Lectia croata

de Lacrima Andreica     Ziua de Cluj
Joi, 22 septembrie 2005, 0:00

Nivelul de dezvoltare economica a Clujului este inferior decat cel al orasului croat Split. Acest lucru l-au aflat "pe pielea lor" reprezentantii a 30 de firme transilvanene, care s-au deplasat in Croatia intr-o misiune economica organizata de filiala Cluj a Asociatiei Patronilor si Meseriasilor din Romania (APMR).



Oamenii de afaceri s-au intors dezamagiti din Croatia, pentru ca nu stiau ca o prima vizita oficiala este una de tatonare si nu neaparat una de semnare a contractelor.



Desi autoritatile cauta sa ne convinga cum ca ne dezvoltam, ca imaginea Romaniei in ansamblu dincolo de granitele tarii s-a imbunatatit mult si ca noi, pe parcursul ultimilor ani, ne-am maturizat din punct de vedere socio-economic, realitatea din teren demonstreaza exact contrariul. Aproximativ 30 de oameni de afaceri transilvaneni au vizitat Croatia.



"Clujul este infratit cu Zagrebul, dar pana acum nu s-a intamplat nimic, iar oficialitatile croate ne-au reprosat acest lucru, mai ales ca au avut propuneri concrete", a declarat Dan Brudascu, membru al APMR. Croatii au remarcat ca propunerea lor de a infiinta o catedra de limba si literatura croata in Cluj a ramas fara ecou. "Mi s-a spus ca decizia trebuie sa treaca prin Guvern", a precizat Brudascu.



Dezamagiti in afaceri



Oamenii de afaceri care si-au platit "excursia" la Split au dorit ca misiunea economica sa se concretizeze in contracte semnate. "Fiecare incerca sa-si rezolve un contract, dar croatii n-au dorit asta. Pentru ei importanta a fost tatonarea", a precizat vicepresedintele APMR, Petru Tamas. "Am vrut doar sa-i atragem pe investitori inspre Transilvania.



Toti se opresc in Bucuresti si nu de putine ori au experiente negative. Acest sistem de alocare a investitorilor este defectuos", a mai subliniat Brudascu. Petru Tamas spune ca oamenii de afaceri romani se asteptau la mai multe rezultate de la aceasta misiune economica, in timp ce croatii au venit cu propuneri care aveau legatura directa cu responsabilitatile autoritatilor locale si judetene.



"Ne-au cerut sa ne aliem cu ei intr-un proiect de finantare de la UE pe care tot ei aveau sa-l duca la Bruxelles. Noi am fost de acord, dar nu s-a convenit nimic", a mai precizat Brudascu.



"Presedintele Camerei de Comert si Industrie, presedintii Asociatiilor Angajatorilor Croati, ai Asociatiei Mestesugaresti, care reprezinta peste 45% din forta de munca a tarii si respectiv un sfert dintre IMM-urile croate, vor sa deschidem la Cluj un birou romano-croat de afaceri", a subliniat Tamas.



Din pacate, nici pe linie de afaceri, dar nici pe linie administrativa vizita romanilor in Croatia nu a avut vreo finalitate imediata, insa a deschis oarecum usa unor colaborari ulterioare, in masura in care autoritatile clujene se vor sesiza.



"Singurii care au reusit sa faca ceva au fost reprezentantii patronatului Texin, din industria usoara, care au convenit sa dezvolte un parteneriat cu patronatul de profil din Croatia", a conchis Tamas.



Split versus Cluj



Split, orasul care a gazduit in cea mai mare parte din timp delegatia romana, este al doilea centru economic, universitar si social din Croatia, dupa Zagreb. Cu o populatie de 265 000 de locuitori din cei peste 4 000 000 ai Croatiei, orasul este un puternic centru universitar, cu o economie bazata pe investitii in agricultura si turism.



In ultimii ani, guvernul croat s-a imprumutat de la populatie si a construit prin forte economice exclusiv proprii 300 de kilometri de autostrada, iar lucrarile continua. Mestesugarii croati sunt scutiti de la plata TVA si pot face angajari de personal, spre deosebire de mestesugarii romani. Produsele de larg consum, cum ar fi painea, sunt scutite si ele de la plata TVA.



In rest, toate IMM-urile platesc un TVA de 22%. Infrastructura a suferit investitii masive in regiunea Split in ultimii ani, astfel ca numarul turistilor cehi si maghiari a crescut de doua ori. Sub 11% din populatie traieste la limita saraciei, in conditiile in care peste 62% din forta de munca ocupata lucreaza in servicii, 30% in industrie si abia cu putin peste 8% in agricultura.



Split este locul in care turistii se inghesuie sa admire palatul lui Diocletian si ruinele trecerii dominatiei romane. Prin comparatie, Clujul este un mare centru universitar si economic, cu o populatie putin peste cea din Split din punct de vedere numeric, insa cu o economie mai slab dezvoltata, raportat la pozitia si atuurile sale.



In ultimii doi ani, cel putin, Clujul n-a investit nici un leu in infrastructura, iar serviciile nu ating nivelul de calitate si pret al celor oferite in Split.























47 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă