Fără voia ei, România a ajuns cunoscută în Mexic prin rețelele infracționale românești din această țară. Fie că e vorba despre falsificatorii de carduri sau de cei care trafichează mii de români peste zidul care separă Mexic de SUA, bandele compuse din români au fost o realitate surprinzătoare, relatează pentru HotNews.ro mai mulți jurnaliști din Mexic.
În vara anului 2020, în presa mexicană făcea vâlvă o investigație amplă, la care au participat și jurnaliștii români de la RISE Project, care scoatea la iveală un fapt tulburător: încă din 2014, mulți turiști din toată lumea care călătoreau în Mexic fuseseră ușurați de miliarde de dolari.
Furturile au loc prin intermediul unei tehnologii de ultimă generație prin care le erau clonate cardurile de credit și de debit atunci când scoteau bani din bancomate. Iar pe ruta lor apar bande de români.
Clonarea de carduri
Cabo San Lucas, o stațiune situată în sudul peninsulei Baja California, împreună cu orașe cheie de-a lungul Rivierei Maya, precum Cancún, Playa del Carmen și Cozumel, au fost principalele puncte de operare unde liderul grupului, un român din Craiova, cunoscut drept „Rechinul”, și-a continuat afacerile ilegale încă trei ani și jumătate după publicarea investigației.
Publicațiile mexicane continuă să dezbată subiectul grupării de infractori români până în zilele noastre, cel mai recent exemplu fiind o serie de mini-documentare video realizate de Milenio, una dintre principalele publicații naționale.
Clonarea de carduri este o infracțiune informatică cu tradiție în rândul infractorilor români. Încă din anii 2000 au ieșit la iveală primele investigații jurnalistice și criminale despre grupuri infracționale care operau în România și în străinătate, de multe ori cu aparatură cumpărată de pe internet și cu beneficii de sute de mii de euro.
Florian Tudor, zis Rechinul, a pus bazele unei rețele infracționale în Mexic. Foto: Captura video
Informațiile despre bandele românești au dus însă și la comportamentele abuzive față de turiștii din România din partea autorităților mexicane.
Potrivit datelor MAE, până la sfârșitul anului 2022, autoritățile mexicane din aeroporturi au respins intrarea în țară a aproximativ 4.000 de români, în multe cazuri acestora confiscându-li-se telefoanele, pașapoartele și cardurile. Mii de români continuă să plece în vacanță în Mexic, chiar dacă pe Facebook există încă activ un grup numit „Români reținuți în Cancun, Mexic”, în care turiștii postează informații și cer sfaturi.
La aproape doi ani de la scandalurile din 2022, HotNews.ro a stat de vorbă cu mai mulți jurnaliști din Mexic pentru a afla cum au modelat aceste evenimente percepția oamenilor obișnuiți din această țară față de români.
Alejandro Almazán, jurnalist colaborator cu grupul Milenio: „Mexicanii sunt primitori cu străinii, până când aceștia se hotărăsc să se mute aici”
Alejandro spune că, din punctul lui de vedere, vremurile pe care le trăim condamnă la stereotipuri. De exemplu, în Mexic, arabii, românii, est-europenii, în general, sunt asociați, adesea, cu terorismul.
Crede că, în urma dezvăluirilor din presă, mexicanii îi privesc pe români, așa cum privesc și alte popoare: prin lentilele xenofobiei, dar că acest lucru se datorează și unei mentalități foarte naționaliste, aproape fasciste în momentul în care judecă un popor.
„Când a avut loc migrația chineză în Mexic, în 1910, am făcut un masacru — i-am omorât, pentru că nu vrem să conviețuim cu alte naționalități. M-ai putea contrazice, spunându-mi că mexicanii sunt foarte primitori cu străinii. Așa este, dar doar până când străinul se hotărăște să se mute aici.”
„Nu e același lucru să citești un titlu despre un mafiot columbian sau argentinian ca despre unul european”
Alejandro consideră că presa mexicană a creat, de-a lungul timpului, aceste narațiuni care vând foarte bine – despre mafii internaționale, ca cea rusească sau italiană, și că atunci când forțele de ordine prind un rus sau, în cazul de față, un român, devine ceva senzațional.
„Mai ales când avem o comunitate atât de mică de români — am găsit pe Google un număr de doar 569 români în tot Mexicul. Bineînțeles, nu e același lucru să citești un titlu despre un mafiot columbian sau argentinian ca despre unul european.
Cred că așa a început să se contureze această legendă neagră împotriva românilor, așa cum li se întâmplă mexicanilor sau columbienilor în alte părți ale lumii — suntem narcotraficanți în ochii tuturor.
Eu, de fiecare dată când călătoresc în Statele Unite, având și tatuaje, mă privesc ca și cum fac parte din Mara Salvatrucha (n.r. - cea mai cunoscută bandă criminală din emisfera vestică, ai cărei membri provin în mare parte din America Centrală și sunt recunoscuți prin faptul că au corpul acoperit de tatuaje).
Alejandro consideră că presa mexicană a jucat cartea senzaționalismului în povestea mafiei românești: „Avem escroci de toate naționalitățile care se ocupă cu cardurile bancare…”
Îmi povestește că în zona în care locuiește, în Ciudad de Mexico, există un restaurant românesc.
„Adevărul este că nu are mulți clienți, dar ăsta nu-i un motiv suficient ca vecinii mei să-l suspecteze că ar spăla bani.”
Cu toate acestea, Alejandro explică faptul că, în percepția mexicanului, există două categorii de turiști – turiști VIP, din țări dezvoltate, și turiști din țări în curs de dezvoltare.
Românii, datorită aspectului lor european, vor aparține întotdeauna primei categorii. În ciuda xenofobiei cultivate de presă, un român de rând va fi întotdeauna inclus, în ochii mexicanilor, în rândul locuitorilor „lumii întâi” din care, evident, un bărbat român care apare la televizor cu cătușe și cu burtiera „mafia românească” poate fi cu ușurință exclus, ca fiind o excepție.
Marco Lara care lucrează pentru buletinul de știri al Universității din Querétaro: Legătura dintre români și comerțul sexual
Marco Lara. FOTO: Arhiva personală
Marco zice că, atunci când se vorbește despre cazul mafiei din Cancun, se face automat legătura cu România și cu traficul de persoane în scopul exploatării și al comerțului sexual. Îmi spune că există această legătură mentală din vox populi între româncele din Mexic și comerțul sexual.
„Știm cu toții că în Mexic avem aceste locuri numite giros negros (în traducere, baruri de striptease), în special în marile orașe, precum Monterrey, Guadalajara, Tijuana, unde femeile sunt exploatate în scopuri sexuale.”
Publicația PorEsto! scria în 2019 despre o rețea de trafic de persoane recent descoperită care opera de mai mulți ani în Cancun, menționând că multe dintre femeile exploatate în baruri și saloane de masaj veneau din Venezuela, Argentina, România, Rusia, Columbia și Cuba.
Cu toate acestea, Marco nu consideră că s-a creat o imagine negativă generală împotriva românilor sau, cel puțin, nu la nivel național, nu în zona centrală a țării, în state precum Querétaro, situat la 200 de kilometri de Ciudad de Mexico (unde locuiește Marco) și la aproape 1.500 de km pe cale aeriană față de Cancun.
„Dacă ar ajunge să se întâmple asta, ar fi probabil regional, în zonele în care au operat aceste grupuri infracționale, cum ar fi Playa del Carmen, Cancun, Baja California, Los Cabos — acești doi poli ultra-turistici ai țării.”
Marco nu a citit încă despre cazurile de abuz în aeroport din partea autorităților mexicane, dar consideră că, momentan, nu are loc o discriminare instituțională împotriva românilor sau, cel puțin, nu în aceeași măsură cum se întâmplă cu venezuelenii sau argentinienii în ultimii ani.
Daniela Pastrana: „În Mexic, cunoaștem România datorită Nadiei Comăneci, decât prin prisma grupului criminal din Quintana Roo”
Daniela locuiește în Ciudad de Mexico și este editoarea publicației Pie de Página, pe care o descrie drept „independentă”. Este de părere că aceste investigații au mai mult impact în afara Mexicului decât în interiorul țării, că nu este un subiect care a făcut parte din discuția publică, cotidiană.
Daniela pune acest lucru pe seama faptului că în Mexic există rețele mari și numeroase în diverse arii ale criminalității, iar rețeaua românească se diluează în marea de probleme și organizații cu care se confruntă această țară.
„În ultimele două decenii s-a normalizat aproape existența rețelelor, fie ele mexicane, columbiene, rusești sau venezuelene. Parcă în fiecare zi apare o rețea criminală de undeva.”
O publicație regională menționa că, deși grupul infracțional românesc împărtășea tehnici comune altor organizații criminale din Mexic, precum mituirea politicienilor în schimbul protecției, rămâne, totuși, singurul exemplu de grup criminal european cu baze exclusiv în America Latină.
Daniela consideră că, în prezent, campania electorală ocupă 60% din agenda presei, iar mesajele matinale ale președintelui reprezintă subiectul central. Dacă președintele nu menționează problema mafiei românești, ea nu prea există în agenda publică.
„Cred că, în Mexic, cunoaștem mai degrabă România datorită Nadiei Comăneci decât prin prisma grupului criminal din Quintana Roo” (statul cu capitala la Cancun).
„Cel puțin în rândul mexicanilor de peste 50 de ani, nu știu dacă este și cazul tinerilor, pentru că astăzi se mediatizează mulți sportivi, dar pentru generația mea, așa stau lucrurile.”
Recunoaște, însă, că fluxurile migratorii masive din ultimul deceniu în Mexic, atât externe, cât și interne, au dat naștere unei xenofobii împotriva „celuilalt”, dar mai degrabă împotriva migranților în situații vulnerabile, care se traduce printr-un fel de nepăsare unora față de problemele celorlalți.
De aceea, ar fi surprinsă să afle că cei din Tijuana (stat situat la granița cu SUA) ar fi la curent cu ce se întâmplă în Cancun. Daniela dă exemplul altor cazuri scandaloase de corupție sau criminalitate, cum ar fi cazul Casa Blanca, Ayotzinapa sau Garcia Luna, care au ocupat agenda în permanență de la apariție, dar nu consideră că este și cazul mafiei românești.
Un alt argument al distanțării mexicanilor față de caz, pe care îl oferă Daniela, este faptul că, cel mai probabil, cele mai mari victime ale escrocheriei cu carduri au fost turiști străini.
„Este adevărat că și mexicanii merg în Cancun, dar acesta rămâne un loc turistic creat pentru a primi străini. Avem alte orașe-portuare de turism local, precum Acapulco sau Veracruz.”
Ricardo Hernández Ruiz, jurnalist freelancer: „Nimeni din statul Quintana Roo nu se aștepta la așa ceva”
Ricardo Hernández Ruiz. FOTO: Arhiva personală
Ricardo, jurnalist care lucrează de șase ani în Cancun, are o altă viziune asupra situației.
„În mod specific pentru Cancun, această revelație jurnalistică a reprezentat un șoc destul de puternic — nimeni din statul Quintana Roo nu se aștepta la așa ceva. A fost un subiect care a marcat agenda zilei și despre care s-a discutat mult timp.”
Ricardo spune că, atât Cancun, cât întreaga zonă caraibă din Mexic, trăiește de pe urma bunei reputații de a fi un loc ofertant și foarte sigur, aproape perfect, pentru turiști, ceea ce a făcut ca investigația despre mafia românească să se transforme într-un mare semnal de alarmă pentru comunitatea locală.
„A fost un caz extraordinar nu doar prin dimensiunea lui, ci și prin simplul fapt că a fost evidențiat de autorități care evită, de obicei, să vorbească despre organizațiile transnaționale care operează în zonă. Când vorbesc despre crimă organizată o fac doar pentru a scoate în față marile carteluri mexicane.”
Existența unei mafii românești
Turiștii din Cancun erau principalele victime ale bandei lui Rechinul. FOTO: Daniel Slim / AFP/ Profimedia
Crede că se întâmplă asta pentru că grupurile mexicane sunt deja popularizate și normalizate în agenda presei, dar că atunci când Secretarul de Stat pentru Siguranța Publică mărturisește existența unei mafii românești într-o conferință de presă, oferă practic niște indicii jurnaliștilor care pot să desfășoare apoi investigații mai profunde. Ceea ce, după părerea lui Ricardo, puterea politică nu dorește.
„Abia când am început să investighez crima organizată am reușit să aflu că, la momentul acela, operau în zonă zece grupări mexicane și șapte internaționale, cu oameni provenind din România, Cuba, Rusia și Japonia, printre altele. Dar asta nu a fost niciodată menționat de oficialități.”
Cu această ocazie, Ricardo a realizat că a trecut de nenumărate ori pe lângă sediul organizației, un loc foarte central, cu o viață de noapte bogată și, mai mult, aflat într-una din zonele unde s-au pus bazele Cancunului modern.
Spre deosebire de alți jurnaliști, Ricardo este de părere că investigația a dat naștere unui stigmat împotriva românilor, ajungând să fie, de pe o zi pe alta, singurul lucru care se știa despre România. El consideră că aceste controale desfășurate de autorități s-au tradus în crearea unui profil rasist al românilor (ca și în cazul altor naționalități discriminate, majoritatea din Caraibe și America Centrală) la birourile de migrație din aeroporturile internaționale.
„Eu cunosc povestea pentru că sunt jurnalist, dar nu cred că societatea, în general, este atât de informată cu privire la acest subiect. Cred că stigmatul, dacă el există, rămâne apanajul societății implicate politic, a autorităților, a jurnaliștilor…”
Cristian, jurnalist: „Investigația împotriva românilor nu ar fi existat dacă nu existau victime din SUA”
Cristian este de părere că această investigație, nici nu s-ar fi realizat, nici mediatizat dacă printre victimele fraudelor nu s-ar fi aflat cetățeni ai Statelor Unite care să depună plângeri.
„Iar când se întâmplă asta, mereu vor avea loc investigații din partea guvernului mexican, fie la solicitarea, fie la presiunea vecinului nostru din nord. Când există victime din SUA, aparatul judiciar intră în funcțiune. Dacă nu ar fi fost așa, probabil procesul ar fi fost mult mai lent sau nu ar mai fi avut loc.”
De asemenea, jurnalistul crede că, pentru a se genera un stigmat puternic în sânul societății mexicane, trebuie să existe cazuri numeroase de infractori de o anumită naționalitate și că, momentan, cei mai stigmatizați sunt columbienii și, probabil, venezuelenii.
Bănuiește că abuzurile împotriva românilor de pe aeroportul din Cancun se pot datora și faptului că, de multe ori, zborurile din Europa în Cancun sunt mai ieftine decât în capitala Ciudad de Mexico, deci, foarte probabil, majoritatea românilor au zburat acolo.
Cristian mai spune că aeroportul din Cancun este recunoscut pentru numeroasele abuzuri din partea autorităților, românii nefiind singurele victime.
În 2022, au fost depuse 56 de plângeri la Comisia Națională pentru Drepturile Omului, împotriva comportamentelor agenților de migrație din statul Quinata Roo.
Jurnalistul încheie mărturisind că nu ar fi surprins dacă ar afla că reținerile și deportările să fie o dispoziție din partea Statelor Unite. (Foto: Dreamstime.com)
5
44
