Dosarul in care existau indicii privind „spalarea” a 400.000 de dolari prin conturile bancare ale Danei Nastase, sotia fostului premier Adrian Nastase, a disparut definitiv. Din rechizitoriul procurorilor reiese ca nici macar Directia Nationala Anticoruptie (DNA) nu l-a putut reconstitui in cadrul anchetei din dosarul „Matusa Tamara”.
La peste sapte ani de la volatilizarea dosarului din sediul Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB), anchetatorii au refacut doar traseul acestei lucrari, care cuprinde 130 de pagini.
Totul a fost construit pe baza „urmelor” ramase in scriptele Oficiului, a marturiilor unor fosti functionari ai institutiei si a denuntului facut de omul de afaceri craiovean Genica Boerica, inculpat in mai multe dosare penale.
„Sa nu mai fie gasit”
Potrivit rechizitoriului prin care Adrian Nastase si fostul sef ONPCSB, Ioan Melinescu, au fost trimisi in judecata pentru dare, respectiv luare de mita, lucrarea a fost inregistrata la Oficiu pe 26 noiembrie 1999 - in urma unei sesizari a Bank Austria Creditanstalt (in prezent, HVB Bank) - si a fost clasata pe 24 ianuarie 2001.
Procurorii DNA nu au putut stabili data certa la care a disparut dosarul, dar sustin ca acest lucru ar fi fost pus la cale de Nastase si Melinescu in noiembrie 2000 si s-ar fi produs efectiv cateva luni mai tarziu.
In denuntul sau, Genica Boerica povesteste ca, in primavara lui 2001, l-a condus cu masina personala pe Ioan Melinescu de la sediul ONPCSB pana la Palatul Parlamentului, la biroul fostului deputat Ristea Priboi.
Melinescu i-ar fi aratat lui Boerica o mapa pe care o tinea in mana si ar fi spus ca are in ea dosarul Danei Nastase si ca a reusit sa faca in asa fel incat „sa nu mai fie gasit niciodata”, asa cum ii promisese lui Adrian Nastase inainte de alegeri.
Sursa banilor - activitatile ilicite ale lui Bittner
Cat timp s-a aflat la ONPCSB, dosarul Danei Nastase a fost instrumentat sub coordonarea reprezentantului Ministerului Public in cadrul Oficiului, Vasilica Enescu.
Aceasta a declarat la DNA ca din cercetari a rezultat, mai intai, ca nici Dana Nastase si nici Sorin Tesu, cel care a depus efectiv cei 400.000 de dolari in contul sotiei fostului premier, nu aveau cum sa justifice aceasta suma prin propriile venituri.
Ulterior, Bank Creditanstalt a trimis la ONPCSB si un contract de vanzare-cumparare potrivit caruia Tamara Cernasov, matusa Danei Nastase, i-ar fi vandut omului de afaceri Alexandru Bittner, contra sumei depuse in cont, bijuterii de aur cantarind in total 600 de grame, trei manuscrise englezesti din secolele XVIII-XIX si 11 tablouri semnate de pictori ca Tonitza, Baba, Rousseau, Iser, Popescu, Bancila, Baraschi si Vermont.
Angajatii Oficiului au extins investigatiile din dosarul „Dana Nastase” si asupra lui Alexandru Bittner. Dupa cateva luni, au ajuns la concluzia ca Bittner s-ar fi asociat cu un alt om de afaceri, Emil Nell Cobar, in activitati ilicite, suspecte de spalare de bani, din care era posibil sa fi rezultat si cei 400.000 de dolari.
La sfarsitul anului 2000, Vasilica Enescu voia sa propuna ca acest dosar - care acumulase, intre timp, 130 de file - sa fie trimis la Parchet, dar nu a mai apucat sa o faca.
Pe 30 decembrie a avut loc prima sedinta de guvern a cabinetului Nastase, in urma careia s-a emis o hotarare prin care Vasilica Enescu si presedintele de atunci al ONPCSB, Adrian Cucu, au fost revocati din functii, iar Ioan Melinescu a devenit noul sef al Oficiului.
