De la 1 martie, potrivit dispozitiei Primariei clujene, toate bannerele amenajate pe stalpii Electrica sau ai Regiei Autonome de Transport Urban de Calatori, de pe raza municipiului, au fost demontate. Potrivit biroului de presa al Primariei, este vorba despre un total de aproximativ 300 de astfel de suporti pentru publicitate.

Actiunea a fost intreprinsa in scopul „ecologizarii" imaginii orasului, fara a avea un suport legal concret, dupa cum recunosc chiar reprezentantii Primariei, la mai putin de o luna de la actiunea de desfiintare a panotajului ilegal.

Oficial, prin valurile succesive de desfiintare a afisajului publicitar din Cluj se urmareste ajungerea la un „moment zero", de la care publicitatea stradala sa se deruleze in conformistate cu un nou regulament, in prezent in curs de elaborare.

Neoficial insa, nu sunt putini cei care cred ca aceasta campanie nu face decat sa pregateasca terenul pentru noi „exclusivitati" in domeniu. Deocamdata, aceasta campanie numara pierzatori bine conturati economic si castigatori mai degraba politici.

Mai exact, din ecuatie castiga „imaginea Clujului" si deci promotorii ei si pierd in primul rand clujenii, prin diminuarea incasarilor la bugetul local, agentiile de publicitate si agentii economici, toti platitori de taxe si impozite locale.

Mai putini bani la buget

Pentru a derula activitati de publicitate (exceptand publicitatea prin presa), beneficiarii, respectiv intermediarii, datoreaza municipalitatii locale mai multe taxe care constituie venituri la bugetul local.

Prin urmare, o data cu desfiintarea si interzicerea unor anumite tipuri de publicitate stradala, bugetul local, deci si clujenii, vor inregistra pierderi, la nivelul veniturilor care nu se vor mai realiza.

Incasarile aferente publicitatii stradale, sau outdoor-ului, la bugetul local au fost, anul trecut, in Cluj, de putin peste un 1,2 milioane de lei (aproximativ 12 miliarde de lei vechi), reprezentand taxa de publicitate de 1% (331 milioane lei vechi), taxa pentru afisajul in scop de publicitate (1,3 miliarde de lei vechi) si taxe de exploatare a domeniului public, prin asocieri si abonamente (10,2 miliarde lei vechi).

Pierderile la bugetul local, ca urmare a desfiintarii unei parti importante a publicitatii stradale, sunt destul de greu de cuantificat cu exacticate insa, excluzand panourile, care au rezistat deocamdata acestei campanii, aceste pierderi s-ar cifra la aproximativ 1,5 miliarde de lei vechi, cat s-a incasat anul trecut din restul taxelor de publicitate.

Nici conducerea Directiei Economice, nici a celei de Taxe si Impozite nu au dorit insa sa faca vreo precizare in legatura cu aceste pierderi.

Cu pierderi, dar multumiti

In aceasta ecuatie, la mijloc se afla RATUC si Electrica Cluj, care nici bannerele nu le-ar fi desfiintat, dar nici rau cu primarul nu s-ar fi pus.

Atat conducerea RATUC, cat si reprezentantii sucursalei clujene a Electrica au declarat ca faptul ca de-acum inainte nu vor mai putea inchiria stalpii pentru ancorarea bannerelor nu ii afecteaza „aproape deloc", desi inregistrau anumite venituri din aceasta activitate.

Purtatorul de cuvant al Electrica, Andrei Rusu, nu a dorit sa dezvaluie valoare incasarilor aferente acestei activitati, in 2005, declarand doar ca este vorba despre „o suma de sub 1 % din cifra de afaceri a sucursalei Cluj". Prin urmare, a precizat Rusu, societatea nu este afectata de faptul ca nu va mai realiza aceste venituri.

Aceeasi opinie a exprimat-o si directorul RATUC, Liviu Neag, care a dorit sa sublinieze „din capul locului" ca regia nu are de suferit de pe urma deciziei Primariei, incasarile din aceasta activitate fiind, de asemenea, „sume nesemnificative in comparatie cu cele pe care le rulam de obicei".

Directorul regiei a subliniat si ca ancorarea bannerelor pe stalpii apartinand institutiei si respectiv Electrica, „poluau imaginea orasului".

"Suntem descoperiti"

Un alt perdant important al acestei campanii este reprezentat de agentiile de publicitate. Mai mici sau mai mari, daca ofera servicii de outdoor, acestea pot inregistra pierderi semnificative, atat banesti (mai ales cele mici) cat si de credibilitate (mai ales cele mari).

Desi se face auzita in mai toate mediile si imprejurarile, nemultumirea agentiilor de publicitate nu a prins inca o forma concreta, asumata public, dintr-un motiv foarte simplu: nu vor sa-si pericliteze relatia cu administratia locala.

Saptamana Clujeana a discutat cu mai multi reprezentanti ai agentiilor de publicitate clujene despre aceste nemultumiri si va respecta dorinta acestora ca numele lor si al agentiilor sa nu fie publicate.

Astfel, unul dintre importantele reprosuri aduse administratiei este acela de a nu fi pus in garda agentiile, pentru ca acestea sa poata gasi din timp alternative pentru clientii lor.

„Suntem practic descoperiti, nu le-am putut oferi clientilor nostri solutii alternative", a recunoscut reprezentantul unei mari companii ce ofera servicii de outdoor.

Acesta a sustinut de asemenea ca agentia nu au avut pierderi banesti foarte insemnate, credibilitatea firmei fiind mult mai importanta si, prin urmare, mai afectata: „Ce incredere sa mai ai intr-o agentie care-ti da jos bannerele, peste noapte?" Alte agentii reproseaza administratiei faptul ca nu sustine activitatea firmelor locale, fie ele de publicitate, fie companiile care incearca sa se promoveze astfel.

Avant popular pentru primar

Campania de desfiintare a outdoor-ului clujean a inceput anul trecut, suprapunandu-se initial cu simpla aplicare a legii si a regulilor locale, emise cu doi-trei ani in urma.

Este vorba despre interzicerea afisajului in anumite conditii, in centrul orasului (care, la Cluj, coincide cu centrul istoric, acesta fiind de fapt mediul care trebuia protejat), de pe institutiile de invatamant si cultura (unde se pot afisa doar mesaje publicitare privind activitati din domeniu) sau demontarea panourilor, bannerelor, mash-urilor neinscriptionate potrivit reglementarilor in vigoare. Ulterior insa, campania a devenit una mai populara, 300 de bannere ce traversau strazile clujene au fost desfiintate, pentru ca „numarul lor era prea mare", aveau „un aspect necorespunzator" si „deranjau traficul rutrier".

Primarul a trambitat despre imaginea orasului si interesul clujenilor care merita sa locuiasca intr-un oras european, arhitectii s-au aratat incantati de conservarea valorilor istorice si culturale ale orasului si pana si agentiile de publicitate, sesizand din ce directie bate vantul, „abia asteapta" sa se instituie reguli noi, „europene", pentru publicitatea stradala si, dupa ce si-au intors buzunarele pe dos, vor sa intinda o mana de ajutor edililor pentru reasezarea pe temelii occidentale a outdoor-ului clujean.

Publicitate de un milion de euro

Valoarea contractelor pentru servicii de reclama si publicitate, cu exceptia celei realizate prin intermediul presei scrise si audiovizuale a fost anul trecut, in Cluj, de aproximativ un milion de euro, fara TVA.

Aceasta suma rezulta din incasarile realizate de Primarie din taxa de publicitate, stabilita de Consiliul local la 1% din valoarea facturata a sumelor platite cu acest scop, care se ridica la 33.192 lei (331,9 milioane de lei vechi).

Prin urmare, s-au platit pentru publicitate, in 2005, aproximativ 33 de miliarde de lei vechi, echivalentul a aproape un milion de euro. Totusi, aceasta suma nu poate fi 100% corecta, fiind doar cea „oficiala".

Aceasta pentru ca, potrivit directorului Directiei de Taxe si Impozite din Primaria Cluj, Victor Radoi, multe bannere nu sunt contractate prin firme de specialitate, iar respectarea efectiva a legislatiei in acest domeniu este verificata „anual, prin controale la firmele de publicitate".

"Pierderea baneasca e mai degraba a clientilor care, dupa ce au facut anumite cheltuieli, se trezesc ca nu se mai pot promova si a Consiliului local, unde se incasau taxe importante." - reprezentant al unei agentii de publicitate clujene