Criza economica si financiara din ultimii ani a avut efecte negative asupra pietelor fortei de munca si asupra conditiilor de munca din Europa. Pe langa faptul ca somajul a atins cote extrem de ridicate, si calitatea ofertei de munca a avut de suferit.
- Laszlo Andor este comisar pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune
In secolul 21, munca ar trebui sa fie sinonima cu creativitatea, participarea, siguranta si respectul lucratorilor. Totusi, in zilele noastre, pentru multa lume, inclusiv pentru cei care reusesc sa revina pe piata fortei de munca in aceasta perioada, munca inseamna lipsa de securitate, scaderea salariilor si o deteriorare a conditiilor de munca.
Acum ca economia a inceput sa se redreseze, iar rata somajului este in scadere in Europa, trebuie sa acordam mai multa atentie conditiilor de munca si modului in care putem sa le imbunatatim. Cresterea economica va fi mai puternica si mai sustenabila daca reusim sa stimulam nu doar investitiile in infrastructura fizica si in competente, ci si in conditiile de munca.
Desi manifestarile de descumpanire si de nemultumire iau amploare pe pietele fortei de munca si la locurile de munca din Europa, trebuie remarcat faptul ca statele membre ale UE ofera si unele dintre cele mai bune modele din lume in materie de parteneriate sociale solide, responsabilitate sociala a intreprinderilor si asigurarea unui echilibru intre munca si viata privata.
Economiile cele mai productive si mai competitive ale UE sunt cele in care nivelul inalt al investitiilor sociale si al protectiei locurilor de munca se imbina cu succes cu flexibilitatea, productivitatea si dialogul social dinamic. Exemplul acestor economii demonstreaza ca investitiile in tranzitia intre scoala si locul de munca, precum si in securitatea si sanatatea in munca aduc roade sub forma cresterii ocuparii fortei de munca, a imbatranirii mai active si a unor sisteme de securitate sociala mai sustenabile.
Unii continua sa subestimeze importanta legislatiei muncii a UE in acest domeniu sau pun la indoiala relevanta sa pentru viitor. Totusi, Uniunii Europene ii revine un rol cheie in protejarea conditiilor de munca echitabile, din motive atat economice, cat si sociale.
Legislatia UE este cea care garanteaza dreptul lucratorilor la concediu de odihna minim platit, la orare de lucru saptamanale limitate si dreptul de a fi consultati si informati cu privire la deciziile angajatorilor care ii vizeaza. Totodata, legislatia UE protejeaza lucratorii in caz de insolventa a angajatorului, impotriva succesiunilor abuzive ale contractelor de munca pe durata determinata si impotriva discriminarii.
Mai multe initiative recente ale UE s-au concentrat asupra imbunatatirii conditiilor de munca prin protejarea lucratorilor mai vulnerabili. Cei mai tineri lucratori vulnerabili sunt stagiarii, care sunt adesea victime ale unei exploatari inacceptabile. Pentru a-i proteja mai bine, Comisia a propus un nou cadru de calitate pentru stagii, adoptat de statele membre in luna martie, care sa permita lucratorilor tineri sa dobandeasca o experienta profesionala valoroasa in conditii de siguranta.
Lucratorii sunt mai vulnerabili si in cazul restructurarii intreprinderilor in care lucreaza, aceste situatii nefiind niciodata simple. Cele mai bune practici actuale din UE indica insa ca schimbarile pot fi anticipate si gestionate in sensul reducerii costurilor sociale si umane la minimum, ca angajatii pot fi pregatiti pentru inovatiile tehnologice, iar lucratorii concediati pot fi ajutati sa-si gaseasca noi locuri de munca. Prin urmare, Comisia a propus un cadru de calitate pentru a promova astfel de bune practici.
Munca nedeclarata reprezinta un alt obstacol in calea conditiilor de munca echitabile, deoarece ii priveaza pe lucratori de protectie. Pentru a lupta mai bine impotriva acestei probleme si a inlocui munca nedeclarata cu munca legala si decenta, Comisia a propus de curand crearea unei noi platforme a UE care va ajuta organismele de aplicare a legii din statele membre sa colaboreze mai eficient.
De asemenea, Comisia pregateste un nou cadru strategic pentru sanatate si securitate in munca pentru perioada 2014-2020. Normele UE si strategiile europene si-au adus deja contributia la prevenirea accidentelor si a bolilor profesionale, avand drept rezultat locuri de munca mai sigure, lucratori mai sanatosi, mai productivi si mai motivati si mai putin absenteism.
Avantajele pe care le reprezinta aceste politici pentru intreprinderi se reflecta nu numai in cresterea productivitatii, ci si in capacitatea lor de a concura in conditii egale pe piata unica a UE in ansamblul ei, fara a avea de a face cu 28 de seturi diferite de norme sau cu o concurenta neloiala din partea unor intreprinderi care isi expun lucratorii la conditii nesigure de munca.
Noua strategie va cauta sa faciliteze sarcina intreprinderilor de implementare a normelor in vigoare si le va ajuta sa faca fata unor noi dificultati (de exemplu, stresul la locul de munca).
Comisia Europeana promoveaza drepturile lucratorilor si dreptul la o munca decenta si in afara granitelor UE, incurajand ratificarea si implementarea efectiva a conventiilor internationale in domeniul muncii (OIM) privind standardele fundamentale de munca.
Standardele OIM servesc drept sursa de inspiratie pentru legislatia muncii a UE, care se bazeaza pe un bogat patrimoniu european in domeniul legislatiei muncii si pe o traditie indelungata de negociere colectiva in numeroase state membre. Ziua internationala a muncii este o ocazie sa ne reamintim de aceasta mostenire pretioasa pe care trebuie sa o transmitem generatiilor viitoare.
Laszlo Andor este comisar pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, fiind responsabil cu politicile UE in urmatoarele domenii:
- Ocuparea fortei de munca
- Incluziune sociala si protectie sociala
- Libera circulatie a lucratorilor
- Coordonarea sistemelor de securitate sociala
- Dreptul muncii
- Sanatatea si siguranta in munca
- Dialog social
- Fondul social european
- Fondul european de ajustare la globalizare
- Programul PROGRESS
- Cetatenii de etnie rroma
