Marian Oprisan nu mai are voie sa paraseasca tara cit timp este cercetat de procurorii Departamentul National Anticoruptie. Totodata, presedintele Consiliului Judetean trebuie sa predea unui armurier toate armele letale pe care le are in calitate de demnitar si vinator. Procurorii trebuie sa finalizeze repede dosarele in care sint implicati "crocodili", dupa cum i-a numit ambasadorul britanic pe marii corupti.

Baronul Marian Oprisan nu are voie sa paraseasca Romania intrucit procurorii anticoruptie l-au dat in consemn la frontiera. Seful administratii judetene a anuntat ca era invitat sa participe in aceasta luna la Strasbourg, la Adunarea Generala a Asociatiei Regiunile Europene.

De asemenea, presedintele Consiliului Judetean si al PSD Vrancea trebuie sa predea unui armurier autorizat toate armele pe care le detine, atit in calitate de membru al Asociatiei Judetene a Vinatorilor si Pescarilor Sportivi, cit si ca sef al administratiei judetene. In termen de 10 zile, acesta trebuie sa se prezinte la politie cu dovada ca a predat armamentul.

Masurile luate impotriva acestuia vin dupa ce procurorii Departamentului National Anticoruptie au inceput urmarirea penala impotriva sa. Acuzatiile, nedovedite inca, sint foarte grave, iar prejudiciile care i se pun in sarcina se ridica la zeci de miliarde de lei.

Presedintele Consiliului Judetean Vrancea nu mai are voie sa se plimbe peste hotare deoarece procurorii anticoruptie au inchis granitele pentru el. Este bine stiut ca seful administratiei judetene obisnuieste sa mearga des in vacante in strainatate, in special in Italia. De altfel, aceste plimbari i-au adus si un dosar penal la DNA.

Masura interzicerii parasirii tarii a fost luata ieri, in urma unei sedinte a procurorilor care se ocupa de caz, care au considerat ca se impune luarea acestei masuri impotriva lui Marian Oprisan. Acest lucru dovedeste ca procurorii se tem ca baronul sa nu-si ia zborul spre alte zari.

"Domnul Marian Oprisan este dat in consemn la frontiera", ne-a spus Alina Tonigaru, purtatorul de cuvint al DNA. Masura vine la citeva zile dupa ce Oprisan a fost pus sub urmarire penala de DNA, pentru acuzatiile de mare coruptie care i se aduc.

In aceste conditii, presedintele CJ nu mai poarte participa la Strasbourg, in perioada 24 - 25 noiembrie, la Adunarea Generala a Asociatiei Regiunilor Europene. Potrivit Biroului de Presa al Consiliului Judetean, judetul Vrancea a fost acceptat sa faca parte din aceasta organizatie, urmind ca decizia de ratificare sa fie luata cu aceasta ocazie.

Ca o consecinta a inceperii urmaririi penale de catre DNA, o alta masura care se impune a fi luata impotriva sefului administratiei judetene este aceea de a-l "dezarma". Mai exact, Marian Oprisan trebuie sa predea toate armele pe care le are, atit ca membru al AJVPS, dar si pistolul detinut pentru protectie ca sef al administratiei judetene.

Politistii vrinceni spun ca dovada de predare a armelor unui armurier autorizat trebuie sa o prezinte la Biroul de Arme Explozibili si Substante Toxice din cadrul IPJ Vrancea in termen de 10 zile.

Pe data de 11 noiembrie, IPJ a primit "comunicarea Departamentului National Anticoruptie, Sectia de Combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie, privind inceperea urmaririi penale impotriva invinuitului Marian Oprisan".

"Impotriva titularului dreptului de folosire de arme letale, in cazul inceperii urmaririi penale pentru infractiuni savirsite cu intentie, pentru care legea prevede o pedeapsa al carui maxim special este mai mare de 1 an, se ia masura suspendarii acestui drept, pina la solutionarea definitiva a cauzei in care este cercetata persoana respectiva", se arata intr-o informare a politiei vrincene.

Mare coruptie ...

Pe 9 noiembrie, procurorii Departamentului National Anticoruptie au declansat urmarirea penala impotriva lui Marian Oprisan pentru abuz in serviciu, utilizarea subventiilor in alte scopuri, asociere in vederea comiterii de infractiuni, fals si uz de fals. Acesta risca, in cazul in care acuzatiile se dovedesc adevarate, o pedeapsa privativa de libertate de pina la 15 ani. Unul dintre capetele de acuzare impotriva presedintelui CJ este modalitatea de achizitionare a Complexului Caprioara, din Cringul Petresti.

Contractul cu Federalcoop Vrancea a fost incheiat pentru suma de 17,8 miliarde de lei si a fost semnat inainte de sedinta in CJ din 12 noiembrie 2004, in care Marian Oprisan pretinde ca a fost aprobat. Atunci s-a votat plata primei rate, de 3 miliarde de lei, fara ca membrii CJ sa stie acest lucru intrucit nu li s-au oferit nici un fel de amanunte. De asemenea, Oprisan s-a plimbat de mai multe ori in strainatate cu un autoturism Audi S6, cumparat pentru suma de 65.000 de dolari de SC Drumuri si Poduri SA, societate de interes public aflata in subordinea CJ.

Masina a fost cumparata pentru inspectarea drumurilor judetului insa cu ea s-au mai plimbat in strainatate mama lui Marian Oprisan, Lucia Gherarde, Corina Trifan, directorul cotidianului "Monitorul de Vrancea", oficiosul baronului, si mama acesteia, Caliopia Cercel.

Marian Oprisan va fi cercetat si in legatura cu modul in care a cheltuit suma de 1,9 milioane de dolari primita in anul 2004 de la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pentru reabilitarea drumurilor comunale. Numai ca, potrivit Camerei de Conturi Vrancea, la 17 drumuri comunale s-au platit sume pentru lucrari neefectuate, prejudiciul total fiind de 9,5 miliarde de lei.

De asemenea, au fost constatate nereguli in modul in care s-au acordat lucrari in valoare de 56 de miliarde de lei pentru pietruirea drumurilor comunale. De parca atit nu era de ajuns, presedintele

CJ va fi cercetat si pentru modul in care si-a construit vila de la Bolotesti, care este trecuta pe numele mamei sale. Procurorii il ancheteaza intrucit au informatii ca la acest imobil ar fi fost folosite materiale destinate blocurilor ANL. Unele dosare penale sint la DNA de la inceputul anului, insa pina acum nu s-a soldat nici unul cu trimiterea in judecata.

Se pare ca procurorii anticoruptie au primit un "imbold" de la Uniunea Europeana, care a cerut autoritatilor romane sa prezinte cazuri concrete de mare coruptie si politicieni pusi sub acuzare. Dupa cum a declarat Daniel Morar, procurorul sef al DNA, dosarele lui Oprisan sint incadrate la categoria "mare coruptie".

Ce sint "rechinii" si "crocodilii"

"Crocodilul" este ultimul cuvint introdus in limbajul oficialilor Uniunii Europene atunci cind vine vorba despre marea coruptie din Romania. Ambasadorul britanic Quinton Quayle a catalogat "crocodilul" romanesc ca fiind "gras si smecher", gata sa distruga navoadele anticoruptie. "In apele romane exista nu numai pesti, ci si o reptila periculoasa ...

Acesta este crocodilul, un pradator inteligent si abil. Gras si smecher, acesta s-a obisnuit sa manince bine si sa traiasca in apa murdara. Singurul lucru de care ii este frica crocodilului este ca apa in care traieste sa fie curatata. Atunci el ar deveni vizibil si vulnerabil", a declarat ambasadorul Quinton Quayle la lansarea Directiei Generale Anticoruptie din cadrul MAI. "Crocodilului" lui Quayle nu-i pasa de anticoruptie: "El nu se teme de navod si, mai mult, poate chiar sa-l distruga" a mai spus ambasadorul britanic.

Ca si cuvintele "peste", si "rechin", folosite de oficialii europeni la adresa coruptilor romani, si "crocodilul" a fost preluat de toata presa atunci cind se vorbeste despre cei care atenteaza la banul public si la integrarea Romaniei in UE.

Cit priveste "rechinul, acesta este catalogat ca un personaj proeminent, cel mai adesea implicat politic, suspectat de acte de mare coruptie, in legatura cu care Uniunea Europeana recomanda cercetarea penala transparenta si obiectiva.

Ce este marea coruptie?

Desi termenul de coruptie este frecvent asimilat cu lipsa de moralitate, acesta se refera la relatiile dintre autoritati si cetateni si inseamna, de fapt, folosirea abuziva a puterii publice, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. Pentru ca au realizat pericolul social al acestui tip de abuz si pentru a-l descuraja, legiuitorii au definit coruptia printr-o serie de fapte cu caracter penal. Faptele incriminate astfel de legislatia romana includ darea si luarea de mita, traficul de influenta, primirea de foloase necuvenite sau abuz in serviciu contra intereselor publice pentru obtinerea de beneficii personale.

Transparency International propune trei criterii pentru a diferentia marea coruptie de mica coruptie:"

1. pozitia pe care o ocupa faptuitorul in ierarhia institutiei respective (coruptia de la virf are un impact mai mare, pentru ca ofera un model de conduita, actiune sau poate constringe subordonatii)

2. valoarea obiectului faptei de coruptie (in cazul darii de mita, cuantumul mitei va fi mai mare pentru persoanele cu atributii de conducere sau control decat in cazul altor angajati, pentru ca deciziile acestora sint de natura a crea avantaje sau dezavantaje mai mari, prin nerespectarea legii)

3. efectul sau impactul faptei de coruptie (contractarea ilicita a unei firme de iluminat poate prejudicia toti contribuabilii dintr-un oras, in timp ce spaga de la ghiseu nu afecteaza decit pe mituitor si pe cei care solicita eliberarea unei licente asemanatoare).

Sursa: www.nudaspaga.ro