Fenomenul ghosting este destul de răspândit și practicat de multă vreme, chiar dacă abia acum avem un termen care să îl numească. Acesta se referă la dispariția unei persoane, de regulă față de care există interes romantic, fără nicio explicație. Uneori ni se întâmplă, alteori chiar noi praticăm ghosting, din motive variate. Iată câteva dintre ele.
Cum trăim experiența unui ghosting
Adesea, un astfel de comportament din partea unui partener sau a unei partenere față de care avem un interes romantic reprezintă o experiență amară care poate accentua gânduri negative în relație cu propria persoană, afectând încrederea în sine și în ceilalți.
Intensitatea acestei trăiri variază în funcție de relația pe care o avem cu noi înșine/însene, nivelul de încredere în propria persoană și stilul de atașament sau trăsăturile de personalitate. Dacă vorbim despre un atașament anxios dependent sau despre o structură de personalitate dependentă, vom resimți mult mai dureros ghosting-ul.
Dacă suntem în etapa de dating, ne putem confrunta mai des cu ghosting-ul, dar și în relațiile aflate la început putem ajunge în acest punct. Dacă în cazul primei situații putem găsi motive precum nepotrivirea, lipsa atracției, a chimiei cu un partener, poate chiar o lipsă de maturitate sau convingerea că nu am atins un prag care să necesite explicații, în al doilea caz un astfel de comportament cauzează un disconfort mai mare.
Un motiv clar
Uneori, în spatele unui comportament de ghosting se poate afla un motiv clar precum lipsa compatibilității, comportamente neadecvate din partea celui respins astfel, interacțiuni negative cu acesta, sau chiar intuiția că urmează să respingă, în fața căreia ghosting-ul devine un coping, un mod de a face față unei respingeri potențiale.
„M-am simțit stânjenită pe parcursul primei întâlniri cu un bărbat cunoscut online și am evitat să mă ridic pur și simplu de la masă să plec, considerând că nu merită nimeni să faci un astfel de gest. Cu toate acestea, am scurtat cât am putut acea întâlnire, iar când am plecat i-am și blocat numărul. Se comporta extrem de ciudat, vorbea aiurea, era ofensator «sub formă de glumă»… nu era cineva pe care să-l vreau în preajma mea…”, povestește Diana, 34 de ani, din București.
Evitarea confruntării
Multe persoane evită conflictele, confruntările directe, dacă percepția este că acestea pot avea consecințe nefavorabile și pot crea un stres (nenecesar). Facem acest lucru în viața de zi cu zi, în relațiile cu ceilalți, uneori chiar considerăm că este o calitate a noastră faptul că suntem „nonconflictuali”. În realitate, este posibil să nu știm să refuzăm, să punem limite sau să ne exprimăm nevoile.
CITEȘTE MAI MULTE PE SMARTLIVING.RO
