Cand il asculti pe Mircea Geoana, de cele mai multe ori te umfla rasul. Chiar si cand spune lucruri grave, ajung sa sune absurd si cad ca nuca-n perete. Asa s-a intamplat si joi, cand a impartasit publicului visul sau cel mai ascuns: „Doresc sa fiu prim-ministru!”.

Pe langa folosirea unui cadru anost - o conferinta de presa la Zalau -, justificarea a fost amuzanta: „Doresc sa fiu prim-ministru pe motiv ca functia de prim-ministru este una la care liderul unui partid trebuie sa se inscrie”. Cu alte cuvinte, functia doboara competenta.

Viziunea diferita a Cotrocenilor despre viitorul ocupant al fotoliului de premier l-a lasat indiferent pe Mircea Geoana. Avertismentul consilierului prezidential Cristian Preda - „Daca motiunea de cenzura trece sunt, evident, foarte putine sanse ca Geoana sa fie premier” - nu i-a creat nici o emotie presedintelui pesedist.

Fidel devizei „urmeaza-ti visul”, autopropusul premier a devoalat, ieri, la Baia Mare, cateva dintre masurile sale de guvernare, avandu-i in centru pe profesori, agricultori, pensionari si pe tinerele mame, plus reducerea cotei TVA la alimente.

Planurile lui Geoana sunt privite cu rezerve chiar si in Kiseleff. Folclorul pesedist a nascut deja o vorba: „Noua ne arde casa si Mircea canta la vioara”. Pentru multi dintre liderii partidului, e limpede ca seful pesedist nu va ajunge la Palatul Victoria, cel putin pana la viitoarele alegeri.

Le-a spus-o Traian Basescu insusi, in urma cu cateva luni, la motiunea de cenzura pedista, cand Mircea Geoana ravnea la prim-ministeriat. Nu e clar de ce s-ar razgandi acum Basescu si de ce n-ar profita de inlaturarea lui Tariceanu pentru a numi un premier PD, cu sprijinul asa-numitilor reformisti din PSD, pe care i-a laudat si cu care a negociat.

Sau de ce n-ar profita seful statului de criza politica previzibila post-motiune pentru a face, in sfarsit, alegerile anticipate pe care si le doreste din 2005? De ce din doua optiuni castigatoare, Basescu ar alege-o pe cea de-a treia, in care ar credibiliza un adversar politic pentru care nu si-a ascuns niciodata dispretul?

Nici varianta intrarii la guvernare alaturi de PNL nu e garantat castigatoare pentru pesedisti. In ipoteza in care Tariceanu isi va sacrifica partidul si va accepta guvernarea cu social-democratii, succesul nu e sigur. Nimeni nu poate anticipa perceptia alegatorilor fata de viitorul Cabinet social-democrat-liberal, indiferent de cate pomeni electorale va arunca pana la alegeri.

Paradoxal, dupa anuntul motiunii de cenzura, PSD este in cea mai buna situatie din ultimii doi ani. Are in mana toate cartile si isi poate decide, in mare masura singur, viitorul. Si viitorul lui Mircea Geoana se decide in perioada urmatoare. Multi pesedisti il pandesc la cotitura si ii asteapta greseala urmatoare. Or, Geoana nu isi mai permite sa greseasca.

N-a reusit sa reformeze PSD si a aruncat partidul in haos, cand s-a aliat cu liberalii in actiunea de suspendare a lui Traian Basescu. Acum, e obligat sa gaseasca solutia prin care sa isi redreseze electoral partidul. Altfel, visul sau frumos se poate schimba in cosmar. Deocamdata, insistenta cu care se ofera ca premier e semn rau.