Somes SA este cea mai importanta fabrica a orasului Dej, prin numarul locurilor de munca ocupate. Totodata, Somes SA detine recordul de cel mai mare poluator al Dejului. Gradul mare de poluare prezentat de fabrica de hartie si celuloza poate fi redus numai prin investitii majore pe linia de medtu.

Conform surselor oficiale, Somes SA necesita modernizari si utilaje noi in valoare de 60 de milioane de Euro pentru a se alinia standardelor europene (in adevaratul sens al cuvantului) pana in anul 2015.

Riscul ca unitatea sa fie inchisa de autoritatile care monitorizeaza planul de investitii planeaza in mod periculos asupra fabricii lui Stefan Vuza - presedintele Serviciilor Comerciale Romane. Pionul unui posibil faliment premeditat este chiar unul dintre consilierii din jurul magnatului Vuza, Ion Bulica.

Mentionam ca Bulica are la activ inca doua acuze de sabotaj din partea Celhart Donaris SA Braila si Ambro SA Suceava, ambele fabrici de celuloza si hartie unde actualul consilier al lui Stefan Vuza a fost director.

Inainte de-a fi colaboratorul lui Vuza, Bulica a fost omul de casa al altui milionar in dolari, Vladimir Cohn, patronul mai multor fabrici de hartie si vicepresedintele FC Dinamo. Pus pe liber de Cohn in luna august, Bulica a ajuns liber profesionist, lucrand pe comisioane la Vuza.

Este putin probabil ca presedintele SCR sa nu aiba cunostinta de trecutul dubios al lui Bulica. Despre manevrele "consilierului minune" si motivele care ar justifica tolerarea acestuia la Somes SA cititi in materialul de fata.

Cotidianul "Buna ziua, Ardeal" a aratat intr-o editie trecuta faptul ca modernizarea Somes SA este facuta mai ales pe hartie, si mai putin in plan concret. Potrivit declaratiei unui angajat al unitatii, recentele achizitii au fost cumparate la mana a doua din Portugalia, iar apoi firma Fereira din Italia le-a supus unui proces de cosmetizare.

Evident, pretul declarat catre Garda de Mediu a fost unul crescut, iar autoritatile au bifat pozitiv la capitolul "investitii 2005

Dupa un trecut tumultuos si controversat in industria hartiei, Ion Bulica a devenit consilierul lui Stefan Vuza la somes Dej.

Intrebat fiind despre solutiile pe care le-a dat in privinta electrofiltrului de aer, Ion Bulica a reusit sa ne surprinda, mai ales ca e vorba de Somes SA – o fabrica monitorizata de UE in privinta poluarii& "O mica reparatie ar fi suficienta, in cazul in care fabrica nu-si mareste capacitatea." Suma propusa de Bulica pentru "mica reparatie" a fost estimata la 20-30 de mii de Euro. Asta in conditiile in care elctrofiltrul nou, necesar fabricii, costa aproximativ 2 milioane de Euro. Cu toate acestea, Stefan Vuza il agreaza pe consilerul Bulica si spune ca nu-l intereseaza catusi de putin trecutul lui, chiar daca a fost acuzat ca a dus la faliment o alta fabrica de hartie.

Anul in curs va fi decisiv pentru viitorul mai multor fabrici clujene, una dintre ele fiind Somes SA Dej, cea mai importanta unitate economica a orasului, cel putin din punct de vedere social. La Somes SA lucreaza peste o mie de localnici, iar rata somajului, deja crescuta la cote mari ar exploda in cazul inchiderii combinatului.

Conform surselor oficiale din cadrul Agentiei de Protectie a Mediului Cluj, combinatul de celuloza si hartie Somes SA, aflat sub patronatul Serviciilor Comerciale Romane, este obligat sa investeasca pana in decembrie 2005 suma de 20 milioane Euro in programul de mediu, iar in 2006 inca 12 milioane. Nerespectarea acestor prevederi vor duce la inchiderea fabricii.

Anul trecut, Stefan Vuza declara cotidianului "Buna ziua, Ardeal" ca pana in anul 2015 Somes SA trebuie sa cheltuiasca 16 milioane Euro pentru investitii de mediu. Gresit! Pana in 2015 investitia totalizeaza peste 60 de milioane Euro, potrivit graficului intocmit de societate in vederea obtinerii autorizatiei integrate de mediu.

Unul dintre motivele pentru care Stefan Vuza declara presei ca investitiile nu se vor ridica la pragul mentionat in documentele de la Mediu ar putea fi legat de faptul ca societatea a declarat o suma atat de mare pentru a obtine un termen cat mai indelungat pentru conformare.

Insa, in acest caz Vuza a cazut in capcana pe care singur si-a intins-o, pentru ca oficialii europeni nu vor negocia cuantumul investitiilor. Cea mai importanta investitie este inlocuirea electrofiltrului de aer care nu face fata valului de noxe emanate de cosurile combinatului.

De altfel, la preluarea societati, in iunie 2004, Vuza s-a obligat sa indeplineasca acest obiectiv. Insa, conform surselor noastre, aceasta investitie risca sa fie facuta dupa modelul utilajelor cumparate recent pentru Sectia de Hartie.

Cotidianul "Buna ziua, Ardeal" a aratat intr-o editie trecuta faptul ca modernizarea Somes SA este facuta mai ales pe hartie, si mai putin in plan concret. Potrivit declaratiei unui angajat al unitatii, recentele achizitii au fost cumparate la mana a doua din Portugalia, iar apoi firma Fereira din Italia le-a supus unui proces de cosmetizare.

Evident, pretul declarat catre Garda de Mediu a fost unul crescut, iar autoritatile au bifat pozitiv la capitolul "investitii 2005". In prezent, conducerea fabricii duce tratative cu grupul finlandez Alstom, producator a 450 de electrofiltre in Europa. Costul unui electrofiltru nou, precum si montarea acestuia se ridica la aproximativ 2 milioane de Euro.

Proaspatul consilier al lui Vuza, Ion Bulica, este de alta parere, spun surse avizate. Bulica are in vedere o cu totul alta strategie care presupune lucrari de modernizare la electrofiltrul actual, aflat intr-o stare avansata de uzura. Astfel, combinatul ar fi scutit de plata celor 2 milioane, iar costurile ar scadea la o suma cu mult mai mica.

Iar Bulica traieste din comisioanele pe care le incaseaza in urma economiilor pe care le poate face combinatul in ceea ce priveste investitiile. Deloc neglijabile, comisioanele lui Bulica incep de la 10%, conform surselor noastre.

In cazul in care ideile "inovatoare" ale lui Bulica ar fi puse in practica, riscurile ca Somes SA sa fie inchis de autoritatile europene care monitorizeaza planul de conformare la mediu cresc spectaculos.

Cine e Bulica?

Ion Bulica a fost director general la SC Celhart Donaris SA Braila, unul dintre marii producatori de celuloza si hartie din tara. In anul 2004, societatea avea 866 de angajati si un profit de 23 de miliarde de lei.

In luna august 2005, in cadrul sedintei Adunarii Generale a Actionarilor de la Celhart Donaris Braila, administratorul unic al unitatii, Ion Bulica, a fost revocat. Membrii comisiei au aprobat revocarea acestuia ca urmare a demisiei, aproband totodata si descarcarea de gestiune.

Bulica a invocat "motive personale" pentru demisie, insa modul in care a gestionat fabrica vorbesc de la sine. In luna mai 2005 fabrica a intrat intr-o criza majora, fiind inchisa temporar. Fara piata de desfacere si cu datorii acumulate la bugetul local, SC Celhart Donaris se apropia de faliment.

Vladimir Cohn, vicepresedintele FC Dinamo detine prin intermediul consortiului "Ecopack - Ecopaper" pachetul majoritar de actiuni la fabrica din Braila. SC Celhart Donaris a fost privatizata prin BRD Romania, iar disponibilizarea a jumatate din angajati ar fi avut drept consecinta rezilierea contractului cu actionarul principal.

O alta fabrica de hartie unde si-a facut veacul Bulica este SC Ambro Suceava. Biroul de personal al Ambro SA ne-a informat ca Bulica a lucrat aici ca detasat al fabricii Romcarton (apartinand in prezent grupului Rossmann) din Bucuresti, pe post de consilier.

Legatura dintre cele doua fabrici si Bulica este Vladimir Cohn, care a fost director general la Romcarton pana in anul 2001. Ambro SA a fost privatizata in 1996, fiind achizitionata de grupul francez Rossmann.

Dupa privatizare, in functia de director general al SC Ambro SA Suceava a fost Vladimir Cohn, iar dupa plecarea acestuia, in 2001, conducerea a fost preluata de Eric Rossmann, nepotul proprietarului grupului francez.

Din 2002, la conducerea intreprinderii se afla Thomas Bruno, care a fost trimis de proprietarul grupului Rossmann sa gaseasca o solutie pentru redresarea economica a fabricii. Una dintre problemele majore ale unitatii era poluarea, specifica fabricilor de hartie si celuloza.

Dupa un an de pierderi cifrate la milioane de dolari, in luna martie 2005, Ambro SA a trecut printr-o criza care s-a lasat cu 270 de salariati ramasi fara locuri de munca si inchiderea a 75% din unitatile de productie.

In principal, motivele invocate de conducerea fabricii pentru aceste masuri extrem de dure au fost asemanatoare cu cele intalnite la Celhart Donaris SA& majorarea pretului materiei prime si costuri mari la utilitati. Insa, este curios faptul ca pe unde a trecut Ion Bulica pare sa fi trecut un taifun.

Surse din industria hartiei sustin ca Bulica a fost acuzat de grupul Rossmann ca a pagubit fabrica cu 20 de milioane de Euro. Ion Bulica a fost un apropiat al lui Vladimir Cohn, fiind alaturi de omul de afaceri inca din 1996. Potrivit unui raport APADOR CH referitor la incalcarea drepturilor omului apare cazul grevistilor de la CELMAR Turnu Severin.

Greva de 87 de zile declansata de muncitorii care protestau impotriva modului in care Vladimir Cohn a preluat pachetul majoritar de actiuni prin FPS a intrat in istorie drept cea mai indelungata miscare sindicala din Romania. Bulica, manager in simbria lui Cohn a amenintat muncitorii cu concedierea in cazul in care nu sunt de acord sa semneze contracte individuale de munca.

Dupa revolta muncitorilor, la cateva luni, Cohn a renuntat la actiunile fabricii.

Bulica spune bancuri

Dupa un trecut tumultuos si controversat in industria hartiei, Ion Bulica a devenit consilierul lui Stefan Vuza la somes Dej. Contactat telefonic, Ion Bulica a declarat ca a lucrat pentru Somes Dej doar o luna de zile prin firma sa de asistenta tehnica. " Am facut un raport, l-am inaintat conducerii iar acum imi astept banii, daca o sa mi-i dea.

Eu am venit din alta zona a tarii. Venind din afara, aratand anumitre lucruri am starnit niste discutii. Ei ziceau ca cunosc problemele pe care le-am aratat", a spus Bulica.

Intrebat fiind despre solutiile pe care le-a dat in privinta electrofiltrului de aer, Ion Bulica a reusit sa ne surprinda, mai ales ca e vorba de Somes SA – o fabrica monitorizata de UE in privinta poluarii& "O mica reparatie ar fi suficienta, in cazul in care fabrica nu-si mareste capacitatea." Suma propusa de Bulica pentru mica reparatie a fost estimata la 20-30 de mii de Euro. Intr-adevar, un banc de tot hazul! "Am lucrat 32 de ani in acest sector al industriei, 13 ani la Braila, la Turnu Severin unde l-am cunoscut pe Vladimir Cohn, am modernizat apoi fabrica de la Suceava unde am stat 6 ani, apoi la Zarnesti si din nou la Braila, 2 ani", a rezumat Bulica propria-i cariera.

In toate aceste locuri a fost purtat de afacerile lui Vladimir Cohn, in functie de venirile si plecarile acestuia. Dupa o perioada de fidelitate de 10 ani fata de Cohn, Bulica a incercat sa scoata bani de la Vuza. Pe omul de afaceri transhumat la Cluj l-a cunoscut la Braila, in cadrul unei intalniri de afaceri cu Cohn. "A vrut sa faca un holding (Vuza, n. red.) cu Cohn dar se pare ca nu s-au inteles", spune Bulica. In mod surprinzator, omul de afaceri Stefan Vuza apreciaza activitatea consilierului Ion Bulica si pare sa nu-l intereseze trecutul acestuia. "stiu ca se spune ca a falimentat o fabrica la Suceava (Ambro, n. red.), dar asta nu ma intereseaza.

Este important ca lucreaza in industria celulozei de zeci de ani si a vazut mai multe fabrici. Cei de la Dej cunosc doar Somes SA", considera Vuza. "Ion Bulica este consilierul meu personal. Mai am inca doi consilieri italieni, dar nu ma intereseaza trecutul lor. Bulica a propus un plan pentru Somes SA, iar din 42 de propuneri doar trei au fost bune", a mai spus patronul SCR.

In privinta solutiei consilierului Bulica privind electrofiltrul de aer, Stefan Vuza considera ca este logica, desi sustine ca nu a aprobat-o& "Are dreptate Bulica, pana se monteaza filtrul cel nou, era buna si solutia dansului. Dar nu avem nici o garantie in acest sens.

Am discutat cu Garda de Mediu in prealabil." Stefan Vuza sustine ca a fost deja achizitionat electrfiltrul nou de la Alstom Finlanda, care va fi produs in decurs de sase luni, iar vara viitoare va fi montat.

Presedintele SCR a tinut sa-si spuna replica cu privire la articolul in care BZA a aratat ca utilajele achizitionate pentru Sectia de Hartie sunt second-hand& "V-am lasat in pace pentru ca toti din fabrica stiu ca in domeniul masinilor de hartie nu exista produse second-hand. Toate sunt facute la comanda, nu in serie. Vopseaua poate sa fie second-hand". Fina ironie!