In Senat vor avea loc, astazi, ultimele dezbateri privind legea minoritatilor. Aceasta nu face referiri la autonomia teritoriala, ci doar la cea culturala, dar contine cateva prevederi care confera organizatiilor minoritatilor puteri mai mari decat cele ale administratiei centrale.

Proiectul de lege a fost atacat atat de radicali maghiari, cat si de opozitia parlamentara, iar liderii Aliantei s-au ferit sa se implice activ in dezbateri, lasand rolul de „avocat al apararii" UDMR-ului.

Cel mai controversat capitol al Legii minoritatilor este capitolul V, care reglementeaza autonomia culturala. Capitolul respectiv statueaza infiintarea Consiliilor Nationale ale Autonomiei Culturale (CNAC). Conform art. 61, CNAC „sunt autoritati administrative autonome, avand personalitate juridica".

Practic, fiecare minoritate nationala isi poate infiinta cate un astfel de consiliu, cu o paleta larga si discutabila de competente.

Astfel, CNAC elaboreaza strategiile si prioritatile privind invatamantul in limba materna a comunitatilor nationale, prevedere care confera, practic, CNAC, dreptul de a crea programe de invatamant in limba materna a minoritatii respective, diferite de cele stabilite de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii si in afara controlului acestuia.

De asemenea, ministerele de resort nu vor mai putea numi sau schimba (cf. art. 18) conducerile institutiilor de invatamant de stat cu predare in limba minoritatilor nationale, precum si a institutiilor publice de cultura ale acestora, fara avizul CNAC apartinand minoritatilor respective. De asemenea, potrivit art.

18, infiintarea, desfiintarea, functionarea institutiilor de invatamant in limba minoritatilor si stabilirea ofertei educationale a acestora nu vor mai putea fi efectuate fara acordul CNAC apartinand minoritatilor respective. Presedintele UDMR, Marko Bela, pune existenta CNAC-urilor in relatie cu principiul subsidiaritatii, care sta la baza organizarii interne a Uniunii Europene.

O alta structura pe care o infiinteaza noua lege este Consiliul Minoritatilor Nationale. Acesta se compune din organizatiile minoritatilor reprezentate in Parlament, fara a avea, insa, vreo putere decizionala.

Euro-regiuni etnice

Desi proiectul legii minoritatilor nu contine nici o prevedere care sa sugereze, macar, vreo forma de autonomie teritoriala, exista, totusi, doua aliniate cu prevederi care protejeaza anumite regiuni.

Astfel, vor fi interzise orice fel de masuri normative sau administrative care ar putea avea ca efect „modificarea componentei etnice a unor regiuni locuite, in mod traditional, de anumite comunitati etnice". De asemenea, „este interzisa modificarea limitelor unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv a circumscriptiilor electorale, in defavoarea ponderii minoritatilor nationale".

Principalii beneficiari ai acestei prevederi vor fi, evident, etnicii maghiari. Ei vor avea garantata, in acest fel, includerea judetelor Mures, Harghita si Covasna in aceeasi regiune de dezvoltare, impunandu-se criteriul etnic inaintea celui economic.

Moneda de schimb

Adoptarea unei legi a minoritatilor este un obiectiv politic prioritar pentru UDMR si pentru comunitatea maghiara, dar si unul dintre principalele angajamente pe care Alianta D.A. si le-a luat fata de UDMR, in momentul incheierii protocolului de guvernare.

Totusi, Alianta a luat in discutie destul de tarziu acest subiect, doar dupa ce UDMR a amenintat ca ar putea sa nu sustina alte prioritati ale coalitiei, precum schimbarea celor doi presedinti ai Parlamentului. Guvernul a aprobat, in luna mai, proiectul de lege, in varianta propusa de UDMR, si l-a inaintat spre dezbatere Senatului.

Pana in prezent, plenul a adoptat doar 16 din cele 78 de articole ale legii, in aproape o luna de dezbateri. Pentru a nu trece prin aprobare tacita, Senatul ar trebui sa adopte peste 60 de articole intr-o singura zi. In aceste conditii, este foarte posibil ca proiectul de lege sa plece la Camera Deputatilor in varianta initiala, venita de la Guvern.

Aceasta varianta pare sa fie agreata doar de senatorii Aliantei, pentru ca opozitia, dar si UDMR si PC, spun ca astfel se pierd toate modificarile pozitive aduse de Senat.

Radicalii maghiari, primii critici

Proiectul a suscitat, imediat, critici atat din partea radicalilor maghiari, cat si din partea opozitiei politice. Protestele maghiarilor au fost orchestrate de Tokes Laszlo si de Uniunea Civica Maghiara si s-au datorat ambitiilor politice ale acestora.

Ei au acuzat faptul ca proiectul de lege da dreptul "organizatiilor reprezentative" ale minoritatilor sa participe la alegeri si acorda acces acestora prioritar la fonduri de la stat. Tokes a acuzat faptul ca proiectul nu prevede existenta autonomiei teritoriale, ci doar a celei culturale.

„In locul autonomiei, se doreste sa fim multumiti cu drepturi restranse – folclorice, culturale – in ceea ce priveste limba materna.

Totusi, Smaranda Enache, de la Liga Pro Europa, care priveste legea minoritatilor ca pe o prioritate, considera ca „autonomia culturala" este un „concept valoros" si un castig pentru minoritatile nationale, insa a criticat faptul ca legea este orientata catre intarirea pozitiei formatiunilor puternice din cadrul minoritatilor, in loc sa promoveze „multiculturalismul, ca valoare sociala".

Ea nu este de acord cu criticile opozitiei, care a afirmat ca legea ar servi doar intereselor maghiarimii, dand ca exemplu faptul ca minoritatea roma, cea de-a doua, ca numar de membri, s-a declarat „incantata de acest proiect".

PSD, PRM si PC, impotriva

Presedintele PSD Cluj, Ioan Rus, s-a declarat impotriva legii minoritatilor. „In conditiile in care, in Europa, dispar granitele, este absolut dramatic pentru maghiari sa vrea sa se separe si sa se axeze pe principiul discriminarii pozitive", spune Rus. PSD si PRM au anuntat ca vor ataca legea la Curtea Constitutionala, de indata ce va fi adoptata de Parlament.

Un alt oponent surpriza a fost Partidul Conservator. Acesta a amenintat ca nu va vota legea, daca nu va fi adoptat un amendament prin care drepturile conferite de lege minoritatilor nationale sa se aplice intocmai romanilor, in comunitatile unde acestia sunt minoritari, precum si daca romanilor „minoritari" nu li se vor acorda din oficiu locuri in consiliile locale.

Senatorul Eckstein-Kovacs Peter spune ca UDMR nu este impotriva acestor prevederi, desi le considera bizare, dar se impotriveste includerii acestora in legea minoritatilor, pentru ca „romanii nu pot fi considerati minoritate nationala in tara lor".