Firmele care au pus mana pe plaja lui Manafu o subinchiriaza cu 6 € metrul patrat

Licitatia pentru concesionarea in regim de inchiriere a plajelor litoralului romanesc al Marii Negre s-a incheiat. Au fost solutionate si contestatiile celor nemultumiti de rezultatele obtinute pe toata perioada licitatiei.

Tot ceea ce a ramas in urma sunt protestele administratorilor societatilor comerciale care au depus mapa de participare la licitatie, dar au fost respinsi din motive mai mult sau mai putin reale.

Cat priveste castigatorii sectoarelor de plaja, acestia inca nu au primit instiintarea de atribuire, astfel incat pot sta linistiti in continuare, fara sa-si bata capul cu amenajarea suprafetelor concesionate. Concluzie: plajele vor arata jalnic, nepregatite si vor pune pe fuga orice urma de turist.

In plus, se pare ca multi dintre cei care au castigat la licitatie vor subinchiria portiunile de care in mod normal ar trebui sa se ingrijeasca. Aceasta este marea mangla. Dupa ce au licitat cu aproximativ 80 de mii de lei metrul patrat, firmele castigatoare urmeaza sa subinchirieze altora cu 6 euro metrul patrat, adica 212.508 lei.

O debandada in toata regula, pe care nimeni nu o va putea controla, cu atat mai putin „artizanul” Ionel Manafu, directorul Directiei Apelor Romane Dobrogea Litoral, adica cel care se face vinovat, fara urma de gluma, de subminarea turismului si economiei nationale. De exemplu, un sector de plaja din statiunea Mamaia a fost adjudecat intre 80 si 100 de mii pe metrul patrat.

Firma licitatoare, dupa ce si-a atins acest obiectiv - acela de a pune mana pe o bucata de plaja - subinchiriaza mai departe, cu 6 euro metrul patrat, adica.

De ce se intampla asa si de ce a facut directorul Ionel Manafu posibila o asemenea situatie? De ce nu a atribuit plaja hotelierilor si agentilor economici direct implicati in activitatea turistica? De ce a dat litoralul pe mana unor societati care nu au nici o legatura cu turismul? De ce? Nimic mai simplu: pentru a sabota turismul romanesc.

Aceasta este singura explicatie a actiunilor si deciziilor chimistului Ionel Manafu.

Ilegalitati „trecute cu vederea” de chimistul Manafu

Pe langa dezastrul provocat intentionat de Ionel Manafu, trebuie adaugat ca data limita pana la care erau admise - prin hotarare de Guvern - lucrarile de refacere a unitatilor hoteliere si de alimentatie publica pe litoralul romanesc a expirat la inceputul acestei saptamani.

Daca o buna parte a hotelierilor au inteles sa isi finalizeze aceste lucrari, nu putini continua sa sfideze legea. Ei fie isi renoveaza imobilele sau isi amenajeaza parcarile, fie isi construiesc, in continuare noile cladiri (lucru admis de altfel de lege, dar numai cu reguli stricte).

Revenind insa la cei care au castigat la licitatiile organizate de DADL, trebuie spus ca o parte din societatile comerciale care au luat in administrare loturi de plaja nu doar ca nu desfasoara activitati in turism, dar au si minusuri in activitate. Ne referim aici la societati care la sfarsitul unui an prezinta in bilantul contabil pierderi insemnate.

Facem trimitere aici la situatia unei societati cu sediul in Poiana Brasov, care s-a prezentat la licitatie dornica sa obtina plaja de la Venus. De ce? Pentru ca respectivul hotel mai desfasoara activitati in statiunea Venus.

Mai mult, la prima licitatie, aceasta a fost singura care a depus oferta pentru concesionarea acestei portiuni de plaja si, conform regulilor, in cazul unui singur ofertant nu are loc desfasurarea licitatiei propriu-zise.

Ca sa nu mai fie asa, si ca firma in cauza sa castige sigur, la inca o runda de licitatii a „rasarit” si SC Microcomplex SA, care are sediul in statiunea Venus si care are ca obiect de activitate alimentatie publica. Adevarul in aceasta situatie este urmatorul: firma din Poiana Brasov detine ceva active si la Microcomplex SA.

Venite impreuna, cele doua firme au fost sigure ca isi adjudeca plaja dintre cordonul Venus - Saturn. Castigatoarea a fost… SC Microcomplex SA. Nu-i bai, in acest caz contracandidatul nu are de ce sa se supere.

Dar oare cat de corecta si legala a fost in acest caz licitatia? Si este greu de crezut ca reprezentantii Directiei Apelor Romane Dobrogea - Litoral nu cunosteau situatia, dar au preferat sa o tolereze, astfel incat Ionel Manafu sa-si faca buzunarul mare. Situatia prezentata, dar totusi „trecuta cu vederea” de Ionel Manafu, nu este singulara.

Un alt exemplu este SC Delta Aurora SA, cu sediul in statiunea Jupiter, care si-a adjudecat dreptul de „ingrijire” a unei suprafete de plaja. Numai ca- surpriza! - in evidentele contabile de la Administratia Finantelor Publice, firma mentionata figureaza cu bilantul contabil pentru anul 2003 nedepus.

Motivul nu-l cunoastem, dar ne imaginam de ce Ionel Manafu nu a avut nimic de obiectat. O alta enormitate in cadrul acestei nemaiintalnite brambureli, este cazul unei societati din Jupiter - o societate castigatoare, dar a carei reprezentant s-a aratat extrem de nemultumit de activitatea DADL.

Motivul? „Eu nu am primit nici macar instiintarea de atribuire a contractului pentru plaja pe care am castigat-o prin licitatie. Va mai trece ceva timp pana se va intampla sa amenajam plaja.

Asta pentru ca dupa atribuirea instiintarii trebuie semnat procesul verbal de predare - primire, se semneaza contractul si de abia dupa aceea vom incepe sa amenajam cate ceva”, a declarat reprezentantul respectivei societati, care nu a dorit sa ii fie facute public nici numele, nici societatea pe care o reprezinta, dar cu siguranta ca Manafu isi va da seama despre cine este vorba.

La cererea DADL, oferta a trebuit facuta pe puncte, nu pe schite

Curios si ciudat in acelasi timp este faptul ca oferta pe care societatile comerciale au depus-o la DADL nu a cuprins decat „niste puncte” in legatura cu ceea ce fiecare administrator doreste sa faca pentru a amenaja plaja. „Ofertarea s-a facut pe puncte, de abia acum se va prezenta o schita cu ceea ce dorim sa amenajam in statiune.

Aceasta schita trebuie aprobata si de Ministerul Turismului. Si asa va trece vara!”, a declarat reprezentantul aceleiasi societati din Jupiter. Tot acesta s-a aratat nemultumit si de faptul ca, desi este unul dintre castigatorii licitatiei, nu a fost invitat sa participe la sedinta organizata la Prefectura judetului Constanta in urma cu cateva zile.

„Nici macar nu am fost invitat sa particip la sedinta, desi reprezint o societate care a castigat portiunea de plaja de la Jupiter. Ce sa mai spunem ca oricum este cam tarziu pentru a incepe anul acesta sa facem cate ceva pe plaja...”, a mai precizat acesta.

Fluid Serv SA, nemultumita de rezultatele licitatiei, dar si de cele de la contestatie

In schimb, societatile care au contestat licitatia organizata de DADL se arata in continuare nemultumite de decizia institutiei mai sus mentionata si dupa aflarea rezultatelor de la contestatii.

„S-au dat rezultatele, nemultumiri inca mai sunt, dar acum este deja tarziu”, ne-a declarat Sorin Zaif, director SC Fluid Serv SA Constanta, societate care a participat la licitatie pentru concesionarea in regim de urgenta a portiunii de plaja Costinesti I.

Trecand insa peste toate aceste enormitati si situatii anormale, nu putem sa nu adaugam cate ceva si despre santierele in lucru de pe intreg litoralul, asta desi termenul limita de reconditionare a hotelurilor a expirat.

Insa, cu un asemenea director al DADL-ului, cui sa ii pese? In nici un caz patronilor care demonstreaza ca nu dau doi bani pe deciziile Guvernului! Cea mai afectata statiune este, de departe, in acest sens, Saturnul. Desi multe unitati hoteliere, dar si de alimentatie publica isi vor deschide portile abia la 1 iunie, la Saturn forfota este la ea acasa.

Motivul - aici se construieste „la greu“, langa hoteluri perimate si parasite apar noi unitati, moderne, care insa sufoca si mai mult statiunea invechita, unde vegetatia aproape a disparut.

Santierele din sudul litoralului, protejate cu plase de tantari!

Daca am putea considera totusi drept un lucru bun faptul ca au aparut aceste hoteluri (semn de „prosperitate“ economica), nu acelasi lucru se poate spune de respectul pe care patronii acelor unitati il arata fata de contribuabili, fata de clienti in cele din urma.

Centrul statiunii arata ca dupa razboi, trotuarele, pentru care primaria a investit sute de milioane de lei - de la aceiasi contribuabili - sunt distruse cu totul, praful, zgomotul mastodontilor care urnesc materialele de constructii si injuraturile muncitorilor ar pune pe fuga chiar si pe cei mai nepretentiosi turisti.

La o statiune „distanta“, la Venus, aproape acelasi tablou, dar aici cel putin spatiul in care se ridica aceste santiere este mai vast. Chiar langa plaja rasare un nou complex comercial, care „geme“ de atata termopan. Noile cladiri ale complexului se ridica exact pe locul fostului Bazar Venus si se pare ca apartin unui binecunoscut deputat al „puterii“.

Se munceste din greu aici, fara nici un fel de „bariera“ de protectie, molozul, praful si resturile de materiale de constructie nefiind impiedicate sa ajunga in capul turistilor sau localnicilor care fac imprudenta sa treaca pe strazile din Venus.

La Neptun situatia este o idee mai buna, marea majoritate a hotelierilor - care mizau pe mini-vacanta de 1 Mai sa inceapa sa incaseze profiturile - fiind gata cu lucrarile de reparatii. In schimb, mai pot fi vazute santiere (dintre cele mai „aratoase“, semn ca proprietarii respectivelor terenuri au de gand sa ridice constructii serioase), protejate de... plase pentru tantari! Fie catre „Steaguri“, fie in plin „kilometru 0“, la Neptun se construieste temeinic, pe trotuare, pe spatii verzi, oriunde exista un petic de teren... Toate acestea au loc, desi edilii locali au promis amenzi usturatoare pentru toti cei ce incalca atat deciziile Guvernului, cat si pe cele ale Consiliului Local Mangalia.

Mai mult, unii dintre consilieri se pare ca nu au mai iesit demult din localitate, din moment ce au observat „plase“ de protectie, puse in bataie de joc, numai la Mangalia (si, se pare, au si luat masuri coercitive impotriva proprietarilor), fara insa sa semnaleze (si sa sanctioneze, de altfel) aceste mijloace precare de protejare a vietii trecatorilor, la cele mai multe cladiri in constructie din statiuni.