Cum spunea acel patron de presa, patron de partid, distinsul politician si afacerist (si, in rastimpuri, chiar si intelectual) Dan Voiculescu, opinia publica e presa. Ideea e simpla, publicul e format din imbecili (o presupunere chiar rezonabila, daca se aplica procentului electoral al partidului Ci), imbecili care iau de bun ce le servim noi. Iata doua exemple.

Prima stricaciune de presa se bazeaza pe poezie. Biletelul dlui Tariceanu catre “Draga Traiane” a sunat atat de romantic incat presa a facut, visatoare, trei chestii.

Primo, a comentat exclusiv si excesiv acest aspect, cel de forma; a facut comentarii literare, a analizat gramatica textului, semnele de punctuatie, limbajul, psihologia autorului, culoarea si dimensiunile hartiei; orice mai putin continutul de fond (adica tentativa de interventie a unui demnitar de rang inalt intr-un dosar penal aflat pe rol).

Presa a redus totul la ideea de “biletel”, evitand cu grija sa spuna si sa-si exprime opinia legat de ce scria efectiv in el. Secundo, fiind vorba de un “biletel”, a hohotit sarcastic aceeasi presa, toata chestiunea este extrem de frivola, ea si presedintele care a adus-o in discutie.

Dupa care, in fine, presa a decis ca orice scrie presedintele reprezinta un “biletel” si, in consecinta, este extrem de grav.

Asa cum am spus, e o conduita incorecta a presedintelui sa contacteze direct ministri, peste capul premierului. E tot ceea ce i se poate reprosa (temeinic, desigur) si in ce priveste rezolutia peste memoriul ALRO, si in ce priveste noul “scandal” creat exclusiv de “opinia publica” numita presa.

Adica Adevarul (in exclusivitate!), Ziua (in exclusivitate!), Realitatea TV (in inclusivitate! preluand de la ceilalti).

Pe scurt - adica enuntand si separand clar faptele, o practica excentrica si stranie cu care presa noastra nu e deloc obisnuita -, lucrurile stau asa: presedintia primeste un memoriu de la o firma care sustine ca a fost prejudiciata economic de companie controlata de Stat.

Presedintele transmite oficial (chiar asa, cum credeti ca a ajuns in presa?) memoriul catre ministrul de resort, cu rezolutia urmatoare:

D-l Ministru Dobre. Rog analizati si rezolvare legala. 12.4.05

Asta e tot. Care ar fi atunci problema, luand in calcul doar faptele in sine? Nu stiu; nu vad vreuna. Care sunt problemele pe care le vad ziarele, dupa speculatii salbatice, si interpretari incoerente si “rationamente” lipsite de logica? Multe, desigur, dar asta e treaba lor, si a celor care le acorda credit pentru corectitudine, coerenta si logica. Eu nu ma numar printre acestia.

Ion M. Ionita (de la Adevarul) la Realitatea TV, comentand despre jocurile si pacalelile peremiste (la votul secret, al unei motiuni, in Senatul Romaniei), se refera de la bun inceput la faptul ca PD e interesat sa acuze, si ca i se face jocul presedintelui, si ca e chestia cu sistemul electoral, si ca trebuie sa se dovedeasca, si da-i si lupta-i.

Desigur, fondul problemei este ocolit, si noi ar trebui sa credem ca Basescu l-a pus pe senatorul PRM sa se joace in Parlament. Iar petrecerea continua nestingherita. Iata, democratii au adus acum dovada ca s-a votat in plus, diferenta dintre prezenta la vot (126 de senatori) si rezultatul votului (127 de voturi). Realitatea TV reda stirea, garnisita cu urmatoarea opinie:

Desi din lista reiese clar ca au fost 11 absenti, procesul verbal consemneaza doar 10. Acest lucru nu demonstreaza, insa, vinovatia senatorului PRM, Dan Claudiu Tanasescu, pe care democratii il acuzau, ieri, ca ar fi votat de doua ori.

Zau asa, nu demonstreaza chiar nimic. Asta e parerea “opiniei publice,” numita presa. Avem imaginea senatorului Tanasescu trecand de doua ori pe la urne si facand acelasi gest de a vota; si avem dovada clara ca s-a exprimat un vot in plus. Concluzia? Avem doar o acuzatie PD, nu o dovada.

Pentru publicul care ia de bune opiniile celor de la Realitatea TV, e evident ca exista cu totul alte explicatii pentru aceste fapte. Bila aceea putea sa cada din tavan (unde fusese fixata, in prealabil, de Berceanu), putea sa se materializeze acolo prin magie neagra (stim ca Macovei e suspecta de asa ceva, pentru ca tipa!) sau putea sa fie aruncata cu prastia, direct de la Cotroceni.