Harta digitala a Clujului este unul din proiectele esuate ale primariei sau una dintre maretele afaceri nefinalizate, dar in care s-au tocat bani publici intr-o veselie, ale fostului primar Gheorghe Funar.

Desi cartografierea digitala a inceput inca din 1993, iar municipalitatea a contractat cinci firme pentru executarea acestui proiect, Clujul nu beneficiaza inca de aceasta inovatie in domeniul administratiei, cu toate ca s-au cheltuit deja peste 18 miliarde de lei din bugetul local.

Integrarea retelelor de apa, telecomunicatii, gaz si electricitate sau a imobilelor pe suportul digital al hartii creeaza o imagine de ansamblu a orasului, fapt care determina un avantaj major in luarea unor decizii corecte si rapide la nivelul administratiei.

Primariile din Bucuresti, Constanta, Timisoara sau Oradea au deja astfel de harti, desi Clujul a fost pionierul acestei initiative

Harta digitala a Clujului, un proiect de interes public major a fost tratat necorespunzator de administratia Funar, drept dovada stau cei 11 ani in care nu s-a reusit finalizarea lucrarilor.

In schimb, cinci societati comerciale s-au hranit de pe urma contractelor banoase, platite din bugetul local in vederea executarii acestui plan topografic digital. Peste 18 miliarde de lei au fost cheltuiti din bugetul local pentru acest proiect.

Un motiv pentru care Funar nu a dorit realizarea hartii ar putea fi legat de faptul ca existenta unei situatii clare la nivel administrativ nu permite ilegalitati.

Desi Cluj-Napoca a fost unul dintre primele orase ale tarii care a demarat, la nivelul administratie locale, proiectul unei harti digitale care sa includa toate utilitatile regiilor, precum si imobilele, indiferent daca acestea apartin statului sau sunt proprietate particulara, astazi se situeaza in urma

Capitalei, a Timisoare si chiar a Oradiei la acest capitol. Cu toate ca s-au scurs sume uriase catre diverse firme particulare, incepand cu anul 1993, Primaria Cluj-Napoca nu a reusit sa finalizeze harta. Beneficiile care decurg din aplicarea acestui proiect sunt multiple.

Pentru exemplificare, mentionam ca in primul rand s-ar crea o baza de date grafice unitara pentru municipiu, fiind folosita ca suport pentru: copii dupa planurile topografice la solicitarea cetatenilor, conform HCL nr.560/30.08.2005, elaborarea planurilor urbanistice de detaliu si zonale, amplasarea constructiilor, identificare terenurilor si a imobilelor, identificarea patrimoniului propriu, identificarea punctelor gospodaresti si amplasarea unor noi gospodarii, stabilirea, evidentierea, amenajarea de noi locuri de parcare, intocmirea documentatiilor pentru studii de circulatie, amenajarea de spatii verzi, locuri de joaca pentru copii, cai de acces, reamenajari

peisagistice si dotare urbana, amplasarea de panouri publicitare, bannere, lucrari de investitii, sistematizare, amenajari piete, planuri de cartiere, planul stradal al municipiului, parcelari de terenuri, organizarea de manifestari culturale si festivaluri, identificarea suprafetelor revendicate de proprietari, planuri de interventie la calamitati, planuri pentru realizarea serviciului de iarna si salubritate stradala, intretinere, reparatii si modernizare strazi, concesionari de terenuri si verificarea si solutionarea sesizarilor cetatenilor. Pe scurt, toata activitatea primariei depinde de aceasta harta.

Acest proiect de interes public major a fost tratat necorespunzator de administratia Funar, drept dovada stau cei 11 ani in care nu s-a reusit finalizarea hartii. In schimb, cinci societati comerciale s-au hranit de pe urma contractelor banoase, platite din bugetul local in vederea executarii acestui plan topografic digital.

Un motiv pentru aceasta amanare indelungata ar putea fi legat de faptul ca existenta unei situatii clare la nivel administrativ nu permite ilegalitati, mai ales la capitolul ‘‘autorizatii de construire’‘.

Un functionar din cadrul Primariei Cluj-Napoca a declarat, sub protectia anonimatului: ‘‘Daca exista o harta digitala cu toate utilitatile integrate, exista doua variante.

Ori faci manarii si le vede toata lumea, ori nu mai faci deloc.’‘ Potrivit Biroului Mass-Media al primariei Cluj-Napoca Directia de Urbanism deruleaza inca lucrarea de investitii ‘‘Planul topografic al municipiului Cluj-Napoca, scara 1:500’‘ (Harta municipiului Cluj-Napoca), ce consta in masuratori topografice pe teren cu firme avizate de

Oficiul National de Cadastru Geodezie si Cartografie, actual Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, si prelucrarea acestora pe calculatoare. Pana in prezent a fost finalizat vechiul intravilan, respectiv 5445 ha de teren.

Prin urmare, in 12 ani s-a reusit cartografierea digitala a mai putin de un sfert din suprafata municipiului, cu toate ca din acest proiect si-au umplut conturile nu mai putin de cinci firme cu o suma totala de 18,5 miliarde de lei plus TVA.

Proiectul a fost demarat in anul 1993, cand utilitatea hartilor digitale era prea putin cunoscuta. Din 1993 Primaria Cluj-Napoca a colaborat cu firma S.C. Elcosoft SRL Cluj-Napoca, societate controlata de patru actionari: Septimiu Negru cu 40% si Constantin Cascaval, Mircea Florin Paul, Dumitru Cristian Goina, fiecare cu 20%.

Din 2001, in urma licitatiei publice deschise organizate de Primarie, pe baza contractului nr. 76264/27.12.2001, lucrarea a fost executata de firma S.C.

Geoter Proiect SRL Pitesti in asociere cu firmele SC Geosit SA Suceava, SC Geonet SRL Targoviste si SC Primul Meridian SRL Slatina, valoarea contractului fiind de 18.574.710.000 ROL inclusiv T.V.A., urmand a fi indexata cu rata inflatiei, pentru 2838 ha de teren.

Partenerii municipalitatii pentru realizarea acestui proiect sunt SC Distrigaz Nord SA Targu Mures, Compania de Apa Somes SA Cluj, Regia Autonoma de Termoficare Cluj-Napoca, Regia Autonoma de Transport Urban Calatori Cluj-Napoca, regii care trebuie sa-si creeze, fiecare in parte, o harta a utilitatilor, iar apoi sa o predea primariei.

Potrivit surselor noastre, RAJAC este singura care are o situatie clara si completa in acest sens. Precizam faptul ca Primaria, in calitate de coordonator si beneficiar, este singura autoritate responsabila de nerealizarea proiectului.

Chiar daca Oradea este un oras mai mic decat Cluj-Napoca, beneficiaza deja de o harta digitala. Primarul Petru Filip a mentionat pentru BZA care sunt beneficiile unei astfel de harti la nivelul administratiei: ‘‘Daca detii o harta digitala a orasului ai posibilitatea unor decizii in plan spatial.

Poti sa stii, de exemplu, unde e cea mai mare aglomeratie de scoli, unde sunt semne rutiere prost puse – si le poti schimba, nivelul fiscalitatii pe cartiere, terenurile care sunt libere, proprietate privata sau a municipalitatii.

Pe acest suport digital pot fi integrate foarte multe informatii, iar drept consecinta, deciziile se pot lua la nivelul intregului, nu doar punctual. De exemplu, atunci cand se pune problema construirii unei benzinarii sau a unui supermarket, putem decide mult mai usor daca este oportun sau nu obiectivul respectiv.

De asemenea, harta ajuta la monitorizarea situatiei sociale la nivelul intregului oras. Toate orasele civilizate ale lumii au harti digitale. Noi am demarat acest proiect in anul 2001 si am angajat o firma pentru cartografiere. Colaboram cu toate regiile din Oradea, iar pe partea veche a orasului lucrarile sunt foarte avansate.

Au mai ramas de cartografiat doar zonele limitrofe ale orasului, cum ar fi dealurile si terenurile fara constructii.’‘