Romania inecata in lacrimi

de     Evenimentul Zilei
Joi, 14 iulie 2005, 0:00


Moldova e sub ape, pe vaile raurilor Bistrita, Trotus si Siret
Dramele cuprind, sat cu sat, asezari din Transilvania si Oltenia
Comandamentul de criza numara deja multe victime si raniti
Reporterii EVZ au inchiriat un elicopter pentru a putea patrunde in zonele calamitate din judetul Bacau

Cartiere intregi din Bacau si Galati plutesc pe valurile inundatiilor
Cea mai inspaimantatoare ameninatre vine dinspre Siret. Raul moldav se poate umfla de 30 de ori cat debitul normal, mai mult decat Dunarea

Romania are nevoie de un colac de salvare! El nu poate veni decat dintr-un efort de solidaritate nationala fara precedent in istoria noastra
Inca o zi ingrozitoare: vine potopul pe Siret

Debitul raului va creste astazi de 30 de ori, ceea ce se intampla „odata la 1.000 de ani”

Morti si disparuti, judete in stare de alerta, case luate de ape. Imagini socante, cu oameni smulsi de la locurile de-o viata. Femei, barbati, copii - refugiati pe acoperisuri, salvati cu elicopterul.

Ieri, trei judete din Romania erau in stare de alerta: Vrancea, Bacau si Galati. Si pericolul nu a trecut: prognoza pentru aceasta dimineata arata ca Siretul se va umfla de 30 de ori.

Ce va urma? Nimeni nu stie cu certitudine. De cateva luni, socul inundatiilor se muta dintr-o zona a tarii in alta. A fost mai intai Banatul, in vest. A urmat apoi sudul. Zilele acestea a venit randul Moldovei. Poate chiar si Dobrogea, spun unii specialisti.
In fata acestei situatii critice, autoritatile afirma ca precipitatii ca in acest an nu au mai fost in ultimul veac.

Dar si ca nu au avut destule echipamente. Unii recunosc faptul ca la nivel local nu au avut nici macar un minim instructaj pentru asemenea situatii.

Desi s-au dat avertizari, dramele nu au putut fi evitate. Din nou, autoritati si populatie au fost depasite de situatie. (Calin Cosmaciuc)

„Nu facem fata”

Celula de criza centralizeaza datele si coordoneaza activitatea ministerelor si agentiilor implicate, spune Rares Niculescu, consilierul lui Vasile Blaga - seful Celulei si ministrul administratiei si internelor. Acesta nu se afla insa in tara, ci la Bruxelles. „Concret, de inundatii se ocupa Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta”, spune Niculescu. Intrebam de un telefon, de o adresa.

Telefonul ni se da, adresa nu. Nu se stie. La inspectorat, prim-adjunctul, generalul Liviu Nemes, ne spune ca nu are timp de nimic. In biroul sau suna in acelasi timp cel putin trei telefoane. „Nu facem fata”, sustine el.

Suntem ghidati de un lucrator al MAI. Adjunctul Alexa de la poarta incearca sa ne ajute. Suna la mai multe interioare, insa lumea tace. Intr-un final, un colonel fara nume ne atrage atentia ca „primul-ministru al guvernului” a spus ca toate datele despre inundatii se dau de la guvern. „Nu vi le putem da, numai de acolo”, ni se raspunde. Intrebam cum lucreaza inspectoratul, cati oameni lucreaza.

Raspunsul vine surprinzator: numai doi. (Andrei Badin)

Celula de criza la apa

Victor Dobre, secretar de stat la MAI, spune ca pericolul e mare, cantitatea de precipitatii imensa, iar dotarile autoritatilor slabe
Celula de criza pentru inundatii a fost coordonata, in lipsa ministrului administratiei si internelor, Vasile Blaga, de unul dintre adjunctii sai, Paul Victor Dobre (foto), responsabil de relatia cu prefecturile. La el s-au concentrat toate informatiile venite din tara.

Ce fac in aceste momente autoritatile?
Am trimis elicoptere, barci speciale si evacuam oameni. La Galati, de exemplu, si nu numai. A fost mobilizare in toate judetele. Am angajat 10.000 de oameni, circa o mie de jandarmi si tot atatia politisti. Am cerut sprijinul armatei in Dolj, Vrancea, Bacau, Galati. Am utilizat barci... Avem sase-sapte-opt elicoptere.... Am folosit inclusiv transportoare blindate...

Cati morti au fost in ultimele zile?
Doi morti si sase disparuti. In Alba, o persoana s-a inecat, iar o alta a fost lovita de fulger in Tulcea. Cei disparuti sunt patru din Bacau si doi din Vrancea. Punctele critice in cursul noptii au fost Valea Trotusului (Bacau), Putna, Zabala, Milcov (Vrancea). Apele, viiturile s-au concentrat pe Siret. Dupa Bacau si Vrancea, avem stare de alerta si in 12-15 comune din Galati.

Pericolul il reprezinta Siretul. Iar in Vrancea mai sunt persoane de evacuat.

Cat e fatalitate si cat e nepregatirea autoritatilor?
Poate sunt subiectiv, dar a plouat in sase luni cat intr-un an intreg. Cum vezi Dunarea la Galati, asa e Siretul acum, imi spunea prefectul. Anul acesta, inundatiile au atins mai intai vestul, apoi sudul, iar acum Moldova.

Dl ministru Blaga, seful Celulei de criza, se intoarce maine (n.r. - azi) de la Bruxelles, de la Uniunea Europeana?
N-as fi sigur, dar probabil. Dar sunt toate fortele mobilizate. Avem o mare problema: limitele de dotare, iar aceasta e o chestiune istorica.
Daca am avea mai multe elicoptere, mai multe salupe... Pe urma, in sudul tarii, problema a fost clara: infrastructura. S-a dus baraj dupa baraj. Dincoace (n.r. - in Moldova) a fost volumul mare de apa.

Ce urmeaza?
Prima noastra grija e sa salvam oameni. A doua, sa asiguram conditii celor evacuati. Urmeaza apoi faza refacerii. Din pacate, in unele locuri apele au lovit din nou. (Calin Cosmaciuc)

Nu suntem japonezi

Sulfina Barbu spune ca oamenii nu prea stiu ce au de facut si ca nu exista sisteme de alarmare pentru inundatii
Ministrul mediului, Sulfina Barbu, a incercat sa explice, intr-un interviu pentru EVZ, unde ar mai putea lovi apele si de ce s-a ajuns unde s-a ajuns.

Pe harta inundatiilor, care sunt punctele critice acum?
Vrancea, Braila, Galati, Delta Dunarii... Maine dimineata (azi - n.r.), Siretul va avea, la confluenta cu Dunarea, un debit de 5.000-6.000 de metri cubi pe secunda - extraordinar de mare. Daca este cazul, vom face o bresa controlata intr-unul dintre malurile Siretului, astfel ca apa sa fie dirijata pe terenuri nelocuite.

Au fost schimbari meteorologice importante in ultimii ani?
Din datele statistice rezulta foarte clar ca ploile cazute in primele sapte luni ale anului depasesc precipitatiile medii anuale. S-a constatat si o modificare a hidrologiei: pe raurile si paraiele mici, care nu puneau nici un fel de problema, au venit viituri de doi metri inaltime.

De ce, de fiecare data, autoritatile sunt luate pe nepregatite?
Sunt stabilite clar si responsabilitatile, si punctele critice in care trebuie sa se actioneze.

Si totusi uitati ce se intampla la fata locului...
Parte din dotarile inspectoratelor pentru situatii de urgenta sunt, conform declaratiilor domnului general Nemes (prim-loctiitorul sefului Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta - n.r.), la nivelul anilor '70-’80. Au actionat cu ce-au avut.

In Olt, la Serbanesti, la Movileni, apele s-au revarsat si pentru ca existau lacuri de acumulare, iazuri care nu erau corect exploatate. De ce inspectorii de la Apele Romane nu au observat asta din timp?
Toate acumularile au fost inspectate.

Atunci de ce nu s-au luat masuri?
Detinatorii, proprietarii sunt responsabili - au semnat ca remediaza toate defectiunile. Legislatia trebuie insa revizuita. Noi putem doar sa dam amenzi. Cred ca trebuie sa existe o raspundere penala pentru astfel de situatii.

Informatiile ajung de la centru la primarii?
Oamenii s-au mobilizat. Nu avem insa dotari si nici sisteme de alarmare. Exista doua proiecte in momentul de fata - unul va fi finalizat in 2008 si va permite o prognoza mai rapida a viiturilor, iar celalalt va introduce un sistem de alarmare rapida a populatiei.

Pana in 2008, ce facem insa?
Promovam lucrarile de investitii in gospodarirea apelor.

Pana una-alta, primariile din zonele inundabile nu au la dispozitie nici macar o barca, in caz de Doamne fereste... Cine trebuie sa se ocupe de asta?
Autoritatile locale si inspectoratele pentru situatii de urgenta.

Oamenii nu stiu ce sa faca atunci cand vine viitura, unde sa se refugieze...
Instructajele si simularile trebuie facute cat mai des. Uitati exemplul tarilor civilizate, al Japoniei... populatia stie exact ce are de facut. (Loreta Budin)

Si Dunarea e amenintatoare

Multe rauri din tara au ajuns la cotele de pericol. Printre ele, Crisul Alb, Muresul, Oltul, Argesul si Ialomita
Ploile din ultimele zile au determinat cresterea peste masura a debitelor raurilor din toata tara. Ministrul mediului si gospodaririi apelor, Sulfina Barbu, si directorul Agentiei Nationale de Hidrologie, Petre Stanciu, au avertizat ieri ca foarte multe rauri din tara sunt la cotele de pericol.

„Debitele raurilor Crisul Alb, Mures, Olt, Arges, Ialomita, Buzau, Putna, Trotus, Bistrita si Siret vor fi in crestere”, a spus Stanciu.

El a avertizat ca pe cursul inferior al raului Siret a fost prognozata o viitura puternica in aceasta dimineata in jurul orei 5.00, debitul urmand sa creasca de peste 30 de ori, de la 200 de metri cubi la 6.000 de metri cubi, potrivit Mediafax. Meteorologii sustin ca un asemenea debit se atinge odata la 1.000 de ani.

Autoritatile galatene au fost anuntate ca viitura va lovi toate localitatile de pe malul raurilor Siret si Barlad, cel mai afectat urmand sa fie satul Lungoci, aflat la granita cu judetul Vrancea.

Vor fi, de asemenea, probleme in localitati din judetele Galati si Braila, fiind influentat si debitul Dunarii. „Dunarea ar putea crea probleme, in conditiile in care, intr-o singura noapte, cotele fluviului au crescut, in medie, cu 20-30 de centimetri, iar debitul cu 500 de metri cubi pe secunda”, a mai avertizat Stanciu.

Specialistii Administratiei Fluviale a Dunarii de Jos au afirmat ca situatia este ingrijoratoare si ca daca ploile vor continua este posibil sa reapara problemele din urma cu o luna, cand apele fluviului au depasit cotele de atentie si inundatie.

Trei localitati de pe ambele maluri ale Siretului - Ismail, Baltareti si Cosmestiul de Vale - au fost acoperite complet de ape, dupa ce nivelul raului a crescut foarte mult in ultimele ore, in multe cazuri apa ajungand pana la acoperisurile caselor.

Autoritatile locale din judetul Arges au anuntat ca lacurile de acumulare de pe Valea Argesului au ajuns la o capacitate de umplere de 99 la suta. Meteorologii avertizeaza ca ploile vor continua sa cada, urmand sa se opreasca spre vineri. ( Magda Barascu)

Ploile continua si astazi

Meteorologii avertizeaza ca astazi, in Banat, Oltenia si local in Dobrogea, in Muntenia, in sudul si in sud-vestul Transilvaniei, la deal si la munte va ploua pe arii extinse. Meteorologii anunta ca, in aceste regiuni, cantitatile de apa vor fi insemnate, ajungand pana la 15 l/mp, iar in Muntii Banatului, la 25 l/mp.

Meteorologul de serviciu de la Agentia Nationala de Meteorologie (ANM), Teodora Cumpanasu, a spus totusi ca in urmatoarele zile ploile vor mai scadea in intensitate. „Exista periferii de sisteme frontale care vor mai influenta vestul si nord-vestul tarii, dar nu va mai fi o vreme severa ca aceea din ultimele zile”, a explicat ea.

Astfel, este posibil sa mai ploua si saptamana urmatoare, dar nu torential. In acest weekend este posibil ca vremea sa se indrepte.

Cifre de cosmar

Cel putin 7 morti si 3 disparuti
31 judete afectate
3 judete in stare de alerta: Vrancea, Bacau, Galati
Mii de oameni evacuati de urgenta
Zeci de mii de oameni ramasi fara case
Sute de kilometri de drumuri distruse
425.000 de hectare teren agricol afectate
Cele mai mari precipitatii din ultimii 50 de ani

Inundatiile, efect al incalzirii globale

Specialistii stiu: furia apelor, furtunile, uraganele sunt fenomene provocate, printre altele, si de incalzirea globala - cresterea temperaturii medii pe glob. Poluarea, noxele eliberate in atmosfera de societatea industrializata au accentuat acest fenomen incepand cu a doua jumatate a secolului trecut. Semnalele repetate trase de oamenii de stiinta nu au fost luate pana acum in serios.

Cu chiu cu vai, comunitatea internationala a reusit intr-un tarziu sa puna in aplicare Protocolul de la Kyoto privind reducerea emisiilor poluante, dar nu toate statele au subscris. Si, oricum, nu se stie daca nu cumva interesul din ceasul al 12-lea pentru protejarea naturii este tardiv.

Specialistii Administratiei Nationale de Meteorologie au facut recent un studiu despre evolutia temperaturii medii in Romania in secolul trecut.
Studiul incearca, totodata, sa estimeze care vor fi efectele in plan climatic asupra Romaniei ale cresterii temperaturii medii la nivel global. Climatologul Roxana Bojariu a explicat pentru „Evenimentul zilei” fenomenele meteorologice extreme din ultima vreme, puse si pe seama incalzirii globale. Concluzia: trebuie sa ne obisnuim de acum incolo cu inundatiile.(Laurian Sivori)

EVZ: Influenteaza incalzirea globala inmultirea ploilor torentiale?
Roxana Bojariu: Este clar ca se inregistreaza in ultimii ani o crestere a temperaturii medii globale. Consecinta fireasca este o inmultire a fenomenelor meteorologice extreme, cum sunt de pilda si ploile abundente inregistrate acum in Romania. Sunt greu de facut estimari, dar ce se poate spune sigur este ca temperatura medie in Romania va creste si ea.
In Romania, exista si diferentieri regionale. In afara Carpatilor, in Muntenia, Oltenia, Moldova cresterea medie a temperaturii este mai mare decat in spatiul intracarpatic, in Transilvania. In ultimii 100 de ani, temperatura medie in Romania a crescut cu 0,4 grade Celsius

EVZ: Se vor inmulti ploile?
Pentru precipitatii sunt mult mai greu de facut estimari decat pentru temperatura. Intr-adevar, la nivel global scenariile arata o crestere a precipitatiilor in anii urmatori, dar problema e care va fi distributia acestor precipitatii. Regional, in unele locuri va fi seceta, in unele locuri inundatii, si va creste frecventa acestor fenomene extreme.

Ati vazut, au fost inundatii in China, in Portugalia a fost seceta, acum ploua masiv la noi... Ce va pot spune sigur este doar ca, in ultima jumatate de secol, tendintele de incalzire a vremii si fenomenele meteo extreme s-au accentuat.

EVZ: Are poluarea o influenta directa asupra incalzirii globale?
Poluarea are o influenta directa asupra fenomenului de incalzire globala. Cresterea concentratiei de dioxid de carbon, ca urmare a emisiilor de gaze, are ca rezultat intensificarea efectului de sera.

EVZ: Rezolva Protocolul de la Kyoto aceasta problema?
Protocolul de la Kyoto privind reducerea emisiilor de gaze este un lucru bun. Oricum, chiar daca s-ar taia acum total emisiile poluante ca sa conservam starea actuala, din cauza faptului ca dioxidul de carbon ramane rezident in atmosfera vreo 200 de ani efectele fenomenului de incalzire globala vor continua si ele sa existe.

EVZ: Asadar, de aici inainte problema nu se mai pune cum sa scapam de inundatii...
Exact. Ci cum sa ne adaptam. Dupa parerea mea, e bine sa continuam cu controlarea emisiilor poluante, cazul Protocolului de la Kyoto, dar trebuie sa facem ceva in plus. Toata dezvoltarea socio-economica trebuie sa fie mult mai bine integrata in aceste noi fenomene climatice, in acord cu mediul natural. Nu mai merge cu stilul „omul e stapanul naturii”.

EVZ: Vor continua puhoaiele?
E clar ca anul 2005 este un an atipic. Estimarea sezoniera pentru vara este una cu multe instabilitati, cu perioade care alterneaza foarte rapid de la cald la ploi abundente.

Topirea ghetarilor grabeste incalzirea globala

Un studiu recent publicat de fundatia elvetiana World Wide Fund for Nature (WWF) arata ca, daca restul planetei se incalzeste cu o medie de doua grade Celsius, temperatura zonei arctice va creste cu 6 grade C, ceea ce va duce la o incalzire globala rapida. Diminuarea grosimii stratului de gheata si de zapada va avea drept consecinta bombardarea pamantului si a oceanului cu radiatii ultraviolete.

10 ani pentru masuri drastice

Un alt studiu arata ca liderii politici au mai putin de 10 ani pentru a lua masuri drastice privind prevenirea dezastrelor globale cauzate de schimbarile climei. Recomandarile acestui demers au fost inaintate catre recenta reuniune G8, ce grupeaza cele mai industrializate state, si catre presedintia Uniunii Europene.

Schimbari posibile in clima din Romania

cresterea frecventei zilelor caniculare;
descresterea frecventei zilelor de iarna;
majorarea semnificativa a mediei temperaturii minime din timpul verii;
ridicarea mediei temperaturii maxime in timpul iernii si verii (pana la doua grade C, in sudul si sud-estul tarii).
ingustarea plajelor ca urmare a cresterii nivelului marii

Cine castiga si cine pierde din inundatii

Constructorii de drumuri si locuinte sunt printre putinii care ar avea de castigat de pe urma ravagiilor facute de ape. Producatorii din agricultura si hotelierii sunt cei mai afectati

Inundatiile de saptamana trecuta nu doar ca au lasat fara case o multime de oameni, dar au si paralizat o parte din activitatea economica a Romaniei. Pe langa agricultura, sector in care nu se stie ce recolte se vor obtine, vremea a lovit si in activitatea turistica, in special pe litoral, dar si in industria berii. In schimb, exista si domenii care au de castigat de pe urma inundatiilor.

Constructorii se asteapta la cifre de afaceri cu aproape 10% mai mari fata de 2005.

Pagube in agricultura

Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), in judetele Olt, Constanta, Dolj, Suceava, Gorj, Hunedoara, Mehedinti, Harghita, Teleorman, apele au „inghitit” aproape 70.000 de pasari si circa 500 de porci din gospodariile populatiei. Ploile din ultimele doua saptamani au provocat pagube si pe 300.

000 de hectare de teren agricol si de paduri. Din datele facute publice de Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), cele mai afectate sunt culturile de grau (149.571 hectare), porumb (40,772 hectare) si floarea-soarelui (26.347 hectare). De asemenea, au fost inundate peste 7.300 de hectare de pasuni naturale. Pagubele cele mai mari au fost inregistrate in judetele din sudul tarii.

Apele au distrus si 657,25 kilometri de drumuri forestiere din paduri ale statului sau private. Au fost inregistrate 132.920 de metri cubi de copaci rupti sau doborati de vant in fondul de stat si privat. (Lidia Truica)

Cel mai prost an pentru litoral

Din cauza vremii proaste, statiunile de pe litoral au cel mai prost an din 1990 incoace, spune presedintele Agentiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT), Lucia Morariu. „Speram ca macar lunile urmatoare vremea isi va reveni si vom mai recupera din handicapul inceputului de varf de sezon.

Dat fiind ca nu a mai fost nici o vara cu vreme atat de proasta, 2005 este cel mai prost an de 15 ani incoace pentru industria turistica”, spune Lucia Morariu. Aceasta a precizat ca vremea nefavorabila este accentuata si de faptul ca, pe litoralul romanesc, posibilitatile de petrecere a timpului liber pe vreme urata sunt insuficiente.

„Din fericire pentru agentiile de turism, cei care au cumparat deja biletele nu renunta la ele. Sunt insa destule cazuri de amanari ale concediilor, din cauza inundatiilor, care au creat probleme cu infrastructura si turistii nu pot ajunge pe litoral”, a spus presedintele ANAT. Multe drumuri au fost distruse de inundatii, Ministerul Transporturilor raportand pagube de 63 milioane euro.

(Iuliana Roibu)

Consumul de bere a scazut din cauza ploii

Vremea ploioasa si rece din ultima perioada a scazut apetitul romanilor consumatori de bere. Statisticile Patronatului Societatilor Independente Producatoare de Bere din Romania (PSIPBR) confirma o scadere cu 3,4% a vanzarilor din luna mai, considerata luna de varf in industria de profil. In iunie insa vanzarile au recuperat teren, crescand cu 4,8%.

„In ultimii ani se constata o scadere a vanzarilor de bere in perioada de varf (cuprinsa intre lunile mai si august), singura influenta fiind cea a vremii nefavorabile din sezonul de vara”, declara Vifor Versescu, directorul general al patronatului berii. Consumul de bere a scazut simtitor si la terase, ca urmare a influentei vremii nefavorabile. (Angela Sighireanu)

Finantarea, o problema

Industria constructiilor este printre cele care au de castigat de pe urma inundatiilor. Firmele de specialitate estimeaza ca anul acesta numarul caselor construite in 2005 ar putea creste, fata de anul trecut, cu circa 10%, reprezentand 2.000-3.000 de locuinte noi din cauza ca cele distruse de inundatii trebuie refacute.

Insa se pune intrebarea cu ce bani? „Locuintele distruse de inundatii trebuie refacute, oamenii trebuie sa aiba un acoperis deasupra capului. Problema ar fi cea a finantarilor, pentru ca sinistratii nu-si pot permite constructia unei locuinte. Fondurile ar trebui sa vina de la stat.

Din punct de vedere al disponibilitatii firmelor si materilelor de constructii, nu sunt probleme”, ne-a declarat Marin Cristea, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii. (ARACO). (Raluca Barbuneanu)

Calin Cosmaciuc, Loreta Budin, Magda Barascu, Laurian Sivori
Lidia Truica, Iuliana Roibu, Raluca Barbuneanu



















88 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică