In urma cu cateva saptamani remarcam intentia Bechtel de a atrage tineri studenti de la facultatea de constructii din Cluj.
In octombrie 2006, Pirelli Tyre a deschis fabrica de anvelope de inalta performanta la Slatina si a incheiat un acord de colaborare si cercetare cu Universitatea din Craiova.
Anunturi asemanatoare au venit recent si din partea firmei Solectron din Timisoara sau din partea Renault pentru tinerii ingineri din Bucuresti.
La inceputul anilor ‘90 nevoia de avocati si economisti a fost suplinita prin aparitia facultatilor particulare.
1. Situatia la zi
Spre deosebire de tarile occidentale, invatamantul superior din Romania are o caracteristica inversa: facultatile de stat sunt mult mai apreciate decat cele particulare, profesorii sunt mai bine pregatiti la stat, chiar si dupa 18 ani de la revolutie.
Iata si alte cateva caracteristici ale invatamantului superior romanesc:
- multi profesori de la stat predau si la particulare pentru a-si rotunji veniturile
- exista inca din 1990 o larga autonomie universitara
- anumite facultati (cum ar fi cele de medicina) reusesc sa atraga studenti straini, chiar si din tari mai vechi ale UE (cum ar fi Grecia)
- multe facultati de stat predau si in alte limbi decat limba romana (cum ar fi SELS-ul de la ASE Bucuresti)
- multe facultati de stat isi rotunjesc veniturile datorita locurilor cu plata
- multe facultati (cum ar fi cele de calculatoare/informatica din Timisoara, Iasi, Bucuresti) produc studenti gata pregatiti pentru export
2. O perspectiva internationala
In top 20 universitati din lume, 17 sunt din SUA, 2 din Marea Britanie si 1 din Japonia, toate private. Universitatile americane dau cei mai multi laureati Nobel si depun cele mai multe patente din lume.
Universitatile se afla in competitie pentru a atrage cei mai buni studenti, uneori cu burse pentru tineri straini, alteori prin colaborari intre universitati din tari diferite. De multe ori, in jurul campusurilor universitare se dezvolta afaceri, majoritatea bazate pe cunoastere.
Intr-o lume din ce in ce mai globalizata, firmele isi muta/ dezvolta afacerile si in functie de calitatea invatamantului si capacitatii de a crea talent dintr-o anumita tara. De exemplu, in 2005 in India au fost investitii straine de 10 miliarde de dolari in industria IT. India pruduce 1 milion de ingineri pe an, adica mai mult decat intreaga UE.
Aceeasi perspectiva globala arata si nevoia de a studia intr-o anumita limba comuna, respectiv limba engleza.
3. Avantaje ale privatizarii
In primul rand, procesul de privatizare nu este greu - universitatile romanesti au deja autonomia necesara, au surse de venit, ceea ce au nevoie este un management profesionist.
Iar acest management profesionist ar trebui sa se ocupe cu 3 lucruri:
- atragerea de fonduri
- marketing pentru a atrage cei mai buni studenti
- strategii de dezvoltare
Sunt convins, de exemplu, ca facultatea de calculatoare din Timisoara ar putea cu usurinta pregati de 2 ori mai multi studenti decat o face in prezent. La fel si ASE Bucuresti.
In al doilea rand, avantajele sunt evidente:
- competitia existenta intre universitati va fi mai accentuata, competitia pentru studenti mai buni (inclusiv straini) si pentru profesori mai pregatiti. Atunci cand un angajator va oferi un loc de munca unui absolvent, nu ii va fi indiferent ce facultate a urmat acel candidat.
- colaborarile cu universitati straine sau cu angajatori vor fi mai dese si mai transparente
- parte din fondurile obtinute vor fi directionate si catre cercetare, spre avantajul profesorilor dar si al studentilor
- studentii vor fi responsabilizati - stiind ca platesc pentru cursuri, vor invata pentru ca isi vor dori sa afle cat mai mult si sa fie pregatiti atunci cand termina cursurile. Vor dori ca investitia sa valoreze ceva; din aceasta cauza vor fi mai exigenti cu calitatea cursurilor
- numarul de studenti si calitatea lor va creste, cu avantaje asupra economiei in general dar si cu o presiune asupra invatamantului pre-universitar
- parintii care isi permit sa-si trimita copii sa studieze in universitati straine vor avea mai multe optiuni de luat in considerare si in Romania; vom avea mai multi studenti straini, cu avantajele ce decurg dintr-o astfel de deschidere.
4. Probleme
Desigur vor aparea si probleme.
De exemplu, este putin probabil ca facultatile pot fi privatizate toate in acelasi timp. Ma gandesc de exemplu la facultatile de medicina unde mai putin de 50% dintre absolventi practica medicina.
Pe de alta parte insa, o reforma in domeniul sanatatii prin introducerea competitiei intre spitale si o reforma a asigurarilor sociale vor face ca studiile in medicina sa revina la valoarea de dinainte de revolutie, iar atunci ar avea logica si privatizarea facultatilor din acest domeniu.
O alta problema este cea sociala si anume asigurarea egalitatii de sanse. Cred ca statul poate acorda un numar semnificativ de burse pentru studentii din medii mai sarace, cu conditia ca acesti studenti sa se tina de carte. De asemenea, statul dezvolta politici de finantari directe catre studenti pentru cursuri, avantajul este din nou acela de responsabilizare a studentilor.
Sunt convins ca si universitatile vor acorda burse studentilor merituosi, tocmai in ideea de a atrage talent si a-si mari prestigiul.
Concluzie.
Cred ca privatizarea invatamantului superior de stat ar aduce mai multe beneficii decat probleme. Cetateanul va avea mai multe sanse pentru ca nu isi va lasa educatia doar pe mana statului ci va decide el insusi asupra calitatii si relevantei cursurilor.
Investitiile in educatie vor creste, cursurile vor fi mai relevante, studentii mai pregatiti, angajatorii mai multumiti, deci toate premizele pentru o crestere economica bazata mai degraba pe cunoastere. Deci o economie mai competitiva, mai deschisa, ce va oferi posibilitati mai multe pentru tineri.
