Desi corecte, afirmatiile presedintelui Traian Basescu care acuza UDMR si “baronii sanatatii” de blocarea proiectului legii sanatatiinu sunt complete. Daca echipa care a lucrat la noua lege (coordonata de Cristian Vladescu, seful fostei Comisii Prezidentiale pe Sanatate) ar fi reusit sa scrie un proiect foarte bun, opozitia la reforma ar fi fost mai usor de invins. Surpriza a aparut insa in urma cu cateva zile, atunci cand specialisti ai FMI au criticat proiectul legii Vladescu. Scrisoarea, obtinuta de HotNews.ro, sustine in continuare necesitatea unei reforme a sistemului medical, dar “doar in conditiile unei legi care impune reguli clare si sanctiuni dure”.

Reforma sanatatiiFoto: Agerpres

Printre observatiile cele mai dure la adresa proiectului se numara absenta regulilor prin care controlul financiar in sistemul medical va creste, precum si existenta unor paragrafe interpretabile care lasa loc interferentei politicului si deschid poarta unei privatizari salbatice. In continuare gasiti o sinteza a principalelor observatii ale expertilor FMI si Bancii Mondiale facute pe marginea proiectului legii sanatatii.

  • Lipsesc masurile care sa creasca controlul financiar in sectorul medical. Spitalele vor putea continua sa acumuleze datorii. Folosirea rationala a resurselor existente nu va fi stimulata, iar excesul de interventii scumpe si ineficiente economic nu va fi penalizat. Aceasta lipsa va duce pe termen scurt la falimentarea unor spitale care ar putea fi preluate la un pret mult sub cel al pietei de catre operatorii privati. Indiferent de modelul de asigurari adoptat, existenta unui mecanism de reguli si sanctiuni este esentiala.
  • Definirea pachetului de baza este cheia de bolta a noului sistem. Prin acesta vor fi fixate serviciile medicale la care vor avea acces pacientii neasigurati sau cei cu asigurare de baza. In lege nu este descris procesul institutional prin care acest pachet de baza va fi definit periodic. Pe baza caror date si evaluari ale sanatatii populatiei va fi el stabilit? Intrebari la care varianta propusa a legii nu raspunde.
  • Introducerea asigurarilor private pentru pachetul de baza aduce mai multe riscuri: 

1. Companiile de asigurari ar putea sa-i refuze pe pacientii scumpi (cei cu afectiuni cronice) prin impunerea unei prime de asigurare foarte costisitoare. Pentru evitarea unui astfel de risc e necesara o formula de redistribuire a fondurilor intre asiguratorii privati in functie de structura listelor cu pacienti (aici se face referire si la experienta Olandei si Cehiei);

2. Declansarea competitiei libere pe piata asigurarilor de baza cere un sistem de control si monitorizare foarte bine pus la punct. In Olanda, companiile de asigurari private au avut reclame inselatoare (pacientii nu pot verifica corectitudinea informatiilor prezentate in reclame), au crescut ratele de asigurare dupa primul an iar in prezent doar 4 mari companii isi impart piata olandeza. Cum va fi monitorizat nivelul acestor rate de asigurare si nivelul de profit al companiilor de asigurari (in varianta Vladescu nu exista un plafon maxim de profit pentru asiguratorii privati)? Cine va supraveghea corectitudinea reclamelor si evitarea aparitiei unui monopol regional? Intrebari la care varianta proiectului de lege nu ofera raspunsuri.

  • Proiectul de lege stabileste contributia la asigurarile de sanatate la 5,2% din salariu pentru angajator si 5,5% pentru angajat. In conditiile in care o buna parte a populatiei continua sa fie scutita de plata acestor contributii, legiuitorul nu ofera niciun calcul care sa sustina faptul ca procentele de mai sus sunt suficiente pentru sustinerea sistemului.
  • “Spitalelor strategice”, spre deosebire de celelalte, li se ofera suport financiar direct de la autoritatile locale si centrale. Nu se defineste ce inseamna “spitale strategice” si astfel se lasa loc la interpretari si la interferenta politicului, caci aceste spitale vor ramane deschise indiferent de viabilitatea lor economica.
  •  Se propune un Plan National de Paturi, elaborat o data la 3 ani de catre Ministerul Sanatatii, dar nu se precizeaza daca acest plan este obligatoriu si terminologia este foarte vaga. Ce institutie va decide daca un spital isi poate adauga sectii noi, paturi noi, daca pot alege sa ofere doar anumite specialitati? Principiul spitalelor autonome este benefic dar doar in conditiile unei legi care impune reguli clare si sanctiuni dure.
  • Varianta proiectului legii nu precizeaza suficient de precis dupa ce reguli se va desfasura eventualul faliment sau reorganizarea unui spital.
  • Nu se precizeaza cum va fi organizata practic finantarea spitalelor: prin negocierea bugetelor sau printr-un sistem bazat pe plata pe serviciu?
  • Se creeaza posibilitatea functionarii unui spital neacreditat o perioada de 5 ani.
  • In forma actuala, bugetele locale ar putea acoperi atat costurile spitalelor private cat si a celor publice.

PUNCTELE POZITIVE ALE PROIECTULUI:

  • “Sustinem dezvoltarea asigurarilor private pentru serviciile medicale neincluse in pachetul de baza. Cand bugetul sanatatii este atat de restrictionat ca in Romania, astfel de asigurari pot juca un rol important, cu conditia ca pachetul de baza pentru asigurarea medicala obligatorie sa acopere toate serviciile medicale esentiale.”
  • “Nu ne opunem reorganizarii spitalelor publice ca institutii publice, asociatii, fundatii sau companii.”

Critici pe detalii tehnice:

1. Nu este clar daca un individ sanatos poate alege sa nu plateasca asigurarea de baza. Trebuie prevazuta posibilitatea ca accesul la serviciile medicale din pachetul minimal de asigurari sa nu fie permis fara o contributie.

2. Doar o cincime din populatia Romaniei plateste contributii. Exceptiile de la aceste plati trebuie atent analizate, un exemplu fiind scutirea copiilor pana la 18 ani, exceptarea celor care provin din familii cu venituri ridicate nefiind justificata.

Citeste si: