Material sustinut de Siemens

Ce inseamna "resilient cities": cum fac fata orasele catastrofelor naturale, dar si problemelor care influenteaza viata cotidiana - trafic, poluare, risipa de energie

de Catiusa Ivanov     Smile Media
Vineri, 25 august 2017, 10:25 Digital City

Resilient Cities
Foto: Siemens
La nivel mondial, catastrofele naturale provoaca daune din ce in ce mai mari. Se estimeaza ca Uraganul Sandy a generat  in 2012  pagube in valoare de aproximativ 50 de miliarde de dolari, in special in New York. Daune foarte mari sunt provocate si de inundatii, cutremure, incendii. Orasele  trebuie sa se pregateasca pentru a face fata cat mai bine unor astfel de situatii si sa revina la normal cat mai repede posibil. In acelasi timp, aglomerarile urbane sunt nevoite sa ia masuri pentru a raspunde provocarilor cotidiene - poluarea, traficul, risipa de energie. Trebuie sa devina "orase reziliente" ("resilient cities"). Pentru a reusi, este nevoie de strategie si tehnologie. Zeci de orase din lume fac deja pasi in acest sens.

Ce inseamna "resilient cities"


Intre 2000 si 2012, dezastrele naturale au facut pagube de 1,7 trilioane de dolari la nivel global, potrivit unui studiu realizat de Arup, RPA si Siemens.

Citeste aici mai mult: https://www.siemens.com/content/dam/internet/siemens-com/global/company/topic-areas/intelligent-infrastructuree/resilience/toolkit-for-resilient-cities.pdf

Rezilienta este abilitatea oamenilor, organizatiilor si sistemelor sa se pregateasca, sa raspunda si sa revina la normal in cazul dezastrelor naturale sau a unor evenimente neprevazute, potrivit sursei citate.

Scopul este asigurarea continuitatii si prosperitatii economice, protejarea  mediului inconjurator si confortul locuitorilor in fata acestor amenintari.

In 2013, fundatia Rockefeller a lansat initiativa "100 resilient cities" pentru a ajuta orasele din intreaga lume sa devina mai rezistente in fata dezastrelor naturale si problemelor sociale si economice.

Primul grup de 32 de orase a fost admis in 2013, al doilea de 35 de orase in 2014, iar ultimul in 2015.

Membrii echipei "100 de orase reziliente" si un juriu de experti au analizat peste 1.000 de cereri provenite din orase din intreaga lume. Criteriile ce au ghidat juratii au fost: gradul de inovatie al primariilor, existenta unui catalizator recent ce poate genera schimbarea, istoricul dezvoltarii de parteneriate si capacitatea  de a lucra cu un numar mare de parti interesate, ce provin din domenii diferite.

Initiativa 100 Resilient Cities  defineste rezilienta urbana ca fiind "capacitatea persoanelor, a comunitatilor, a institutiilor, a companiilor si a sistemelor din cadrul unui oras de a supravietui, adapta si creste indiferent de tipurile de stres si de socurile acute pe care le intampina".
 
Printre cele 100 de orase care fac parte din aceasta platforma se numara: Barcelona, New York, Addis Abeba, Atena, Atlanta, Bangkok, Belfast, Boston, Dakar, Kyoto, Medellin, Melbourne, Mexic, Milano, Montreal, Nairobi, Paris, Ramallah, Rio de Janeiro, Roma, Rotterdam, Salvador, Seul, Singapore, Tel Aviv, Salonic, Pune, Montevideo, Londra, Lisabona, Lagos, Byblos, Buenos Aires, Chennai, Deyang, Jakarta.

Platforma ofera fiecarui oras membru:

- finantarea unui Chief Resilience Officer pentru a coordona eforturile de consolidare a capacitatii de rezistenta orasului;
- sprijin specializat pentru dezvoltarea unei strategii in acest sens;
- apartenenta la o retea globala de orase pentru impartasirea de idei si solutii;
- acces la un grup de organizatii  care ofera asistenta oraselor membre in elaborarea strategiilor de rezilienta;
Printre organizatiile ce au incheiat parteneriate de colaborare cu 100RC se numara  Arup, Siemens, IFC, EY, Microsoft, Salvati Copii, Veolia sau Banca Mondiala
 
Cateva dintre aceste orase au elaborat deja o strategie de "rezilienta" si unele au trecut deja la treaba.
 
Printre orasele care au deja o strategie se numara: Bangkok, Atena, Amman, Boston, Byblos, New York, Melbourne, Medellin, Mexic, New Orleans, Rio de Janeiro, Rotterdam, San Francisco, Salonic.

Povestea orasului New York


Orasul New York a lansat Strategia de Resilienta, OneNYC, pe 22 aprilie 2015, fiind prima metropola care s-a alaturat acestei initiative.

New York se intinde de-a lungul a 836 km de coasta si are peste 8 milioane de locuitori. Aproape 400.000 dintre acestia locuiesc in cladiri vulnerabile in fata inundatiilor si a cresterii nivelului marii. Confruntate cu un stoc de imobile imbatranite si costuri tot  mai mari ale asigurarilor, comunitatile de coasta ale New York-ului trebuie sa fie mai bine pregatite pentru a face fata socurilor puternice. Actiunile intreprinse de municipalitate pentru protejarea acestor cartiere vulnerabile ar putea duce la crearea unor modele replicabile, rentabile pentru restul lumii.

"Orasul va moderniza cladirile private si publice, astfel incat acestea sa fie mai eficiente din punct de vedere energetic, mai rezistente la efectele schimbarilor climatice, va adapta infrastructura - transportul, telecomunicatiile, retelele de apa si energie  - pentru a fi mai rezistente in cazul unor evenimente meteorologice grave, va intari apararea impotriva inundatiilor  si a cresterii nivelului marii. Vom consolida casele, afacerile, serviciile publice , organizatiile comunitare pentru a reduce impactul calamitatilor si a avea o recuperare rapida", se arata in strategie.

 


Citeste mai multe aici: http://100resilientcities.org/wp-content/uploads/2017/07/OneNYC-ilovepdf-compressed.pdf.

Organizatia Regional Plan Association din New York, compania de consultanta Arup si  Siemens au realizat un proiect de cercetare privind modul in care orasele isi pot imbunatati capacitatea de a rezista in fata catastrofelor naturale. Studiul compara costurile de reparare cu investitia necesara dezvoltarii unei infrastructuri cu un grad de rezistenta mai ridicat. In timp ce costurile reparatiilor sunt imprevizibile, dar de obicei foarte ridicate, studiul arata ca investitiile intr-o infrastructura rezistenta cresc de obicei eficienta energetica si siguranta infrastructurii urbane, avand in acelasi timp un grad de eficienta a costurilor ridicat.

Citeste mai multe aici: https://www.siemens.com/content/dam/internet/siemens-com/global/company/topic-areas/intelligent-infrastructuree/resilience/toolkit-for-resilient-cities.pdf

Aceasta cercetare prezinta o serie de solutii. In cazul orasului New York, cercetarea analizeaza solutiile din domeniul energiei.  Autorii estimeaza ca orasul ar putea avea costuri cuprinse intre 350 si 450 milioane de dolari o data la trei ani, ca urmare a dezastrelor naturale, suma calculata pe baza  valorii daunelor generate recent de astfel de evenimente si pe prognoza frecventei unor astfel de calamitati. Daca acest scenariu se concretizeaza, costurile de reparatii ale orasului s-ar ridica la 3 miliarde de dolari in urmatorii 20 de ani.

Pe de alta parte, implementarea celor mai simple masuri de protectie impotriva  inundatiilor si a vantului pentru activele critice presupun o investitie de circa 400 mil. dolari si pot reduce costul reparatiilor necesare in urma calamitatilor naturale la o treime din costul estimat al reparatiilor pe o perioada de 20 de ani.

Printre solutiile ce sporesc capacitatea orasului de a face fata situatiilor neprevazute in domeniul energiei se numara transformatoarele mobile.

De exemplu, Siemens furnizeaza companiei de electricitate care alimenteaza New York-ul si zonele limitrofe transformatoare compacte, usoare si ecologice. Acestea permit Con Edison sa faca fata unor situatii in care mai multe transformatoare sunt avariate, iar sistemul nu poate prelua sarcina acestora.
 
Citeste mai multe aici: https://www.siemens.com/press/en/pressrelease/?press=/en/pressrelease/2016/energymanagement/pr2016050272emen.htm&content[]=EM

Investitiile in solutii ce sporesc "rezilienta" oraselor acopera toate sectoarele vitale ale unui oras,  tehnologia fiind cheia cresterii capacitatii oraselor de a reveni dupa astfel de evenimente.

Ce investitii trebuie sa faca orasele pentru a rezista in fata dezastrelor

  • Investitii in reteaua electrica
Energia este vitala pentru buna functionare a unui oras. De un sistem energetic stabil depind transportul public, sistemul medical, comunicatiile sau distributia de apa.

Realizarea unor sisteme de energie electrica urbane mai rezistente si durabile necesita o migrare catre sisteme energetice distribuite, automatizate si controlate de la distanta.

Infrastructura microgrid, prin care retelele mici, locale, de energie electrica sau de caldura distribuie energie catre clientii din apropiere, poate asigura o alimentare constanta chiar daca reteaua principala de energie este afectata . In cazul unei catastrofe majore ce afecteaza sistemul energetic central,  infrastructura microgrid ar putea sa furnizeze energie spitalelor si altor servicii de urgenta.

Monitorizarea de la distanta, integrarea flexibila a  energiei descentralizate si a dispozitivelor de stocare a energiei prezinta oportunitati de crestere a rezilientei alimentarii cu energie, imbunatatind in acelasi timp eficienta.

  • Retele inteligente de transport
Asigurarea mobilitatii chiar si in perioade de criza este de asemenea un punct cheie pentru un oras "rezilient"

O sursa secundara de alimentare pentru retelele de transport permite trenurilor sa functioneze chiar si in cazul unor catastrofe. Metroul din Londra, de exemplu, este sustinut de o sursa de alimentare separata. Aceasta rezerva nu numai ca asigura functionarea trenurilor  in cazul unor evenimente meteorologice extreme, dar poate  furniza energie si pentru facilitati mai importante, cum ar fi spitalele.

In perioadele de criza, coordonarea transportului este esentiala. Acest lucru a fost dovedit de Centrul de Coordonare a Transporturilor (TCC) al Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012, unde organizatorii si organizatiile de transport au impartit o singura incapere de control pentru a coordona operatiunile, a urmari incidentele si a gestiona timpii de service si capacitatea vehiculelor. TCC a putut urmari incidentele din retea, utilizand supravegherea avansata si comunicatiile, iar timpii  si capacitatea vehiculelor au fost gestionate in functie de schimbarile in timp real ale programului competitiilor. In cazul unui  singur eveniment, la Bank Station, valoarea timpului economisit de pasageri a  fost estimata a fi echivalenta cu 133.000 dolari (85.000 lire).



  • Asigurarea alimentarii cu apa
Furnizarea apei potabile si tratarea apelor reziduale reprezinta o provocare globala de  o importanta critica pentru toate zonele urbane, in special tinand seama de deficitul de apa cu care lumea se va confrunta in urmatorii ani. Prin abordari descentralizate, infrastructura redundanta, automatizare si monitorizare a activelor, putem asigura o alimentare sigura si continua cu apa chiar si in situatii de criza.

Citeste mai multe aici: https://www.siemens.com/global/en/home/company/topic-areas/intelligent-infrastructure/resilient-cities.html

  • Prevenirea si protectia impotriva inundatiilor
Prin incorporarea unui sistem  de senzori in diguri, institutiile care se ocupa de gestionarea inundatiilor pot monitoriza continuu comportamentul structurilor pentru a permite raportarea in timp real a starii acestora  si declansarea alarmei in cazul existentei unui pericol.

Senzorii masoara presiunea apei si a aerului, expansiunea apei si diferentele de umiditate, temperatura in interiorul si in afara zidurilor. Punctele slabe pot fi identificate pentru a lua masurile de intretinere necesare.

Sistemul permite, de asemenea, gestionarea punctelor critice, care sunt primele zone inundate, cum va avansa apa pentru a elabora si implementa planurile de evacuare.

Aceste tehnologii au fost implementate in cadrul proiectului UrbanFlood - finantat de Comisia Europeana -  in orasul Livedijk din Olanda.

Citeste mai multe aici: http://w3.siemens.com/topics/global/en/sustainable-cities/resilience/Pages/Continuous-asset-monitoring-water.aspx

Acestea sunt doar cateva exemple de domenii in care tehnologia poate sprijini comunitati intregi in fata dezastrelor, ele pot varia in functie de problemele specifice ale fiecarui oras si de strategia acestuia.


Citeste mai multe despre   















2228 vizualizari

  • +3 (9 voturi)    
    cita „expertiza” pe jurnalist (Vineri, 25 august 2017, 20:39)

    U_swamp [utilizator]

    How, convenient, Catiusa, inlocuiesti in traducere resilient cu rezilient si-ti iei banii pe traducere, lansind astfel la apa un nou barbarism! Si ai oleaca de curaj sa nu ma cenzurezi!
    • -3 (11 voturi)    
      traducere (Vineri, 25 august 2017, 21:40)

      ovidiu2 [utilizator] i-a raspuns lui U_swamp

      „Resilient” exact asa se traduce: rezilient!
  • +5 (7 voturi)    
    that was the point, baby (Vineri, 25 august 2017, 23:15)

    U_swamp [utilizator]

    ... si „expertise” se traduce expertiza, si „location” se traduce locatie... ne putem rezuma la google translator, nu? E lenea mintii o solutie de a imbogati lexicul de specialitate al unei limbi?
    • -2 (6 voturi)    
      latina (Sâmbătă, 26 august 2017, 10:26)

      ovidiu2 [utilizator] i-a raspuns lui U_swamp

      Cuvantul vine din limba latina (resiliere), deci nu din engleza. Mai mult, nu înseamnă rezistență, așa cum s-ar crede ci proprietatea unui material de reveni la forma initiala dupa ce a suferit un soc. Asadar, care este cuvantul romanesc pentru aceasta caracteristica?
      • +1 (5 voturi)    
        e mai cool, baby (Sâmbătă, 26 august 2017, 17:54)

        U_swamp [utilizator] i-a raspuns lui ovidiu2

        In limba romana rezilient nu are etimologia in verbul resilio-resilire, ci in franceza din vocabularul tehnic al careia provine (probabil din manuale de mecanica sau fizica materialelor).
        Daca ma gindesc, acest verb nu a dat o mostenire in romana defel. Si atunci de ce sa il folosim in forma adjectivala ca atribut al unui oras? Nu prea suna romaneste. As propune formularea „orase-resort”, e mai plastica si are intindere semantica similara cu „resilient”. Dar bineinteles nici asta nu merge deoarece lenesi la minte, anterior, au introdus termenul resort/uri pentru a schimonosi numele statiunilor turistice sau balneare
      • +3 (3 voturi)    
        asa (Duminică, 27 august 2017, 11:14)

        Viorica Alexandru [utilizator] i-a raspuns lui ovidiu2

        ...elastic... hi! Hi! ....
  • +5 (9 voturi)    
    Bucuresti - Self-destructing Cities (Sâmbătă, 26 august 2017, 10:35)

    OmulNou [utilizator]

    Trebuie facut si un top al oraselor prost administrate, care se distrug accelerat, unde Bucuresti ar fi cu usurinta in top 5.

    E deja in top 5 la congestia traficului.
  • +4 (4 voturi)    
    e grotesc (Duminică, 27 august 2017, 8:32)

    404.8 [utilizator]

    sa arati asa ceva si sa te duca gandul la ce se intampla in Bucuresti sau alte orase mari in Romania.
    Studiile alea sunt facute impreuna cu niste consultanti destul de priceputi si se refera(printre altele) si la asset management.
    Toate municipalitatile alea privesc ceea ce administreaza ca ffind asset-uri.
    La noi ce privesc mioriticii: "shpaga management","bribe control" , cum sa dea" lovitura"?
    Nu suntem nici in genunchi pe linga aia.

    Ce sens are sa infingi cuiul ruginit in rana aratand ce fac altii care au timp sa se ocupa de administrare cu adevarat?( nu ca ar fi perfect la ei ,dar sunt cu mii de ani in fata).

    Asta evident,multumita celor care nu merg la vot si celor care voteaza cu trecutul,cu privirea in pamint, fara sa priveasca in viitor si fara sa le pese despre ceea ce lasa in urma.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi