Un eveniment mai putin mediatizat, dar important pentru implicatiile sale directe si indirecte, s-a produs in timpul procesului electoral din Romania.
Proaspat castigator al alegerilor europene din 13 iunie, FIDESZ, partidul de opozitie din Ungaria, a anuntat, prin fostul premier Viktor Orban, ca va supune atentiei institutiilor europene Legea alegerilor locale, considerata discriminatorie pentru organizatiile minoritatilor neparlamentare.
FIDESZ, membru al Partidului Popular European, cea mai importanta grupare din Parlamentul European, are parghiile necesare pentru a determina modificarea legilor electorale romanesti, apreciate ca nedemocratice, inclusiv de ONG-uri autohtone, ca APADOR-CH. Legea alegerilor locale obliga organizatiile minoritatilor nationale care nu sunt membre ale Parlamentului sa prezinte liste cu 25.
000 de semnaturi apartinand membrilor din 15 judete, inclusiv din Bucuresti. Prevederea, propusa si pentru Legea alegerilor generale, determina o discriminare intre formatiunile parlamentare si cele neparlamentare si nu tine cont de caracterul teritorial al minoritatilor.
FIDESZ a sesizat Comisia de la Venetia si a initiat o comisie a PPE, rezultatul fiind o recomandare a institutiilor europene catre Romania de a modifica articolele incriminate.
Evident ca Orban Viktor are un interes direct in eliminarea prevederilor discriminatorii, care ar permite Opozitiei maghiare sa participe independent de UDMR la alegerile din noiembrie, fapt ce ar putea diminua procentul Uniunii pana sub limita pragului de 5%. Interesant este insa modul in care un stat poate deturna calculele politice facute intr-un alt stat.
Atat Legea alegerilor locale, cat si Legea alegerilor parlamentare au fost elaborate pornind de la premisa ca UDMR, formatiunea ce reprezinta de 14 ani interesele comunitatii maghiare, trebuie sa ramana in Parlament. Sprijinul pentru UDMR a venit din partea tuturor partidelor romanesti, inclusiv a Aliantei, care prefera sa negocieze o eventuala coalitie de guvernare cu un partener previzibil.
Dupa declaratiile PPE, care atrageau atentia asupra discriminarii, liberalii au afirmat ca, daca UE ne-o va cere, atunci vor sustine si ei modificarea acestei prevederi.
Daca nu luam in discutie jocul lui Orban Viktor de favorizare a Opozitiei maghiare - rezultatul ar putea fi altul decat cel sperat de fostul premier -, important este ca maghiarii si romii vor putea alege intre mai multe formatiuni.
Influenta nu poate fi insa exercitata daca intre cele doua state nu exista un tratat de baza, daca acestea nu au incheiate tratate cu Uniunea Europeana sau daca nu sunt semnatare ale Cartelor europene, cum este cea privind drepturile omului sau cea referitoare la drepturile minoritatilor nationale si minoritare.
Ideea este ca Romania ar putea sa aplice in raport cu Moldova aceeasi strategie, fara a leza suveranitatea republicii vecine. In raporturile cu Moldova, cel putin in aparenta, s-au facut pasi ce pot duce la semnarea unui tratat bilateral.
Daca dorinta autoritatilor de la Chisinau de integrare in Comunitatea europeana este reala, atunci tara noastra va putea sa participe la procesul de democratizare a Moldovei si la renuntarea la statutul de stat-satelit pe care-l are in raport cu Rusia.
Calea politicii internationale este mult mai eficienta decat cea practicata de Bucuresti in ultimii ani pe relatia cu Moldova, de schimb de replici belicoase. Statutul Transnistriei ar putea fi reglementat astfel, inclusiv pe modelul federatiei asimetrice promovat de Andreas Gross, daca Romania va accepta expertiza institutiilor europene in materie de probleme teritoriale.
Doua evenimente majore se vor produce la est, in zona-tampon dintre Rusia si Europa, alegerile din Ucraina, programate pentru aceasta toamna, si alegerile de anul viitor de la Chisinau, al caror rezultat ar putea duce la retragerea Rusiei in interiorul propriilor granite. In acest context favorabil, Romania are sansa ca, prin Uniunea Europeana, sa contribuie la democratizarea Republicii Moldova.
