In ultima sedinta din 2005, Guvernul a adoptat Planul National de Dezvoltare a Romaniei (PND) pe perioada 2007-2013. Documentul este unul care face referiri la probleme precum infrastructura rutiera, feroviara, aeriana sau navala, poluarea mediului inconjurator sau dezvoltarea mediului de afaceri.
In tonul atitudinii ultimelor guverne, regiunea de Nord-Vest, din care face parte si Clujul, nu pare a reprezenta o prioritate pentru autoritatile centrale.
Problemele sensibile pentru comunitatea clujeana, precum autostrada Brasov-Bors sau dezvoltarea Aeroportului International Cluj-Napoca, sunt lasate pe dinafara sau, in cel mai bun caz, la urma sirului de prioritati guvernamentale, pentru urmatorii aproape zece ani.
Reprezentantii administratiei clujene combat modul in care a fost elaborat acest plan si atrag atentia parlamentarilor ca trebuie sa intervina cat mai urgent, printr-un lobby puternic, pentru ca Guvernul sa implice si proiectele de infrastructura din Cluj si din zona de nord intr-unul din sectoarele de finantare.
Planul National de Dezvoltare (PND) este contestat de catre autoritatile clujene. Vicepresedintele Consiliului Judetean, Kerekes Sandor, sustine ca sunt favorizate regiunile sud-est si sud-vest, iar zona de nord, care include si Clujul, este omisa din calculele autoritatilor centrale.
"Dintr-o singura privire iti dai seama ca PND promoveaza mai degraba o recentralizare a banilor in defavoarea Clujului si a zonei de nord, aflata mai aproape de Europa", a declarat Kerekes Sandor.
In privinta sistemului de transport rutier, PND reitereaza faptul ca "prioritatea absoluta" a Romaniei va fi construirea autostrazii Nadlac-Constanta, parte a coridorului IV pan-european: "Proiectele prioritare vor viza constructia autostrazii pe ramura nordica a coridorului IV intre localitatile Nadlac – Arad – Timisoara – Lugoj – Deva – Sibiu –
Pitesti – Bucuresti – Constanta. Mai mult, dupa construirea acestei autostrazi, exista inca alte doua obiective majore, convenite cu partenerii europeni: racordarea la coridoarele VII si IX, care traverseaza si ele Romania. PND face referire la autostrada Brasov-Bors doar la capitolul referitor la infrastructura de interes national.
"Cu toate ca suntem mai aproape de Europa, autostrada Brasov-Bors este considerata numai de interes national, spre deosebire de calea rutiera care va face legatura cu Ucraina, dinspre Moldova", a declarat Kerekes, apreciind totusi ca acest lucru ar putea avea si o parte buna: proiectele de interes national au mai multe sanse sa fie finantate, fondurile destinate
acestui sector fiind de 80% din suma pe care o aloca UE. Trebuie precizat ca Guvernul isi propune ca, in perioada 2007-2013, sa construiasca 1.052 de kilometri de autostrada, in prezent existand putin peste 200 de kilometri.
Aeroportul Cluj-Napoca nu este de interes national
Mai grava decat situatia autostrazii Transilvania este cea a Aeroportului International Cluj-Napoca. Acesta nu figureaza deloc printre prioritatile Guvernului.
In PND se afima urmatoarele: "O atentie deosebita va fi acordata modernizarii si dezvoltarii infrastructurii aeroportuare, pentru aeroporturile de interes national – respectiv Aeroportul International „Henri Coanda" Bucuresti, Aeroportul International „Aurel Vlaicu" Bucuresti-Baneasa, Aeroportul „Traian Vuia" Timisoara si Aeroportul Constanta.
Este esentiala pregatirea capacitatii aeroportuare in vederea procesarii traficului pentru a evita congestionarile". Ca si in cazul infrastructurii rutiere, atentia autoritatilor centrale se indreapta spre axa Timisoara-Bucuresti-Constanta.
O problema similara se inregistreaza in cazul infrastructurii rutiere, Clujul nefiind inclus in portiunile de cale ferata care urmeaza sa fie modernizate.
Nord-Vestul tarii, sacrificat
Un aspect interesant al PND este capitolul dedicat eliminarii dezechilibrelor de dezvoltare dintre regiuni.
Documentul arata ca se urmareste "stoparea adancirii disparitatilor intre regiunile tarii si diminuarea acestora pana la finele perioadei 2007–2013, prin crearea conditiilor pentru stimularea cresterii mai accelerate a regiunilor ramase in urma". Regiunile nominalizate ca "ramase in urma" sunt regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest.
Totusi, regiunile Centru si Vest, concentrate in jurul Brasovului si Timisoarei, primesc mult mai multa atentie din partea autoritatilor guvernamentale decat Nord-Vestul.
Practic, documentul consacra un principiu care deja functioneaza in politica Guvernului fata de Transilvania, careia ii este impiedicata dezvoltarea economica, doar pentru ca regiunile mai sarace sa poata recupera decalajul, acumulat de-a lungul a zeci de ani.
Ungaria, lasata cu ochii in soare
Oficial, PND a fost realizat de un Comitet Interinstitutional care include reprezentanti la nivel de decizie ai ministerelor, ai altor institutii publice centrale, ai Agentiilor de Dezvoltare Regionala, ai institutelor de cercetare si ai institutiilor de invatamant superior, precum si reprezentanti ai partenerilor economici si sociali, dar si ai autoritatilor locale.
"La elaborarea PND au participat doar reprezentanti ai ministerelor, noua ne-a fost prezentat cate un exemplar la final, cand nu mai era nimic de facut", declara insa Kerekes.
Intr-o conferinta de presa sustinuta la Cluj la inceputul lunii iulie, secretarul de stat in Ministerul Integrarii Europene, Csutak Istvan, impreuna cu vicepresedintele UDMR pe probleme de integrare europeana, Kerekes Gabor, propuneau ca PND-ul Romaniei sa fie corelat cu cel al Ungariei, ceea ce ar permite atragerea unor fonduri europene insemnate pentru "proiecte de granita" si ar veni in conformitate cu "politica de vecinatate a Uniunii Europene". Aceasta colaborare cu Ungaria nu pare, insa, sa se fi concretizat, de vreme ce solicitarea cea mai importanta a Ungariei, autostrada Transilvania, nu ocupa un loc prea important in prioritatile Guvernului Romaniei.
Mai mult, zona de granita cu Ungaria este aproape ignorata, cu exceptia judetului Timis.
Ce mai este de facut?
Senatorul PSD, Vasile Dincu, sustine ca lucrurile nu sunt atat de grave, avand in vedere ca nu exista inca pentru nici unul dintre proiecte o finantare sigura.
"A existat o intrunire la care a participat si reprezentantul Agentiei de Dezvoltare a Regiunii de Nord-Vest, iar proiectele pe care le-a avansat sunt extrem de serioase pentru aceasta zona", a explicat Dincu, apreciind ca strategia Guvernului nu a fost batuta in cuie, ea putand fi modificata atunci cand va fi cazul ca autoritatile sa propuna proiecte de infrastructura viabile.
"Guvernul a gresit atunci cand a ales sa nu mai sprijine financiar proiectele de infrastructura pe care le avansase PSD, cum de exemplu s-a intamplat cu autostrada Brasov-Bors, dar lucrurile pot fi remediate, iar noi nu vom lasa ca judetul Cluj sa fie neglijat", a declarat Dincu.
De cealalta parte, insa, vicepresedintele CJ Cluj, Kerekes Sandor atrage atentia ca situatia nu poate fi decat perdanta pentru Cluj, daca parlamentarii nostri nu vor interveni urgent. "In afara de autostrada Brasov-Bors, nici un alt proiect nu a fost prevazut in PND", spune Kerekes.
El i-a avertizat pe parlamentari ca, in acest moment, se bat in cuie domeniile pe baza carora se vor imparti cei peste 30 de miliarde de euro care vor veni de la UE. "Daca vrem cu adevarat ca judetul nostru sa nu ramana pe dinafara, acum e cazul sa intervenim", a spus Kerekes.
Acesta a mai precizat ca sansa zonei de Nord-Vest pentru finantarea unor proiecte de infrastructura, agricultura, mediu, etc. sta in Planul Operational Sectorial, pentru care a fost destinata cea mai mare parte din fondurile UE (80%).
