Localitatea clujeana Apahida devine tot mai ravnita pentru terenurile construibile. Chiar daca suprafetele sunt in circuitul agricol, in timp, acestea pot fi transformate in terenuri numai bune pentru construit. Lichidarea fostului IAS al localitatii a scos pe piata peste 600 de hectare de teren agricol, din care 260 au fost ocupate de livezi.
In anul 2000 patrimoniul societatii AGRAP Apahida a trecut prin Hotarare de Guvern in administrarea Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Cluj-Napoca, insa trei ani mai tarziu Agentia Domeniilor Statului Bucuresti, care a devenit intre timp stapana pe teren, a scos pamantul la licitatie.
Unul dintre beneficiarii a peste 50 de hectare din patrimoniul fostei societati este chiar seful IPJ Cluj, Ioan Pacurar.
Terenul a devenit un bun pretios in conditiile cresterii pretului pe metru patrat la cote incredibile. Clujul detine recordul la acest capitol. Pe de alta parte, se poate observa faptul ca zonele limitrofe ale orasului sunt tot mai ravnite de clujeni din cauza preturilor mai accesibile si a poluarii scazute.
Apahida este una din localitatile care atrage clujenii dornici sa-si construiasca propria casa.
In anul 2003 peste 600 ha ale fostului IAS din Apahida au fost cedate in favoarea Agentiei Domeniilor Statului (ADS) Bucuresti. Cele 600 de hectare, din care 260 reprezentand livada, apartineau societatii comerciale AGRAP SA.
ADS Bucuresti a acordat prin incredintare directa suprafata de teren, in vederea arendarii si ulterior a concesionarii celor 600 de hectare pe o perioada de 49 de ani. Deloc surprinzator, o mare parte din teren a ajuns la persoane implicate in politica sau cu functii publice importante.
Fostul IAS din comuna Apahida, transformat dupa Revolutie in SC AGRAP SA, a avut un patrimoniu consistent. Pe langa ferme si grajduri, SC AGRAP SA a detinut peste 600 de hectare de teren agricol.
Potrivit HG 348/2000, terenul a trecut fara plata in administrarea Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca. Intre timp s-a constituit Agentia Domeniilor Statului, care a luat fostul IAS in administrare cu scopul de a privatiza fosta societate cu capital de stat.
In anul 2003, ADS Bucuresti da in arenda 606 ha, din care 260 livada, prin metoda atribuirii directe si prin concurs restrans de oferte. Nivelul minim al arendei a fost echivalentul in lei a 375 kg grau/ ha anual pentru teren arabil si livezi, iar pentru fanete a fost de 100 kg grau/ha anual.
Garantia de participare solicitata de ADS Bucuresti a fost in valoare de 100 milioane de lei pentru mai mult de 100 ha sau 500 de mii de lei/ha pentru suprafete mai restranse. Practic, statul s-a ales mai mult cu taxa de garantie pentru ca terenurile nu au fost cultivate decat cu mici exceptii.
Singura familie din Apahida care a beneficiat de teren din patrimoniul fostului IAS este Pacurar, parintii actualului sef al IPJ Cluj. Ioan Pacurar are in folosinta pentru 49 de ani o suprafata de peste 50 ha, teren arabil. In rest, terenurile au fost luate de clujeni care nu au nici o inclinatie spre agricultura.
Potrivit unor surse, mai multe zeci de hectare au ajuns pe mana unor importanti membri ai PSD Cluj.
In situatia in care pamantul sta necultivat de ani de zile, intentia celor care au primit pe sume extrem de scazute zeci de hectare poate fi utilizarea acestuia in scopuri mai profitabile, cum ar fi construirea de locuinte sau de centre comerciale ori de productie.
Primarul comunei Apahida, Ionel Farcas, s-a aratat nemultumit de modul in care ADS a inteles sa valorifice patrimoniul fostei societati AGRAP SA. "Cum s-a intamplat cu celelalte obiective ale statului si acolo s-a dus totul pe apa sambetei. S-a ales praful. Totul s-a vandut pe bani marunti.
Zece grajduri au fost vandute, iar terenul si livada au fost incredintate, dar nu se face nimic acolo", a spus Farcas. Primarul Apahidei considera ca ADS a incredintat pe bani marunti suprafata de 606 ha propriei clientele. "Singurul care cultiva terenul e Pacurar", a tinut sa sublinieze primarul Farcas.
Pe de alta parte exista cereri de retrocedare pentru 300 ha din fostul IAS, astfel incat primaria este nevoita sa restituie terenurile in alta parte, intrucat unele suprafete au fost deja construite.
Livada a fost in mare parte distrusa, pomii au fost taiati, iar un procent semnificativ din teren a fost subinchiriat pentru crescatori de animale.
In sediul fostului IAS functioneaza o tipografie, iar un grup de oameni de afaceri care au cumparat active la Unirea SA intentioneaza sa construiasca pe o parte din fosta livada o hala de productie.
Astfel, incet, dar sigur, terenul fostei societati AGRAP intra in categoria suprafetelor construite, iar valoarea acestuia creste automat. Pentru "arendasii" ADS-ului a fost o afacere foarte buna.
Contactat telefonic, inginerul Ioan Marchis de la sucursala clujeana a ADS sustine ca relatia dintre institutia care se ocupa de privatizarea terenurilor agricole si arendasii din Apahida este cat se poate de buna. "IAS-ul din Apahida a intrat in lichidare inca din 1999.
Cele 606 ha au fost concesionate de cinci societati comerciale si persoane fiziceS SC Basto, SC Mafir, Pacurar Ioan, Gadalean Silvia si Cenan Nicolae. O parte din livada a fost defrisata cu acordul Ministerului Agriculturii pentru ca era imbatranita si nu mai producea. In schimb au fost plantate 200 de fire.
Arendasii au respectat contractele, nu am avut probleme cu ei", sustine Marchis.
Din pacate, terenurile nu au fost luate in concesiune de societati profilate pe cultivarea de cereale, asa cum ar fi cerut ADS in cazul in care se dorea respectarea destinatiei agricole a suprafetei.
SC Mafir SA se ocupa de producerea si comercializarea unor utilaje pentru industria de masini si echipamente, iar pe site-ul societatii este publicat un anunt potrivit caruia inchiriaza hale de productie la Apahida.
SC Basto SRL are ca obiect de activitate cresterea porcinelor. Potrivit declaratiei lui Ioan Marchis, inginer la ADS Cluj, arendasii platesc anual o cota de 300 kg grau/ha, deci 840.000 lei, la pretul de 2800 lei pentru kilogramul de grau.
