​Autoritatile din tarile europene inaspresc legislatia impotriva terorismului, adesea prin masuri controversate ce starnesc proteste publice. In Franta, socialistii sunt dezbinati de intentia presedintelui Hollande de a amenda Constitutia in urma atentatelor petrecute anul trecut la Paris. In Ungaria, o propunere de amendare a Constitutiei, referitoare la "starea de teroare", a starnit proteste la Budapesta. Cele doua propuneri vin in urma altora adoptate de diverse state europene, iar in Romania noul Ghid al strategiei de aparare include masuri legislative suplimentare pentru combaterea terorismului.

In decembrie, Administratia Prezidentiala a facut public Ghidul Strategiei Nationale de Aparare a Tari pentru 2015-2019. Acesta mentioneaza si posibile schimbari legislative, inclusiv completarea legislatiei legate de combaterea terorismului. Acestea ar viza masuri de identificare si sanctionare a noilor forme de manifestare a terorismului, precum asa-numitii "foreign fighters" sau autoradicalizarea prin internet. Detalii aici

• Propunerile vin in contextul altor masuri de intarire a securitatii, precum noul proiect de lege privind securitatea cibernetica a Romaniei, proiect initiat in conditiile in care o lege similara a fost declarata neconstitutionala in urma cu un an. Detalii aici

Initiativele romanesti vin in contextul in care mai multe tari europene au adoptat sau intentioneaza sa adopte masuri legislative sau chiar de modificare a Constitutiei pentru a face fata amenintarilor teroriste, in contextul ascensiunii ISIS si a amenintarilor teroriste din interiorul Europei.

In Franta, ministrul Justitiei, Christiane Taubira, extrem de populara in randul socialistilor, si-a dat demisia in semn de protest fata de planurile presedintelui Hollande de a amenda Constitutia, ca urmare a atacurilor teroriste petrecute pe 13 noiembrie la Paris. Potrivit publicatiei britanice The Independent, Taubira este nemultumita de propunerea de retragere a cetateniei franceze teroristilor condamnat care au dubla nationalitate, ministrul demisionar afirmand ca este vorba despre o masura inspirata de extrema dreapta ce incalca principiul potrivit caruia toti cetatenii Frantei sunt egali in fata legii.

• Potrivit publicatiei citate, presedintele Hollande doreste o reforma constitutionala care sa sustina combaterea terorismului si fenomenul extremismului in randul cetatenilor francezi. Dar masurile sunt contestate in ideea ca ele ar urmari, de fapt, dezarmarea politica a opozitiei de dreapta, nu combaterea Islamului radical.

Tot luna aceasta guvernul de la Budapesta a propus amendarea Constitutiei Ungariei pentru a include "starea de amenintare terorista" printre posibilele cauze ale unor actiuni represive ce includ desfasurarea de forte armate in interiorul tarii. Hungary Today scrie ca amendamentul prevede ca guvernul ar putea declara starea de amenintare terorista dupa un atac terorist sau in timpul unei perioade in care persista o amenintare terorista. In astfel de perioade, vor fi autorizate decrete ce ar suspenda sau ocoli anumite prevederi legislative in vigoare, decrete ce ar fi valabile pentru perioade de pana la 60 de zile. Propunerile sunt sustinute de partidul premierul Orban, Fidesz, dar si de natonalistii radicali Jobbik, dar nu si de socialisti.

Masurile propuse au declansat, duminica, un protest la Budapesta, unde peste 1.000 de oameni au contestat amendarea Constitutiei deoarece amendamentul ar da prea multe puteri guvernului si ar reduce semnificativ atributiile Parlamentului oricand ar decide autoritatile ca este iminenta "starea de amenintare terorista", conform Hungarian Free Press.

Initiativele din Franta si Ungaria vin in continuarea altora adoptate, anul trecut, de mai multe tari europene, inclusiv Germania si Danemarca.

• In 2015, in Germania a intrat in vigoare o noua lege impotriva terorismului, ce prevede masuri precum: criminalizarea calatoriilor in afara tarii cu scopul de instruire terorista; adaugirea unei sectiuni noi, referitoare la finantarea terorismului, in Codul Penal; introducerea unui card de identitate nationala si de restrictii in administrarea pasapoartelor, in cazul sustinatorilor terorismului. Masurile vin in completarea altora, adoptate in 2014, ce vizau combaterea activitatilor ISIS din Germania.
• Tot anul trecut, ca urmare a unor atacuri petrecute la Copenhaga, guvernul danez a anuntat o serie de noi masuri antitero si planuri de a investi 150 de milioane de euro in servicii politienesti si de informatii, dupa cum nota atunci Deutsche Welle.