Înregistrări video distribuite de militarii ucraineni pe rețelele de socializare arată că aceștia apelează tot mai des la o tactică folosită de armata rusă în primele luni ale războiului, când au încercat să își apere vehiculele de luptă de loviturile cu sisteme antitanc Javelin.

Rămășițele unor tancuri rusești distruse în războiul din UcrainaFoto: Efrem Lukatsky / AP - The Associated Press / Profimedia

O nouă înregistrare video apărută în urmă cu o zi pe rețelele de socializare arată cum militarii Kievului au folosit o „plasă anti-drone” pentru a proteja un obuzier M777 cu calibrul de 155 de milimetri primit din partea armatei americane.

O altă filmare a militarilor ucraineni de luni arată cum aceștia au folosit un astfel de echipament și pentru a proteja un KS-19, tun antiaerian cu calibrul de 100 de milimetri din perioada sovietică.

Imaginile amintesc în parte de primele luni ale războiului declanșat de președintele rus Vladimir Putin, când forțele de invazie ale Moscovei au apelat la „cuști” sau „acoperișuri” improvizate pe care le-au montat în partea superioară a vehiculelor de luptă pentru a încerca să le protejeze de loviturile ucrainenilor cu sisteme Javelin sau NLAW.

O diferență ar fi însă că în timp ce rușii au apelat la improvizații, soldații ucraineni din noile înregistrări par să folosească echipamente dedicate în acest sens, plasele de protecție a echipamentelor militare nefiind nicidecum o inovație pe câmpul de luptă.

Tanchiștii ucraineni apelează și ei la „cuști” improvizate

Alte imagini apărute însă pe rețelele de socializare la sfârșitul lunii trecute arată însă că militarii ucraineni au început să apeleze la rândul lor la „cuști” improvizate.

Într-o astfel de înregistrare poate fi văzut cum o dronă Lancet rusească, una dintre dronele kamikaze folosite de forțele Moscovei, se izbește într-un obuzier autopropulsat Krab primit de Ucraina din partea Poloniei, acesta supraviețuind însă grație „cuștii”.

O altă filmare arată însă că aceste improvizații nu funcționează tot timpul, cum de altfel a fost și cazul când ele au fost folosite de armata rusă anul trecut.

Cu toate acestea, în cazul de față ele par ceva mai utile întrucât dronele kamikaze rusești nu se apropie de țintă cu aceeași viteză precum proiectilele antitanc Javelin sau NLAW care au o forță de penetrare mult mai mare.

Revenind la plasele de protecție, The Economist amintea într-un articol publicat în luna mai că majoritatea dronelor de atac folosite în prezent sunt mici și ușoare, cântărind doar câteva sute de grame. Cu o masă de 15 kilograme, dronele Lancet rusești sunt printre cele mai mari, însă și ele ar putea fi oprite de plase rezistente.

Adoptarea noilor tactici arată cât de eficiente au fost atacurile rusești cu drone kamikaze

Zachary Kallenborn, un analist militar de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, afirmă însă că aceste plase au limitări evidente, ele putând proteja ținte echipamente mici și staționare precum sisteme radar sau piese de artilerie, fiind mai puțin practice însă când vine vorba de apărarea unor vehicule aflate în mișcare.

Forbes notează că soldații ucraineni ar fi început să folosească astfel de plase după ce au descoperit accidental în luna decembrie a anului trecut că ele pot fi eficace împotriva dronelor rusești.

Mai exact, o înregistrare video distribuită de aceștia atunci arăta cum au descoperit cu surprindere că o plasă de camuflaj a oprit două drone Lancet rusești care au țintit un tanc T-72 pe care militarii ucraineni au încercat să îl ascundă.

Înregistrarea este cu atât mai remarcabilă întrucât arată cum tancul a fost protejat de o simplă plasă de camuflaj, nu una întărită pentru a proteja în cazul exploziilor.

Ucrainenii par să apeleze acum tot mai mult la astfel de plase și „cuști” de protecție în contextul în care Rusia și-a sporit dramatic producția de drone kamikaze cu care lovesc vehiculele armatei ucrainene aflate în ofensivă în sudul și estul țării.

Urmărește ultimele evoluții din a 531-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.