Problema creditelor in agricultura ramine una spinoasa, oricit de discutata si „pusa pe tapet“ ar fi. Veniturile agricultorilor sint nesemnificative pentru cerintele bancilor, iar programele de finantare au avut si au probleme la absorbtie din aceasta cauza.
Un domeniu fara certitudini
Creditele sint greu de accesat de catre agricultori
Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) incearca, printr-un imprumut de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), sa intre pe piata de nisa a finantarilor in agricultura. Practic, orice banca acorda imprumuturi si finantari pentru agricultura. Mai mult, au existat si mai exista programe care sustin finantarea in acest domeniu, exista chiar sprijin din partea statului.
Insa, potrivit agricultorilor, resursele de care dispun ei, dobinzile mari, nesiguranta pe care activitatea in domeniu o presupune, asigurarile mai degraba inexistente si oricum costisitoare - toate acestea ii determina mai degraba sa emigreze spre orase sau chiar in afara tarii, decit sa riste sa investeasca.
In plus, spun ei, agricultura este un domeniu in care nu exista certitudini privitor la recolte, motiv pentru care creditele ramin scumpe si de multe ori greu de accesat pentru un agricultor fara prea multe perspective sau care se afla la inceput de drum in orice investitie.
Mai lipseste si forta de munca tinara, iar cei ramasi nu se gindesc la investitii pe termen lung, deoarece, cred ei, viitorul nu le mai este la indemina.
Si totusi, bani pentru afaceri
Pe de o parte, Guvernul cere reducerea dobinzilor la creditele acordate agricultorilor. Masura a fost decisa, iar guvernul a mai stabilit in acest weekend si ca va aloca inca 100 de milioane de euro consilierilor locali pentru co-finantarea proiectelor din programul Sapard.
CEC a imprumutat 1,5 milioane de euro de la Comisia Europeana care acorda un program de asistenta tehnica pentru sustinerea creditarii micilor afaceri, iar imprumutul de la BERD va viza afacerile din orasele care au sub 50.000 de locuitori. In mod clar sint vizate IMM-urile.
Se spera o infuzie de antreprenori care sa se duca in aceste localitati rurale si sa dezvolte afaceri. Programul functioneaza deja in 11 tari din regiune si este sustinut de BERD si CE prin granturi acordate cu incepere din 1999. Analistii, insa, ramin sceptici, cu atit mai mult cu cit in acest program, spun ei, ar putea intra comunele mai mari, dar cele mai multe sate vor ramine pe dinafara.
Creditarea „la tara“, intre da si nu
• asigurarile in agricultura sint vazute de posibilii beneficiari ca o corvoada financiara, din cauza resurselor restrinse
• peste 50% dintre locuitorii localitatilor rurale traiesc la minima subzistenta din banii pe care ii obtin din vinzarea laptelui catre procesatori sau din vinzarea produselor obtinute in gospodarie
• infrastructura este precara, iar cheltuielile pentru infiintarea, intretinerea si recoltarea unei culturi intr-un an sint mari, uneori depasesc 1.500 de euro, la o suprafata medie, iar subventiile nu sint suficient de mari
• lipsesc intermediarii sau structurile organizate care sa preia marfa de la producatori si sa o valorifice
