Parte semnificativa a patrimoniului RADP, Pepiniera Becas se extinde pe o suprafata de 60 de hectare. Din perioada comunista si pana in prezent, terenul era folosit de stat pentru cultivarea de puieti ornamentali destinati spatiilor verzi din Cluj-Napoca.

Insa, in proportie de aproximativ 50%, terenurile apartin unor persoane fizice, dezmostenite prin masurile de nationalizare aplicate de comunisti. Actiunile in instanta pentru retrocedarea terenurilor au inceput in 1997 si sunt departe de finalizare. RADP Cluj, institutie aflata sub conducerea lui Marius Cataniciu, tine cu dintii de terenurile revendicate.

In decurs de doi ani, de cand a fost schimbat executivul RADP, datoriile institutiei au crescut de la 5 la 9 miliarde de lei. In acest context, terenurile devin o sursa numai buna de valorificat pentru stingerea datoriilor astronomice.

Marius Cataniciu a refuzat sa ne comunice numarul proceselor care se afla pe rol in prezent si a delegat o angajata a institutiei sa ne comunice ca “nu aveti unda verde de la domnul director pentru publicarea acestor informatii”.

Regia Autonoma a Domeniului Public Cluj a acumulat datorii astronomice si este la un pas de faliment. Daca in anul 2004, cuantumul datoriilor era de 5 miliarde de lei, in decurs de doi ani suma aproape ca s-a dublat. Alegatiile potrivit carora RADP ar fi sapat de Consiliul Local sunt improbabile, mai ales ca in fruntea institutiei se afla Marius Cataniciu, omul de incredere al PD.

Secretomania RADP privind procesele de revendicare a terenurilor din pepiniera Becas - comoara institutiei aflata la un pas de faliment - este direct legata de un articol aparut in cotidianul nostru, cu nuante critice privind atitudinea lui Marius Cataniciu fata de accesul liber la informatii de interes public.

De altfel, consilierul juridic al RADP, Carmen Olaru, a admis acest lucru prin a spune: “Ati sarit calul! Voi sunteti ziarul acela care-l tot festeste pe domnul director.”

Regia Autonoma a Domeniului Public Cluj a acumulat datorii astronomice si este la un pas de faliment. Daca in anul 2004 cuantumul datoriilor era de 5 miliarde de lei, in decurs de doi ani suma aproape ca s-a dublat. Alegatiile potrivit carora RADP ar fi sapat de Consiliul Local sunt improbabile, mai ales ca in fruntea institutiei se afla Marius Cataniciu, omul de incredere al PD.

De altfel, si Steluta Gustica Cataniciu, sotia directorului RADP, este consilier judetean PD. Pe de alta parte, patrimoniul RADP, constituit majoritar din terenuri cu mare potential imobiliar, este mai mult decat suficient pentru a stinge datoriile regiei. Parte semnificativa a patrimoniului RADP, Pepiniera Becas se extinde pe o suprafata de 60 de hectare.

Din perioada comunista si pana in prezent, terenul era folosit de stat pentru cultivarea de puieti ornamentali destinati spatiilor verzi din Cluj-Napoca. Utilizarea a 60 de hectare de teren intravilan in acest scop a devenit aberanta, avand in vedere penuria de locatii pentru locuinte, precum si pentru investitii economice in Cluj-Napoca.

Dupa cum aratam, aproape 50% din terenurile institutiei sunt revendicate de persoane fizice, iar pierderea acestui capital ar fi o adevarata lovitura pentru RADP. Acesta este motivul care duce RADP Cluj in situatia de a tine cu dintii de zecile de hectare revendicate din pepiniera Becas.

BZA dezvaluie modul in care RADP a pus stapanire pe pamanturile care in prezent sunt obiectul unor procese fara sfarsit.

Prin decizia nr. 105 din 9 aprilie 1975, comitetul executiv al Consiliului Popular al municipiului Cluj-Napoca (primaria de astazi) hotaraste transferarea terenului situat in partea de hotar “Sub padure” in suprafata de 14,0275 ha, precum si terenul in suprafata de 3,7983 ha din aceeasi zona din administrarea comunei Feleacu in cea a orasului Cluj-Napoca.

Urmeaza un alt transfer al terenurilor, din administrarea Consiliului Popular in cea a Administratiei parcurilor si strazilor Cluj-Napoca (RADP-ul de astazi). Asadar, initial regia avea in administrare doar 17, 8 hectare.

Cum s-a instapanit pe cele aproape 60 de hectare pe care le avea pana in 2001, cand au fost retrocedate, in sfarsit, cateva terenuri? In anul 1997, RADP-ul a actionat in instanta zeci de familii care detineau, conform CF-ului, suprafete din pepiniera Becas. La sedinta civila nr.5746 din 30 aprilie 1997, Judecatoria Cluj -Napoca admite actiunea RADP-ului impotriva “paratilor” si dispune intabularea intr-un nou CF a dreptului de proprietate a reclamantei pe urmatoarele suprafete: 18.255 mp, 21.174 mp, 99.155 mp, 33.635 mp, 6.502 mp si 23.020 mp din pepiniera Becas. In total, 201.741 mp, adica 20,17 hectare.

Familiile erau reprezentate de curatorul Alexandru Cocea si din declaratiile mai multor “parati” reiese ca urmasii care aveau drept la mostenire nu au fost anuntati ca va avea loc un proces.

Astfel, desi in sentinta apare clar ca fiecare dintre proprietari avea un extras CF care atesta dreptul la mostenire a terenurilor, instanta a notat ca “paratii nu se opun admiterii actiunii”. Nici nu aveau posibilitatea, fiindca nici unul nu se afla in sala de judecata.

Sentinta prin care RADP-ul a primit liber la intabularea celor 20,17 hectare a avut drept de apel in termen de 15 zile de la comunicare. Bineinteles, a inceput un sir interminabil de procese intre RADP si urmasii proprietarilor de drept. De exemplu, familia Dulca a avut 10 procese pana a reusit, in sfarsit, sa-si recupereze 5,2 hectare.

In prezent, Dulca se judeca in contiunare cu RADP-ul pentru retrocedarea a inca 5475 mp. Din declaratia lui Ioan Dulca, clujeanul care din 1998 se prezinta in instante pentru a-si primi drepturile, reiese ca regia nu renunta la terenurile oamenilor decat atunci cand cazurile ajung la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Proprietarii s-au aratat disperati ca nu reusesc, dupa atatia ani, sa-si recupereze terenurile si spun ca se simt hartuiti de RADP, care deschide procese in permanenta. Chiar daca unora le-au fost retrocedate terenurile, se pare ca regia le cere drumuri de servitute, iar procesele se redeschid.

Toate actiunile in instanta impotriva RADP au ajuns la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru o solutionare definitiva. Iar in cazul in care instantele superioare amana un termen de judecata, cazul se reia abia dupa 11 luni sau uneori mai mult. Faptic, RADP-ul nu foloseste zecile de hectare ale pepinierei, lucru constatat de ziaristii BZA la fata locului.

Lasate in paragina, plantatiile nu mai pot fi valorificate. De altfel, RADP-ul a trebuit sa taie o multime de arbori de pe terenurile retrocedate, iar soarta arbustilor si a copacilor ramasi va fi aceeasi. Adica, vor fi pur si simplu aruncati, pentru ca, potrivit conducerii regiei, nu pot fi folositi nici ca masa lemnoasa, nici ca puieti buni de plantat in oras.

Motivul pe care regia il invoca pentru a taragana la nesfarsit inapoierea terenurilor catre proprietarii de drept era ca pepiniera reprezinta “o plantatie dendrologica unica in Europa”. De cativa ani buni, locul e lasat in voia sortii si din plantatie dendrologica, pepiniera risca sa devina o jungla unica in Europa.

In spatele acestor tergiversari se afla interesele unor personaje influente ale Clujului, care probabil urmaresc sa obtina, la schimb, dupa metoda deja cunoscuta, terenurile RADP din pepiniera Becas. Schema este viabila, avand in vedere potentialul imobiliar al zonei. Dupa cum aratam, pretul unui metru patrat a crescut pana la 80 de euro. Si probabil ca va mai urca. Aparitia SELGROS-ului in zona a dus la cresterea valorii urbanistice a zonei.

Din ianuarie 1999, pana in ianuarie 2003, RADP Cluj s-a folosit cu succes de terenurile pepinierei, pe care le-a ipotecat pentru a obtine credite de peste 27 de miliarde de la BCR. Cazul a aparut si in presa locala. Surpriza a fost ca RADP-ul a ipotecat si terenul familiei Dulca, aflat in litigiu in acea perioada.

Astfel, Dulca s-a trezit ca terenul pe care detinea deja din 2002 titlu de proprietate este ipotecat, prin urmare exista eventualitatea de a-l pierde.

Carmen Olaru, consilierul juridic al RADP, a declarat pentru BZA ca pana in prezent au fost retrocedate 3 terenuri prin sentinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie. “Dupa aparitia Legii 247/2005 (privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, n.red.) procesele care sunt promovate pe Legea 18 si cele pe Legea 10 sunt in recurs.

Dar instantele nu sunt consecvente si unitare”, considera Carmen Olaru. In continuare, consilierul juridic sustine ca unul din terenurile care au fost retrocedate pe Legea 8 a fost castigat pe nedrept: “RADP a fost “aparat” de un avocat care a primit un onorariu mult prea consistent si astfel am pierdut terenul.

Chiar daca nu beneficiem de ajutorul comisiei locale de aplicare a Legii 18, vom castiga. Comisia este indatorata Primariei Cluj-Napoca”, a atacat Carmen Olaru. In ciuda insistentelor noastre, consilierul Olaru nu a dezvaluit numarul proceselor aflate inca pe rol: “Am vorbit cu domnul director si nu aveti unda verde la aceste informatii.

Daca vreti sa veniti cu acreditare, eventual o sa aflati si acest lucru”, a completat angajata RADP. Secretomania RADP este direct legata de un articol aparut in cotidianul nostru, cu nuante critice privind atitudinea lui Marius Cataniciu fata de accesul liber la informatii de interes public.

De altfel, Carmen Olaru a admis acest lucru prin a spune: “Ati sarit calul! Voi sunteti ziarul acela care-l tot festeste pe domnul director.” Marius Cataniciu, directorul RADP, nu a fost de gasit la telefon pe parcursul zilei.

Potrivit surselor noastre, la inceputul lunii au fost respinse de instantele clujene 30 de actiuni de revendicare a terenurilor din pepiniera Becas, in timp ce doua cauze similare au fost solutionate favorabil la Inalta Curte de Casatie si Justitie.