Presiunea colegilor, intimidarea, violența sunt doar câteva probleme ale adolescenților și au fost mereu. Doar că pentru copiii de astazi internetul și social media au dus interacțiunea socială la un cu totul alt nivel. La ce să fii atent ca părinte și cum să reacționezi.
Nu ne naștem cu abilități sociale. Începem să le învățăm ca bebeluși, de îndată ce devenim conștienți de alți oameni. Apoi, ca și copii și, mai încolo, ca adulți, continuăm să învățăm și să folosim aceste abilități pe tot parcursul vieții noastre. La început, aceste abilități sociale sunt foarte simple. Un copil învață să răspundă zâmbetului mamei sale sau să-și aștepte rândul în timp ce se joacă cu ceilalți. Dar, pe măsură ce copilul crește, are nevoie de abilități sociale mai dezvoltate pentru a se înțelege cu alte persoane. Comportamentul social „corect” depinde de vârsta lui. Dacă aștepți de la el mai mult decât poate face la anumită vârstă, amândoi veți fi dezamăgiți. Dacă la 2 ani, spre exemplu, ar trebui să știe să se joace alături de alți copii, să imite părintele în acțiuni simple, la 3 ani să fie conștient de sentimentele celorlalți, la 5 ani ar trebui să fie capabil să înțeleagă regulile și să deosebească binele de rău, să poată exprima ceea ce simte.
Școala abilităților sociale este acasă, în familie
Copiii învață mai întâi abilități sociale urmărind modul în care părinții și membrii familiei se comportă unul cu celălalt. Apoi crește și învață alte abilități din joaca împreună cu ceilalți copii: să urmeze instrucțiunile, să coopereze, să facă cu rândul și să împartă. Jocul îi ajută pe copiii mici să-și înțeleagă propriile emoții, să se simtă mândri de ceea ce pot face și să-și dezvolte un sentiment de cine sunt. În comunitate, în afara casei lor și a familiei extinse, copiii învață modalități de a relaționa cu oamenii din afara familiilor lor. În lumea mai largă care li se deschide, copiii învață să practice răspunsuri diferite la situații și moduri diferite de a face lucrurile. Ei dezvoltă abilități sociale pe măsură ce își descoperă propriile puncte forte și puncte slabe.
„Patologia e a adulților, nu a copiilor”
Însă internetul și platformele de social media au schimbat cu totul datele problemei. Nu numai că mass-media electronică a amplificat unele probleme ale adolescenților, dar comunicarea digitală și social media au schimbat atât modul în care adolescenții interacționează cu colegii, cât și felul în care percep relațiile amoroase. La asta se adaugă și diluarea rolului comunității în viața unui copil – familia și prietenii. Rezultatul final este un grup de tineri care se luptă cu abilități esențiale de comunicare interpersonală.
„Lucrurile astea sociale nu se învață decât în societate. Dar cum idealul lumii noastre este cel în care copilul să stea acasă cu tine tot timpul, pentru că simplul fapt că a închis ușa și a ieșit te face să începi să temi. Patologia e a adulților, nu-i a copiilor! Și patologia asta a adulților e o patologie indusă, firește, indusă în primul rând de media. Dacă deschideți televizorul sau ziarul, o să aveți senzația că trăim într-o lume de asasini și de violatori. Că la fiecare colț de stradă s-au adunat câteva zeci. Ca atare, ideea că copilul tău se duce singur la școală în clasa a VI-a, te face să tremuri din toate încheieturile”, spune profesorul Mihai Maci, lector în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea și autor al mai multor articole pe teme de educație.
10 probleme sociale ale adolescenților de azi
Adolescenții noștri se confruntă cu probleme sociale noi și diferite de ale noastre. O parte dintre aceste probleme pot fi legate de tehnologie – mai ales că, în medie, un adolescent petrece mai mult de opt ore în fiecare zi pe dispozitive electronice, arată studiile. Dar nu toate problemele lor sunt legate de lumea digitală. Să le luăm pe rând.
1. Rețelele sociale
Instagram, Twitter, TikTok și Snapchat pot fi modalități excelente pentru adolescenți de a se conecta, dar rețelele sociale pot întinde multe capcane. Social Media a afectat prieteniile și a schimbat modul în care adolescenții se întâlnesc. Cercetările arată că le poate afecta sănătatea mintală. Și indiferent de măsurile de precauție pe care le iei, adolescenții sunt susceptibili de a fi expuși la persoane dubioase, imagini nesănătoase și conținut sexual explicit.
Abordare de părinte: asigură-te că știi ce aplicații folosește copilul tău și ce pericole ascunde fiecare. Găsește timp și ocazii de a purta discuția despre ce urmărește el pe aceste aplicații. Ce îi place, ce nu-i place, ce îl deranjează, ce îl înveselește sau întristează. Fii tu, ca părinte, la zi cu informațiile noile legate de aceste platforme sociale și învață-l și pe adolescent să se ferească de capcane. Și nu în ultimul rând ia în considerare cât timp petrece copilul în fața ecranelor.
2. Presiunea colegilor
O să spui că asta e de când lumea, ba mai mult, nu se încheie nici după ieșirea din adolescență. Așa este, însă Social Media a dus presiunea asta la un alt nivel. Sexting-ul, de exemplu, este un motiv major de îngrijorare și mulți adolescenți nu înțeleg consecințele pe viață pe care le poate avea partajarea fotografiilor explicite. „Sextingul“ se referă la trimiterea de SMS-uri, fotografii sau filmulețe erotice prin intermediul telefonului mobil. Este nevoie să discuți cu adolescent despre consecințele sexting-ului.
Dar când vine vorba de presiunea socială pe care o resimt adolescenții noștri, nu ne rezumăm doar la trimiterea de fotografii nepotrivite. Ar trebui să luăm în calcul presiunea de a face sex, de a folosi droguri sau alcool și chiar de a-i agresa pe alții. Fenomenul de bullying e la cote alarmante azi și începe încă de la grădiniță.
Ce să faci: în primul rând, ajută adolescentul să înțeleagă că orice ar face el sau alții față de el, poate avea încredere în voi, părinții lui. Este important să aibă încredere în voi și să vină să spună dacă este victimă a sexting-ului sau a vreunui act de bullying. Dar și dacă el a fost cel care a greșit față de altcineva. Arătați-le că puteți asculta fără să judecați sau să reacționați exagerat. Spuneți-le copiilor voștri că cea mai mare putere este aceea de a alege cine vor ei să fie, dincolo de presiunea care se exercită asupra lor. Faceți-i să înțeleagă care sunt repercusiunile alegerilor proaste acum, în prezent, dar și mai încolo, în viață. Ajutați-i să găsească modalități sănătoase de a merge mai departe dacă au căzut pradă presiunii colegilor de a face anumite lucruri.
3. Violența din jurul nostru
Astăzi nu doar televiziunea, muzica și filmele arată violența. Jocurile video prezintă scene sângeroase și tulburătoare de agresiune. Internetul e plin de așa ceva. Studiile din ultimele decenii au legat aceste imagini violente din jurul nostru de creșterea comportamentul agresiv la adolescenți și de scăderea comportamentelor prosociale (ajutorarea, spre exemplu) și a empatiei. Alte studii au mers chiar mai departe și au analizat ce îi determină pe copii să acceseze imagini și filme violente. Rezultatul unui studiu realizat de Universitatea Pennsylvania a arătat că părinții sunt cei care spun că li se pare în regulă ca filmele cu violență și conținut sexual să fie vizionate de copiii mai mici. Comportamentul ultra-violent, adesea combinat cu imagini sexuale, afectează creierul în curs de dezvoltare.
Cum ferești adolescentul de violență: Nu lăsa copiii să petreacă prea mult timp cu violența virtuală. Cu cât petrec mai mult timp cufundați în conținut violent, cu atât este mai mare impactul și influența acesteia. Discutați de pericolele expunerii la imagini violente și monitorizați starea mentală a adolescentului. Învățați-i cum să folosească cuvintele în mod responsabil pentru a se apăra pe ei și pe alții, fără a face apel la violență. Explicați adevăratele consecințe ale violenței și subliniați cât de nerealist este să creadă că divergențele sau conflictele se pot rezolva cu un comportament violent.
4. Depresia
Cauzele pentru care tot mai mulți tineri ajung să experimenteze depresia ne duc iar spre dispozitivele electronice în fața cărora își petrec mare parte a timpului. Acest comportament duce și la scăderea dramatică a timpului pe care l-ar putea acorda activității fizice, un factor care agravează depresia. Un alt factor care poate adânci stările de tristețe, aruncându-i în depresie, este FOMO (Fear of Missing Out), un sentiment puternic de anxietate sau neliniște care apare atunci când simt că ar putea fi excluși sau neinformați cu privire la evenimente sau experiențe considerate importante de alții, în special grupul de urmăritori din care vrea să facă parte. FOMO poate fi declanșat de postările pe rețelele sociale, în care alții împărtășesc momente fericite sau evenimente la care participă.
Cum îl poți ajuta: ia în considerare psihoterapia cu un specialist dacă adolescentul este retras, nu mai doarme sau nu se odihnește ori îi scad performanțele la școală. Fii dispus, în același timp, să discuți despre ceea ce gândește sau simte, inclusiv despre gânduri de sinucidere. Purtând aceste conversații îl poți ajuta să reducă temerile.
5. Hărțuirea cibernetică
Cercetările sugerează că Social Media a făcut agresiunea publică și mult mai răspândită. De fapt, hărțuirea cibernetică a înlocuit hărțuirea în persoană, devenind cel mai frecvent tip de hărțuire pe care îl experimentează adolescenții, spun studiile.
Ce trebuie să știi ca părinte: 1) că nu există un anume tip de copil care să fie subiectul hărțuirilor cibernetice; poate fi oricine, de la tocilar sau antisocial, la cel mai cool din clasă ori cel mai violent. 2) Cyberbullying-ul a luat locul pumnilor, deoarece este mai accesibil datorită grupurilor de chat, aplicațiilor care permit dispariția textului sau imaginilor, comentariilor și capturilor de ecran.
Ce poți face ca părinte: nu te ajută să-i interzici adolescentului care este victimă a cyberbullying-ului utilizarea rețelelor sociale, dar cu siguranță se impune o discuție despre asta. Dacă e agresor, fă-l să înțeleagă că nimic de pe internet nu este cu adevărat privat și orice postați nu dispare niciodată complet, chiar dacă o aplicație face să pară că o face. Dacă e victimă, explică-i că pentru a rupe ciclul agresiunii, este nevoie de o singură persoană care să ia atitudine și să vorbească. Ajută-l să își găsească adolescenți care s-au aflat în aceeași situație cu el și să ia atitudine cu toții. Învață-l să ia atitudine întotdeauna pentru el, și să nu se teamă să facă asta pentru a-i susține și pe alții. Vocile sunt întotdeauna mai puternice la unison!
6. Sexul la adolescență
Semnele că adolescentul ar putea face sex nu sunt greu de observat. Dar să știi cum să gestionezi situația nu este deloc ușor. Dacă ți-e teamă că adolescentul tău face sex, iată sfatul cel mai bun: nu lăsa această situație la voia întâmplării.
Pregătește-te pentru acea discuție altfel: Adu în discuție problema sexului prematur și premarital. Exprimă-ți îngrijorarea legată de cum ar putea sexul să afecteze viitorul lui. Explicați-le că problemele fizice și emoționale legate de sex – și aceasta include posibilitatea de a avea un copil – ar putea modifica planurile de viitor. Dacă sunteți reticenți în a aduce în discuție subiectul, găsiți pe cineva care o va face. Această persoană ar putea fi un prieten de familie, un consilier sau o rudă de încredere.
7. Consumul de droguri
Presiunea grupului, accesul facil la droguri, dar și emoțiile și felul în care reacționează adolescenții la acestea sunt doar câteva dintre cauzele care îi împing spre consumul de droguri. Fentanilul ilicit, un drog sintetic puternic, a detronat heroina în clasamentul drogurilor care provoacă cele mai multe supradoze mortale în SUA. Dealerii de droguri îl adaugă la pastilele contrafăcute făcute pentru a semăna cu medicamentele eliberate pe bază de rețetă.
Discută cu adolescentul tău despre pericolele medicamentelor fără prescripție medicală. Explicați-i pericolul contaminării medicamentelor contrafăcute cu fentanil. Spuneți-i adolescentului că consumul de droguri în timpul adolescenței crește riscul de a deveni dependent toată viața. În același timp, urmărește semne care ar putea indica dacă se droghează pentru a-l putea ajuta din timp: a intrat recent într-o gașcă nouă de prieteni, i-a scăzut interesul pentru școală, pentru alte lucruri care îi plăceau înainte, lipsește mai mult de acasă, nu răspunde la telefon când îl cauți și inventează tot felul de scuze ori îți oferă vagi informații despre unde a umblat, are ochii roșii și pupilele mici.
8. Consumul de alcool
Și aici s-au schimbat lucrurile. Berea (40%) și băuturile spirtoase (30%) sunt băuturile alcoolice cel mai des consumate în rândul adolescenților, fiind urmate de vin (13%), de băuturile de tip „alcopop” (11%) și de cidru (6%), arată un raport asupra efectelor nocive ale alcoolului al Uniunii Europene. Alcopop-ul este un termen utilizat pentru a descrie băuturile alcoolice îmbuteliate care se aseamănă băuturilor nealcoolizate și limonadei.
Cum ai putea deschide conversația despre alcool cu adolescentul: exprimă-ți dezaprobarea față de consumul de alcool de către minori. Spune-i că, dacă decide să bea, ar trebui să te sune, mai degrabă decât să riște să ajungă în situații în care ar putea să se întâmple alte lucruri rele. Povestește-i despre impactul grav pe care îl are alcoolul asupra creierului în creștere.
9. Obezitatea
Când vorbim despre presiunile sociale de la vârsta adolescenței, este de menționat faptul că adolescenții obezi, în afară de faptul că sunt adesea vizați de agresori, au un risc mult mai mare de a face diabet, artrită, cancer sau boli de inimă. Se pot lupta cu probleme de imagine corporală sau pot dezvolta tulburări de alimentație din dorința de a-și schimba aspectul.
Ce poți face ca părinte: să eviți, în primul rând, să-l faci să se rușineze cu privire la greutatea sa. Pentru a reuși să slăbească ori să depășească o tulburare alimentară care are legătură cu aspectul fizic, un astfel de adolescent trebuie înțeles și ajutat să ia cele mai sănătoase decizii. Atrageți-l în activități care să presupună mișcare (plimbări lungi în aer liber, mers la sală, jocuri de mișcare alături de alți membri ai familiei). Medicul de familie vă poate îndruma spre un nutriționist sau un psihoterapeut (dacă e cazul) pentru a-l îndruma sănătos pe adolescentul aflat în aceste situații.
10. Presiuni academice
Nu vorbim despre adolescenții cu probleme, care abandonează liceul, ci despre acei adolescenți asupra cărora se pune o presiune de a intra la un liceu bun, apoi la o facultate de prestigiu. Obsesia liceului de top este o presiune care vine din partea părinților, cu un impact semnificativ asupra viitorului unui tânăr. Colecția de diplome și premii adunate de prin concursuri și olimpiade nu ar trebuie să fie din dorința părinților, ci ca urmare a alegerilor copiilor.
Ce poți face ca părinte: să rămâi implicat în educația copilului tău, oferindu-i sprijin, resurse și îndrumare atunci când le cere. Nu puneți accent pe note, diplome și realizări, ci pe nivelul de cunoștințe pe care a reușit adolescentul să le acumuleze ca urmare a educației academice.
Sursa foto: Dreamstime.com
6
6
