Noile capete de acuzare aduse împotriva fostului președinte american Donald Trump de procurorii din statul Georgia includ acuzații că acesta a încălcat o lege împotriva crimei organizate cunoscută sub numele de RICO și care în trecut a fost folosită pentru a trimite în judecată capi ai mafiei, explică Reuters.

Donald TrumpFoto: Alex Brandon / AP / Profimedia

Legiuitorii americani au adoptat legea RICO („Racketeering Influenced and Corrupt Organizations Act”) în 1970 pentru a combate crima organizată și cu precădere mafia. Majoritatea statelor americane au adoptat la rândul lor legi asemănătoare, dar cu prevederi ușor diferite.

Altfel spus, legea federală adoptată de Congresul de la Washington și care se aplică pe întregul teritoriu al SUA are în general amendamente diferite față de legile statale a căror jurisdicție se aplică doar pe teritoriul unui stat american anume.

Principala cerință a legii RICO federale este că inculpații să fi participat la cel puțin două activități infracționale și într-o organizație infracțională care a activat într-o perioadă lungă de timp. Însă procurorii din Georgia l-au pus sub acuzare pe Donald Trump sub legea locală, care nu necesită ca organizația infracțională să fi fost una de durată.

În plus, aceasta prevede 50 de infracțiuni care intră sub incidența legii, spre deosebire de doar 35 incluse în legea federală generală.

Inculpații care sunt găsiți vinovați sub legea din Georgia pot primi o pedeapsă între 5 și 20 de ani de închisoare.

Cum este folosită de regulă legea RICO?

După ce mafia din Statele Unite a fost în mare parte demantelată, sfera de aplicare a legii RICO a fost extinsă pentru a include numeroase alte tipuri de infracționalitate organizată.

Procurorii americani au folosit această lege pentru a trimite în judecată o serie largă de grupuri pe care le-au catalogat drept „organizații infracționale”, inclusiv bancheri de pe Wall Street acuzați de manipularea bursei.

Fani Willis, procurorul democrat din Georgia care a adus noile acuzații împotriva fostului președinte Trump, a folosit o dată legea pentru a trimite în judecată în 2014 peste 20 de profesori din orașul Atlanta care au fost suspectați de crearea unei rețele care să fraudeze examenele standardizate din SUA.

Avocații profesorilor au spus atunci că Willis a folosit o interpretare prea largă a legii pentru a considera drept „organizație infracțională” sistemul public de educație din Atlanta. Însă condamnările primite de profesori au fost confirmate de către instanța de apel.

De ce folosesc procurorii americani legea RICO împotriva lui Donald Trump?

Acest act legislativ a fost conceput inițial ca un instrument care să ajute la trimiterea în judecată a capilor mafiei care își păstrau „mâinile curate” prin spălarea banilor prin corporații-fantomă și lăsarea „muncii de jos” în seama locotenenților lor.

Legea nu necesită ca procurorii să demonstreze că acuzații au participat direct la activități infracționale, doar că ei au făcut parte din organizația mai largă care le-a întreprins.

Asta înseamnă că procurorii nu ar trebui să demonstreze neapărat că Donald Trump a încălcat personal legea, dar că s-a coordonat cu alții care au făcut-o.

Însă folosirea acestei legi de către procurori vine și cu anumite riscuri. În general procesele intentate sub legea RICO sunt mai complexe deoarece trebuie demonstrată în primul rând existența unei organizații infracționale.

Rechizitoriul întocmit de procurorii din Georgia numește, alături de Trump, alți 18 inculpați, printre care fostul său avocat personal Rudy Giuliani, fostul său șef de cabinet de la Casa Albă Mark Meadows și avocatul John Eastman.

Procurorii din Georgia vor trebui să demonstreze că Trump și ceilalți acuzați au lucrat împreună în vederea atingerii unui obiectiv infracțional comun - răsturnarea rezultatului alegerilor prezidențiale din 2020 -, lucru care nu este întotdeauna atât de ușor precum demonstrarea unei simple infracțiuni.

În cazul în care ar câştiga alegerile prezidenţiale din 2024, dacă va fi condamnat, Donald Trump nu va putea să se graţieze sau să obţină renunţarea la urmărirea penală de către biroul procurorului deoarece acesta este un caz la nivel statului Georgia asupra căruia statul federal nu are autoritate.