Desi in ultima vreme se parea ca CNSAS a reinceput sa functioneze la „parametri” normali si fara defectiuni, o declaratie data la BBC de Csendes Ladislau, membru in Colegiul de conducere al institutiei, a scos in evidenta o situatie exploziva.

Csendes a afirmat ca fostul membru al Colegiului, Mihai Gheorghe, care a demisionat in urma cu aproape o luna din CNSAS, ar fi scos din institutie „fisele investigatorilor, extrase din dosarele «Eterul» si «Culte efecte», extrase cu pasaje semnificative din supravegherea informativa a unor persoane”.

Tot Csendes spunea ca CNSAS nu a reintrat in posesia respectivelor documente.

Faptul in sine este extrem de grav, deoarece documentele respective constituie secrete de serviciu. Contactat de Cotidianul, Mihai Gheorghe a infirmat acuzatiile, spunand ca respectivele documente nu au fost scoase din institutie, ca s-au aflat in biroul sau si ca au fost predate la serviciul documentare, luni 12 iulie, de secretara sa.

Rezolvata sau nu, in opinia altor membri ai Colegiului, problema este insa grava, deoarece respectivele documente nu trebuiau sa se afle in custodia lui Mihai Gheorghe. Cu aceasta ocazie am aflat de la Horia Roman Patapievici si Andrei Plesu ca „aceasta” ultima defectiune in activitatea CNSAS nu este de data recenta, cum suna declaratia lui Csendes, ci data de cel putin 6 luni.

Cei doi membri ai Colegiului ne-au declarat ca in acest interval de timp au facut numeroase apeluri la fostul vicepresedinte al CNSAS sa inapoieze documentele, dar, sustin cei in cauza, au fost refuzati.

Gravitatea problemei consta in faptul ca membrii Colegiului CNSAS au trecut sub tacere acest eveniment si nu au luat masurile care se impuneau atunci cand Mihai Gheorghe trebuia sa restituie documentele.

Daca nu ar fi existat aceasta declaratie – probabil intamplatoare – a lui Csendes, facuta in contextul activitatii curente a CNSAS, probabil ca nu s-ar fi aflat nimic despre acest incident. Scoaterea de documente din CNSAS ar putea duce – sustin membrii Colegiului – la actiuni de santaj sau intimidare.

CNSAS se afla in fata unui nou varf de activitate „la zi“.

Membrii Colegiului trebuie sa verifice daca alesii locali, primari si consilieri care au obtinut mandate in urma scrutinelor din 6 si 20 iunie au colaborat sau nu cu Securitatea inainte de 1989 si daca un numar restrans de parlamentari au fost ofiteri de Securitate (conform unor surse parlamentare, pentru o serie de senatori si deputati, circa 20, care la verificarile din 2000 au iesit

„curati“, adica nu au fost turnatori, exista insa suspiciuni ca ar fi fost ofiteri ai fostei Securitati. Pentru acestia s-a solicitat de catre CNSAS confirmare din partea serviciilor secrete daca au fost sau nu in uniforma cu „peltite albastre“).

Conform unei hotarari a BEC din luna aprilie a acestui an, toti cei care au candidat au depus doar o declaratie pe proprie raspundere in care precizau daca au avut sau nu vreo colaborare cu Securitatea. Exista insa la ora actuala o problema deosebita cu care se confrunta CNSAS. Surse din institutie au afirmat ca au disparut o serie de dosare.

BBC l-a contactat pe unul dintre membrii Colegiului, Csendes Ladislau, care afirma ca „ar fi, desigur, foarte periculos pentru institutia noastra daca chiar dosarele ar putea iesi.

Eu nu am cunostinta despre asa ceva, insa - din pacate - stiu ca fisele investigatorilor, deci extrase din aceste dosare, extrase cu pasaje semnificative din supravegherea informativa a unor persoane, si e vorba de dosare masive, cum ar fi «Eterul» sau dosarul «Culte efecte» au fost luate de colegul nostru demisionar, domnul Mihai Gheorghe si, cu o luna, aproape o luna de

zile dupa demisia dansului, iata, inca CNSAS n-a intrat, n-a reintrat in posesia acestor documente“.

Mihai Gheorghe a fost vicepresedinte al Colegiului CNSAS propus in institutie de PSD si, incepand din octombrie 2002, intrand in conflict cu „tripleta“ Dinescu-Plesu-Patapievici, nu a mai participat la sedintele Colegiului, iar in toamna trecuta a pierdut functia de vicepresedinte, el fiind si la ora actuala in proces cu opt dintre fostii sai colegi.

Mihai Gheorghe, care in urma cu o luna de zile si-a dat demisia din CNSAS si a trimis o adresa Parlamentului in acest sens, ne-a declarat, ieri, ca documentele la care face referire Csendes Ladislau au fost „predate ieri (luni – n.a.) de secretara mea la documentare“. „Au fost la mine in birou, nu le-am scos din institutie asa cum sunt acuzat.

Oricum, daca, sa zicem, cineva ar scoate din institutie astfel de documente, ele mai exista sub format electronic la serviciul documentare. Pe mine nu ma mai intereseaza deloc ce se intampla la CNSAS. Eu sunt procuror inspector la Parchet si imi vad de problemele mele de serviciu“, a completat Mihai Gheorghe.

Acuzatiile proferate de Csendes nu se refera insa la o problema de ultima ora. Horia Roman Patapievici ne-a precizat ca, „in 2003, Mihai Gheorghe si Aurel Pricu au luat duplicate ale dosarului de caz «Eterul» (referitor la urmarirea informativa a angajatilor postului Europa Libera – n.a.) si desi am facut eforturi sa le recuperam, nu am reusit“.

La randul lui, Andrei Plesu ne-a mentionat ca „de 6 luni ne rugam sa ne dea inapoi fisele respective, dar ei nu au vrut in ruptul capului“. Andrei Plesu nu era informat ieri de predarea catre secretara a documentelor, dar a precizat: „Chiar si asa stand lucrurile, este grav ca le-au tinut la ei in birou timp de 6 luni“.

Ceea ce este foarte grav este faptul ca documentele respective reprezinta secrete de serviciu. „Informatiile continute de aceste fise ale investigatorilor stau la baza discutiilor din Colegiul CNSAS pe care numai membrii colegiului le primesc si in mod normal numai noi lucram cu aceste informatii“, a mai spus Csendes.

Intrebat ce s-ar intampla daca documentele ar ajunge in afara institutiei, Csendes a raspuns: „Putem face numai presupuneri, insa acestea sunt destul de sumbre, ca pana la urma, pe baza unor informatii, nu pot fi facute presiuni, se pot santaja anumite persoane, nu?“. Persista insa o intrebare.

De ce abia acum membrii Colegiului CNSAS au dezvaluit aceasta abatere de la normele interne ale institutiei, si de ce nu au luat masurile care se impuneau la vremea respectiva.