de copaci. Defrisarile s-au desfasurat in ciuda faptului ca Primaria Capitalei nu a dat aviz ca arborii sa fie taiati. Pana acum, proprietarii au fost amendati doar de Primaria sectorului 4 cu circa 5.000 lei, o suma infima pentru un dezvoltator imobiliar. Pe terenul eliberat de arbori, proprietarii construiescun cartier de vile, instanta obligand Primaria sectorului 4 sa emita autorizatia de construire pentru un cartier de vile cu doua etaje. Potrivit Primariei sector 4, pe cele 2 ha sunt circa 500 de copaci care ar urma sa fie taiati.
Daca autoritatile ar expropria macar suprafata retrocedata in Parcurile IOR, Tineretului, Circului si Verdi, Capuitala ar castiga peste 20 de hectare de spatiu verde.
Primaria Capitalei are in plan sa construiasca un parc nou, de 8 hectare, in Ghencea, insa proiectul este din 2009, iar pana acum nu s-a realizat nimic.
Un alt mod de a creste suprafata de spatiu verde a unui oras este prin aliniamentele stradale si scuarurile publice. Desi Primariile de sector au alocat in 2013 circa 340 milioane lei pentru spatiile verzi, pe aliniamentele stradale sunt sute de arbori lipsa sau uscati (o parte victima a toaletarilor excesive facute tot de primarii). Autoritatile prefera sa puna floricele si jardiniere, a caror durata de viata este efemera, in loc sa planteze arbori.
Cu cele 340 milioane de lei, de exemplu, puteau fi expropiate bucatile de parc retrocedate.
O alta problema este ca in ultimii 5 ani, parlamentarii, prin diverse initiative legislative, au incercat sa dea frau liber investitorilor imobiliari sa construiasca pe spatiile verzi, in loc sa adopte legi care sa le protejeze.
2. Piste pentru biciclete si benzi unice pentru transportul in comun
Masinile care obstructioneaza circulatia pe pista de biciclete
Foto: Hotnews
Primaria Capitalei, prin Administratia Strazilor, a platit 11 milioane de euro in 2008 si 2010 pentru amenajarea a 122 km de piste pentru biciclete. In 2012, Politia Rutiera a inchis aproximativ 80% dintre aceste piste deoarece erau nefunctionale.
Pentru a face o noua retea de piste pentru biciclete, in luna aprilie a acestui an, Ministerul Mediului a dat Primariei Capitalei 10 milioane de euro. Abia in luna septembrie, Consiliul General al municipiului Bucuresti si-a insusit banii, iar din cei 10 milioane de euro ar urma sa se construiasca in urmatoarele 18 luni circa 97 km de piste pentru biciclete pe 60 de strazi din centrul orasului. In plus, proiectul prevede amplasarea a 18 puncte de inchiriere pentru biciclete si 78 de parcari publice pentru biciclete.
Banda speciala pentru autobuz pe Splaiul Independentei
Foto: Hotnews
Deocamdata, singura pista functionala din oras este cea de pe bd-ul Buzesti-Berzei si urmeze sa se finalizeze inca o pista pe carosabil pe Calea Victoriei.
In ceea ce priveste benzile unice pentru transportul in comun, pana acum s-au realizat pe bd. Elisabeta, bd-ul Dacia, bd-ul Unirii de la Piata Unirii pana la Piata Natiunile Unite, pe Splaiul Independentei de la Podul Cotroceni pana la Podul Eroilor, pe str. Polona si pe Calea Dorobantilor intre Sos. Stefan cel Mare si Piata Lahovari.
Primaria Capitalei vrea sa introduca sensuri unice si benzipentru transportul public pe mai multe strazi din Capitala. Citeste aici unde.
3. Modernizarea transportului public si dezvoltarea metroului. Introducerea sistemului integrat de taxare
Potrivit unui document facut public de Regia Autonoma de Transport Bucuresti (RATB), aceasta are nevoie in urmatorii trei ani de circa 760 de milioane de lei pentru innoirea parcului auto. De acesti bani ar urma sa se cumpere circa 100 de tramvaie, 200 de trolee si 400 de autobuze. Potrivit documentului, flota RATB are un grad de uzura de 60-90%, unele tramvaie fiind din anii '70 si acest lucru este vizibil pentru bucurestenii care folosesc zilnic in transportul in comun: scaune rupte, mazgalite, interior uzat, fara aer conditionat.
Autobuz RATB
Foto: Hotnews
Intr-un document oficial al Primariei Capitalei se arata ca in perioada 2008-2012 a fost retras din circulatie un numar de 630 autobuze nn-euro, Euro I si Euro II. "RATB are in prezent doar autobuze echipate cu motoare care respecta standardele de emise impuse de reglementarile europene", se arata in documentul citat.
Faptul ca transportul public nu are benzi unice si autobuzele stau blocate in trafic, iar parcul auto este invechit, contribuie la poluarea orasului. Marile capitale europene au devenit constiente de aceste probleme si folosesc pentru reteaua de transport public combustibili din resurse regenerabile.
In capitala Suediei sunt 2.100 de autobuze. Dintre acestea 60 la suta folosesc combustibili din surse regenerabile: Etanol, Biogas si Biodisel. In centrul orasului, toare autobuzele sunt obligate sa nu foloseasca combustibili fosili. "In acest moment din cele 2.100 de autobuze: 250 folosesc biogas, 800 etanol, 200 biodisel, iar restul carburant fosil. Pana in 2016 vrem sa avem 700 de autobuze pe biogaz. Operatorii sunt tentati sa foloseasca mai mult etanol, fiindca este mai ieftin, insa cel mai prietenos pentru mediu este biogasul si incercam sa-i convingem sa foloseasca din ce in ce mai mult acest combustibil. Biogasul este mai scump datorita retelei de distributie. Ca si costuri, un autobuz normal costa 3 milioane SEK, iar unul cu biogas 3,5 milioane SEK, deci nu este diferenta foarte mare. Pana in 2025 vrem ca toate autobuzele sa foloseasca energie verde. Biogasul este produs local din gunoiul menajer. In acest moment toate trenurile folosesc energie din surse regenerabile", a declarat Sara Anderson, reprezentant al Stockholm Public Transport.
Mai mult, Din 2006 Stockholm-ul a introdus si taxa de congestie pentru soferii care tranziteaza cu masina centrul orasului intre orele 6.30-18.30 si este diferentiata in functie de ora: de la 10 pana la 20 de coroane suedeze (20 de SEK - aproximativ 10 lei), insa nu poate depasi 60 SEK/vehicul/zi, indiferent de cate ori intra si iese vehiculul din zona centrala. La orele de varf taxa are cea mai mare valoare - 20 SEK.
In ceea ce priveste metroul din Capitala, de dezvoltarea retelei se ocupa Ministerul Transporturilor. In prezent sunt in lucru doua magistrale noi: Universitate - Drumul Taberei si Parc Bazilescu-Lac Straulesti.
In 2014, din cauza faptului ca Primaria Capitalei nu a platit datoriile catre Metrorex, sistemul unic de taxare a fost desfiintat.
4. Parcari subterane in zona centrala si cresterea taxei de parcare
Parcare neregulamentara chiar in dreptul intrarii in Parcarea de la Universitate
Foto: Hotnews
Singura parcare subterana facuta de municipalitate in centrul orasului este cea de la Universitate. Aceasta a fost inaugurata in toamna anului 2012, fiind realizata in parteneriat public-privat. In aceasta vara, primarul Sorin Oprescu a anuntat ca parcarea subterana privata de la Intercontinental, cu o capacitate de circa 1000 de locuri, va fi modernizata si se vor adauga inca doua rampe de acces, una in fata Teatrului National, pe bd. Nicolae Balcescu si un pe bd. Carol.
Sorin Oprescu a declarat ca in momentul in care se vor finaliza lucrarile la parcarea de la Intercontinental va incepe si construirea parcarii publice subterane de pe Edgar Quinet, sub fantana arteziana de la facultatea de Arhitectura. Aceasta va avea 370 de locuri si se va realiza in parteneriat public-privat cu firma Interparking, investitia ridicandu-se la 5 milioane de euro.
Reprezentantii Primariei Capitalei sustin ca in zona centrala sunt si 4.200 de locuri de parcare trasate pe strada.
Daca in parcarea subterana de la Universitate tariful este de 3,5 lei/ora, la parcarea stradala o ora de parcare costa 1,5 lei. Pretul nu a fost majorat de mai bine de 10 ani si este cunoscut ca un pret mic la parcare incurajeaza masinile sa vina in centrul orasului.
5. Eliberarea trotuarelor de masini. Sanctionarea soferilor care parcheaza pe prima banda
Parcare cu tupeu intre stalpisorii de pe Magheru
Foto: Hotnews
Trotuarele si spatiile publice din centrul orasului sunt sufocate de masini parcate pe trotuar, soferii evitand sa plateasca astfel taxa de parcare. O parte din vina o poarta legislatia proasta care permite soferilor sa parcheze pe trotuar daca lasa liber un metru pentru pietoni. In plus, nu poate fi amendata masina, ci doar soferu, astfel ca politistii trebuie sa astepte pana vine soferul indisciplinat la masina sau sa pazeasca trotuarele. La cate Ordonante de Guvern se dau in fiecare luna si cate legi sunt votate in Parlament, ar putea fi modificat si Codul Rutier, insa pana acum nu s-a dorit acest lucru.
Primaria Capitalei si Primariile de sector pot pune stalpisori pe marginea trotuarelor pentru a-i impiedica pe soferi sa parcheze. In plus, inainte de a-i sanctiona, municipalitatea trebuie sa faca locuri de parcare in zona centrala.
Un rol important in gestionarea acestui fenomen il aveau si primariile de sector, care aveau contracte cu operatori privati pentru ridicarea masinilor parcate ilegal. Aceasta masura s-a aplicat cativa ani in sectorul 1, 2, 3, 4 si 6. In preajma alegerilor locale din 2012, sectorul 2 si 3 au renuntat sa aplice aceasta masura.
6. Alte masuri ce trebuie aplicate de municipalitate:
- realizarea oricarei constructii noi pe suprafete mai mari de 1.000 mp va fi conditionata de amenajarea si intretinerea corespunzatoare a unui spatiu verde cu suprafata de cel putin 30% din suprafata totala a parcelei aferenta proiectului, din care cel putin 2/3 va fi pe sol, iar restul va avea asigurata o grosime a solului care sa permita dezvoltarea vegetatiei de talia arbustilor sau a pomilor mici si conditii de drenare a execesului de umiditate;
- reglementarea prin HCGMB nr 121/2010 a obligatiei proprietarilor si administratorilor de terenuri neutilizate timp de un an de a le ingradi pana la utilizarea acestora;
- inasprirea sanctiunilor contraventionale pentru persoanele fizice si juridice care care nu asigura intretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi detinute in proprietate sau in administrare( (sanctiunile sunt cuprinse in HCGMB 304/2009);
- salubrizarea stradala prin mijloace de aspirare si spalare cu jet puternic de ape pe sub autovehicule in zonele unde prima banda e ocupata de autovehicule stationate;
Agentia de Mediu Bucuresti si Garda de Mediu trebuie sa verifice si sa sanctioneze administratia locala daca a indeplinit planul de masuri pentru reducerea poluarii.
Agentia de Mediu Bucuresti arata in raportul pe anul 2013 ca municipalitatea nu a indeplinit o parte dintre masuri, insa nu vorbeste nimic despre sanctiuni.
Cum se masoara calitatea aerului in Capitala
Statia de masurare a poluarii de pe Calea Victoriei (in dreapta imaginii)
Foto: Hotnews
HotNews.ro a dezvaluit in luna aprilie a acestui an ca statiile de monitorizare a calitatii aerului din Bucuresti nu functioneaza corespunzator.
Totul a pornit de la un raport elaborat de Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti si publicat pe site-ul Primariei Capitalei care spune ca in 2013, in centrul Capitalei, concentratie medie anuala de particule de suspensie (praf) a scazut la 34 micrograme/metru cub fata de 53 micrograme/metru cub in 2008. Normele europene permit o concentratie medie anuala de maxim 50 micrograme/metru cub.
In plus, raportul arata ca anul trecut, in Centrul Capitalei, s-au depasit limitele maxim admise a concentratiei de praf in doar 24 de zile din 365, normele europene permitand insa depasiri pentru 35 de zile. Cel mai prafuit cartier este Drumul Taberei unde situatia este echivalenta cu cea din anul 2008, respectiv circa 50 micrograme/metru cub.
Calitatea aerului in Bucuresti este masurata de 8 statii amplasate in diferite puncte ale orasului: Cercul Militar, Mihai Bravu, Drumul Taberei, Titan, Balotesti, Magurele, Lacul Morii si Berceni.
Potrivit datelor oferite de Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti la solicitarea HotNews.ro, aceste statii nu functioneaza insa in majoritatea timpului, iar potrivit legislatiei ar trebui sa adune date in cel putin 90% din timp ca sa se poata realiza un raport asupra calitatii aerului.
"Pana in 2010 aceste statii au functionat foarte bine, iar datele au fost corecte. Din 2010 insa nu au mai fost bani pentru mentenanta si majoritatea statiilor au probleme. Pentru mentenanta avem nevoie de 50.000 de euro anual. Echipamentele de monitorizare au fost preluate in gestiune incepand cu anul 2010 de Ministerul Mediului, care trebuie sa furnizeze fondurile necesare functionarii corecte. Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti trebuie sa opereze reteaua de monitorizare, dar fondurile trebuie asigurate de minister, noi platind doar chirii, utilitati (energie electrica, comunicatii de date), anumite consumabile- filtre, butelii etc. Agentia a solicitat in fiecare an sumele necesare pentru reparatii, insa acestea nu au fost aprobate, din lipsa de fonduri", a declarat pentru HotNews.ro Gabriel Ciuiu, sef serviciu Monitorizare din Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti.
Problema nu a fost remediata nici pana in prezent desi este vorba de o suma minuscula, doar 50.000 de euro, cam cat a platit Primaria Capitalei pe un chiosc.
1
28
