Fara indoiala ca anul acesta “electoralii” vor castiga sau vor pierde cu ajutorul oamenilor disponibili. Va intrebati la ce ma refer. Ei bine, ma refer la acei cetateni care pot fi convinsi sa voteze pentru ca nu au facut-o in trecut si /sau sa voteze diferit si /sau sa-si asume un rol activ in disputele si activitatile electorale.

PoliteiaFoto: Politeia

Omul disponibil devine o varianta clara cand lucrurile merg prost si sintagma “alegem raul cel mai mic” nu mai poate fi functionala. Conform experientei acumulate in ultimii ani, cifra “absentilor” a crescut drastic, vezi cifrele:

  • Alegerile s-au desfășurat la  3 noiembrie 1996. Numărul alegătorilor înregistrați a fost de 17.218.654, dintre care numai 13.088.388 (76,01%) s-au exprimat.
  • Alegerile s-au desfășurat la 26 noiembrie 2000. Numărul alegătorilor înregistrați a fost de 17.699.727, dintre care numai 11.559.458 (65,31%) s-au exprimat.
  • Alegerile  s-au desfășurat la 28 noiembrie 2004. Numărul alegătorilor înregistrați a fost de 18.449.344, dintre care numai 10.791.215 (58,5%) s-au exprimat.
  • Alegerile  s-au desfășurat la 30 noiembrie 2008. Numărul alegătorilor înregistrați a fost de 18.464.274 dintre care numai 7.238.871 (39,2%) s-au exprimat.

Intrebarea centrala este cati dintre acesti “absenti electorali” se mai afla in Romania si cati au parasit tara si implicit participarea politica (fizica) activa. Amicii americani (de origine mioritica), cu o experienta destul de serioasa, au construit un model prin care se pot face niste aprecieri bazate pe cateva zeci de ipoteze (diferite). Voi incerca sa ma folosesc de acest model, care este inca departe de a fi perfect, dar cu niste indicatori ceva mai buni decat o simpla intuitie pentru a localiza pe cei “disponibili” si mobilizarea lor electorala.

Daca electoratul “mobilizat” este de cel putin 35-38% din electoratul nominal; probabilitatea ca alte 7-10% din acest electorat nominal sa se alature la cel participativ pe post de “dizidenti” (migreaza in preferinte) pot aduce nivelul de participare la o valoare medie dintre alegerile din 2004 si 2008.

Pentru a aduce electoratul votant la nivelul anilor 2004 – 2000 trebuie sa se implinesca doua lucruri: (1) votul prin corespondenta si (2) mobilizarea celor “disponibili,” asa cum i-am caracterizat la inceputul articolului.

Cateva indicii despre ce se va schimba probabil si despre lucruri care au ramas identice in perceptia si dorintele alegatorilor potentiali; vom publica si vom sustine argumentat toate concluziile noastre in postari urmatoare.

  1. Cred ca radicalizarea mesajelor electorale a ajuns la nivelul maximal in 2009, orice incercare de radicalizare sporita nu va fi benefica celor care o vor incerca;
  2. Mobilizarea “disponibililor” se poate face numai cu ajutorul mesajelor anti-sistem, poate chiar mai pronuntat decat in 2004;
  3. Mesajelor de anti-coruptie s-au alaturat noi buzz-words  – “clientelism” sau “baieti-destepti”, asa cum in 2004 am avut “baroni” si “aroganti”. Mesajul anti-coruptie este inca cel mai puternic, el insa nu mai poate fi folosit de clasa politica actuala, indiferent daca este vorba de USL sau PD-L;
  4. Problemele economice sunt inca cele mai strigente. Ele vor ramane capul de afis al oricarei campanii electorale serioase;
  5. Diaspora fara vot prin corespondenta va fi lipsita de relevanta la nivelul localelor si legislativelor. Daca votul prin corespondenta va fi legalizat nu PD-L va beneficia de majoritatea acestui electorat. Slabiciunea  reprezentantilor PD-L si absoluta ignorare a acestui electorat a produs aceeasi erodare de care PD-L are parte si in Romania. Perdantele masive ale acestui sistem de vot vor fi fara indoiala UDMR si UNPR;
  6. Media de propaganda electorala principala va ramane in 2012 televiziunea. Potentialul internet, care include retelele de socializare si blogurile de tot soiul, vor deveni mai importante in 2014 si vor juca un rol esential probabil in 2016.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro