Circa 1,3 miliarde de lei din bugetul Primariei Capitalei pe anul 2014, adica aproximativ 30% din buget, s-ar putea duce pentru plata unor daune castigate prin hotarari judecatoresti, potrivit primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu. Este vorba de cele 161 de milioane de euro daune cerute de Costica Constanda, 70 milioane de euro - cat ar putea costa demolarea Cathedral Plaza si daunele cerute de investitori, si alti 300 milioane lei pentru datorii ale Electrocentrale Bucuresti (ELCEN). Daca Primaria va pierde toate aceste procese, Oprescu spune ca trebuie sa "inchida" Primaria.
"Avand in vedere ca anul acesta este un an si mai greu financiar existand posibilitatea ca sa platim daune, despagubiri din cauza unui vot politic, si anume ca nu s-a acceptat PUZ-ul lui Constanta, traim cu sabia lui Damocles de a avea de platit 161 milioane euro. Sper sa nu pierdem, fiindca mai este o cale de atac, am exercitat-o si vom avea peste cateva luni ultima infatisare. In acelasi timp, este problema cu turnul de langa Catedrala Catolica prin faptul ca exista o hotarare definitiva si irevocabila pentru demolare. Ea are deja un an si jumatate-doi ani de cand este data si investita cu titlu executoriu. Am inceput sa demaram toate procedurile pentru demolare, dar in momentul acesta noul proprietar se indreapta impotriva noastra pentru ca sa ceara despagubiri. De asemenea, ELCEN, ca raspuns la dorinta noastra de a uni unii cu altii si a rezulta o societate noua, face cunoscut ca la sfarsitul lunii martie are titlu executoriu pe 42 milioane de lei pentru ca in luna septembrie sa aiba titlu executoriu pentru 247 de milioane. In felul acesta, daca ar fi sa ma iau dupa toate lucrurile acestea o sa trebuiasca sa ramanem fara buget, adica sa inchidem Primaria", a declarat primarul general Sorin Oprescu.
Cazul Constanda
In 2008, primarul Capitalei la vremea respectiva, Adriean Videanu, si omul de afaceri Costica Constanda au semnat un contract prin care omul de afaceri a renuntat la terenul din Parcul Bordei si a primit la schimb o suprafata identica in Satul Francez. In contractul de schimb, Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) se obliga sa-i aprobe lui Constanda, in Satul Francez, un Plan Urbanistic Zonal care ii permitea sa construiasca blocuri de 5 etaje.
Fiindca CGMB nu i-a aprobat planul urbanistic, in ianuarie 2010, omul de afaceri Costica Costanda a introdus la Tribunalul Bucuresti o actiune impotriva Primariei Capitalei, in care cerea anularea contractului privind schimbul de terenuri Satul Francez contra Parcul Bordei.
Astfel, omul de afaceri renunta la terenul din Satul Francez si vroia ca municipalitatea sa-i plateasca bani pentru terenul din Bordei si despagubiri. Constanda declara la vremea respectiva ca terenul primit in Satul Francez nu are nicio valoare, deoarece pe el nu se poate construi, in urma refuzului Consiliului General al Municipiului Bucuresti de a aproba PUZ-ul. Alesii locali i-au aprobat PUZ-ul abia in decembrie 2010, dupa ce procesul era deja pe rol.
Tribunalul Bucuresti, sectia a V-a Civila, a decis pe 5 iulie 2011 sa oblige Primaria Capitalei la plata sumei de 165 milioane euro in favoarea omului de afaceri Costica Constanda. Municipalitatea a facut recurs, dar l-a pierdut si pe acesta, sentinta fiind data pe 7 noiembrie 2013. Astfel, instanta a anulat contractul de schimb de terenuri, iar municipalitatea trebuie sa-i plateasca lui Constanda circa 135 milioane de euro reprezentand valoare terenului din Parcul Bordei si dobanda legala aferenta acestei sume, incepand cu data introducerii actiunii ￢ 20.08.2010 pana la data platii efective a sumei, plus cheltuielile de judecata.
Potrivit reprezentantilor municipalitatii, acum Primaria Capitalei mai are o singura cale de atac, la Inalta Curte de Casatiei Justitie, primul termen de judecare fiind in luna iunie 2014.
- Cum a devenit Constanda proprietar in Satul Francez
Omul de afaceri a cumparat inainte de anul 2000 de la familia Lincaru, fostii proprietari, dreptul litigios asupra a 3,3 hectare de teren aflat sub Satul Francez. In 2001 a castigat in instanta dreptul de proprietate asupra terenului. Traian Basescu, la vremea respectiva primar general al Capitalei, a hotarat sa pastreze Satul si i-a oferit lui Constanda, la schimb, in baza Legii 10/2001, 3,3 hectare in Parcul Bordei.
Constanda a vrut sa construiasca acolo cladiri de locuinte, dar municipalitatea s-a opus fiindca era spatiu verde. Omul de afaceri s-a considerat nedreptatit si s-a adresat instantei. Judecatorii i-au dat dreptate, obligand Consiliul General al Municipiului Bucuresti sa-i aprobe blocuri de 5 etaje in Parcul Bordei si sa-i plateasca despagubiri de 18 milioane de euro. La aceasta suma s-au mai adaugat penalitati de circa 12 milioane de euro, suma ajungand la aproape 30 de milioane de euro.
Ca sa nu plateasca acesti bani si pentru ca Bordeiul sa ramana spatiu verde, la inceputul anului 2008, CGMB a hotarat sa faca un schimb de terenuri si sa-i dea inapoi lui Constanda Satul Francez. Inainte de a se face schimbul, omul de afaceri a vandut insa circa 5.000 de metri patrati din Parcul Bordei unor cetateni ucraineni, acesta primind in Satul Francez o suprafata echivalenta cu terenul pe care-l mai detinea in parc, respectiv 2,8 ha.
Ca sa salveze si cei 5.000 de metri patrati din Parcul Bordei, in 2008 Parlamentul a dat o lege prin care declara tot parcul de utilitate publica, urmand ca exproprierea sa fie facuta de Ministerul Mediului. De atunci insa nu s-a mai intamplat nimic.
Cazul Cathedral Plaza
In ianuarie 2013, Curtea de Apel Ploiesti a decis definitiv si irevocabil demolarea cladirii, iar pe 17 septembrie 2013 un executor judecatoresc l-a somat pe primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, sa demoleze turnul de birouri.
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, spune ca a dispus inca din septembrie anul trecut realizarea unei expertize tehnice in vederea stabilirii modalitatilor de desfiintare a constructiei Cathedral Plaza, estimarea costurilor si determinarea impactului asupra cladirilor aflate in vecinatate, insa pentru demolarea cladirii acesta sustine ca este nevoie de inca o sentinta judecatoreasca.
"Prin Dispozitia Primarului General nr. 1024/25.09.2013, emisa in executarea sentintei civile nr. 2520/28.06.2012 pronuntata de Tribunalul Dambovita s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice in vederea stabilirii modalitatilor de desfiintare a constructiei - imobil de birouri Cathedral Plaza, estimarea costurilor si determinarea impactului asupra cladirilor aflate in vecinatate. De asemenea, prin acelasi act administrativ s-a stabilit cu privire la demararea procedurilor prevazute de Legea nr 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea desfiintarii constructiei mentionate. Acest lucru trebuie sa aiba in vedere faptul ca imobilul in cauza nu este edificat pe un teren apartinand exclusiv domeniului public sau privat al municipiului Bucuresti, astfel incat acesta nu poate fi desfiintat pe cale administrativa conform dispozitiilor art 32 si 33 alin 4 din Legea nr 50/1991. In conformitate cu dispozitiile art 28 din acelasi act normativ, in cazul constructiilor fara autorizatie de construire, inclusiv ca efect al anularii autorizatiei, primarul va sesiza instanta de judecata in vederea demolarii acestora", se arata intr-un raspuns trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.
Intre timp, potrivit Primariei Capitalei, dezvoltatorii turnului, Millennium Building Development, au cerut instantei sa oblige Primaria Capitalei sa emita o noua autorizatie pentru turnul de birouri, procesul fiind pe rol.
Sorin Oprescu a declarat ca demolarea Cathedral Plaza costa circa 17-18 milioane de euro. La sfarsitul lunii octombrie 2013, dezvoltatorii Cathedral Plaza sustineau intr-un comunicat de presa ca spera "ca Primaria Municipiului Bucuresti va actiona in beneficiul bucurestenilor si va solutiona cererea sa de intrare in legalitate a cladirii, prin emiterea unei noi autorizatii de construire".
In caz contrar, demolarea ar aduce bucurestenilor daune directe de peste 70 milioane de euro, reprezentand atat costurile operatiunii, cat si daunele pe care Primaria Municipiului Bucuresti va trebui sa le plateasca proprietarului, mai sustin reprezentantii Millennium Building Development.
Proiectul Cathedral Plaza al dezvoltatorului Millennium Building Development (MBD) a fost autorizat de Primaria Sectorului 1 pe 24 februarie 2006. Lucrarile au inceput pe 9 martie 2006. In aprilie 2006, autorizatia a fost contestata in instanta de reprezentantii Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucuresti pe motiv ca afecta atat imaginea, cat si structura Catedralei Sf. Iosif. Din iulie 2007, lucrarile au fost intrerupte de mai multe ori din cauza litiigiilor intre Arhiepiscopie si dezvoltatori. Imobilul a fost terminat in mod oficial in vara anului trecut. La cateva zile dupa, in iulie 2011, Curtea de Apel Suceava a respins cea de a sasea si ultima cale extraordinara de atac promovata de MBD "stabilind irevocabil nulitatea autorizatiei de construire a auto-intitulatei cladiri Cathedral Plaza". In mai 2012 CEDO a respins plangerea formulata de Millennium Building Development (MBD), dezvoltatorul turnului de langa biserica Sfantul Iosif, impotriva Satului Roman.
In 28 iunie 2012, Tribunalul Dambovita l-a obligat pe Primarul Municipiului Bucuresti sa emita decizia privind desfiintarea turnului Cathedral Plaza realizata fara autorizatie de construire legala, autorizatie emisa la solicitarea SC Millennium Building Development SRL Bucuresti, de Primaria sectorului 1. Sentinta a devenit definitiva si irevocabila la inceputul acestui an, in urma deciziei Curtii de Apel Ploiesti.
Datoriile ELCEN
Guvernul a aprobat, pe 27 martie 2013, memorandumul privind fuziunea dintre Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice (RADET) si Electrocentrale Bucuresti (ELCEN). RADET-ul este in subordinea Primariei Capitalei, ELCEN-ul la Ministerul Economiei. Noua entitate rezultata in urma fuziunii este in subordinea Primariei Capitalei.
In primul rand trebuie stiut ca ELCEN are in Bucuresti trei CET-uri care produc energie electrica si termica. 80% din productie este energie electrica, iar restul energie termica. Inainte de fuziune, RADET-ul cumpara energia termica de la ELCEN si o distribuia cetatenilor prin reteau de tevi pe care o are in administrare. In acest moment RADET are la ELECN datorii de 1,3 miliarde lei, dintre care 500 milioane lei reprezinta datoria, iar restul penalitati.
ELCEN furnizeaza energie termica catre RADET in baza unui un contract semnat in 2009 si aprobat printr-un ordin emis de presedintele de la acea vreme al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) Petru Lificiu (PDL). Contractul expira in 2014 si prevede ca RADET trebuie sa achite facturile catre ELCEN in termen de 15 zile. Potrivit primarului Capitalei, Sorin Oprescu, aceasta prevedere este cea care a generat acumularea datoriei de 1,3 miliarde lei, deoarece RADET are nevoie de 30-40 de zile pentru a colecta banii de la populatie, deci nu poate plati in 15 zile. Contractul mai prevede ca presedintele ANRE decide cat costa gigacaloria produsa de ELCEN, pe care apoi o vinde catre RADET, care la randul sau o vinde bucurestenilor. RADET este obligata sa cumpere energia termica de la ELCEN indiferent de ce pret impune ANRE.
Desi prin fuzionarea celor doua entitati, datoria de 1,3 miliarde de lei se stinge, la pachet vin alte cheltuieli uriase.
Este vorba despre datoriile pe care ELCEN le are catre societati comerciale, furnizori, banci si din spusele primarului Oprescu ele se ridica pana acum la circa 300 de milioane de lei.
In plus, atat reteaua de distributie termica cat si CET-urile trebuie modernizate, lucrari care necesita miliarde de euro. Sorin Oprescu a declarat ca, potrivit estimarilor specialistilor, modernizarea CET-urilor costa 1,8 miliarde de euro. Potrivit unui studiu privind eficientizarea RADET, facut public de Primaria Capitalei in 2011, municipalitatea trebuie sa faca investitii de peste 2 miliarde de euro in urmatorii ani in reteaua de distributie a energiei termice. "Reteaua functioneaza din 1966, fiind gandita pentru a furniza energie marilor industrii care margineau orasul. Apa calda de la CET-uri ocolea la Sud, apoi mergea la Nord si apoi in restul zonelor, in forma de ploaie, pentru a incalzi blocurile din cartierele dormitor. De aceea se inregistreaza pierderi foarte mari. CET-urile au imbatranit, ele raporteaza un randament de 42%, dar randamentul real este sub 40%", a declarat Oprescu.
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat ca municipalitatea nu are bani sa suporte aceste investitii, motiv pentru care serviciul va fi concesionat sau se va incheia un parteneriat public privat.
Analiza pe buget
Primaria Capitalei a avut in 2013 un buget estimat de 3,7 miliarde lei si rectificat la circa 3 miliarde lei. Din aceasta suma, circa 2 miliarde de lei merg pentru cheltuielile curente, 800 milioane lei pentru subventiile la RADET si RATB, iar ce mai ramane - la investitii.
0
2
