Agricultura a tras in jos cresterea economica in primele sase luni, sustine Institutul National de Statistica. Economistii nu sint convinsi de argument. Seful Institutului National de Statistica, Vergil Voineag priveste cu optimism rezultatele economice pe primele sase luni ale anului.
Chiar daca cifrele prezentate vineri arata ca in primul semestru de dupa aderarea Romaniei la UE, cresterea economica a fost de 5,8%, inferioara prognozelor initiale, Voineag afirma ca scopul final, atingerea unei cresteri de 6,5% pe tot anul, nu este pus in pericol.
Rezultalele slabe pe primul semestru au fost cauzate de scaderea sectorului agricol in al doilea trimestru cu 10,9% fata de perioada corespunzatoare a anului trecut, precum si de o diminuare a veniturilor nete pe produs (TVA si accize fara subventiile acordate), explica seful INS.
Explicatiile lui Vergil Voineag nu conving economistii consultanti de Cotidianul. Acestia identifica alte cauze decit cele evocate de seful INS.
Profesorul Daniel Daianu, fost ministru al Finantelor, spune ca intr-adevar agricultura este o parte "pacatoasa" a economiei romanesti, insa cauzele au fost altele.
"Am avut o apreciere considerabila a leului in primul semestru, preturile la energie au crescut si astfel ele nu au ajutat cresterea economica, a existat o concurenta tot mai puternica dupa aderare, careia firmele romanesti nu i-au facut fata", spune acesta.
Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA) crede ca motivul cel mai important a fost deficitul comercial foarte mare. "In urma aprecierii leului a rezultat o accentuare a contributiei negative a exportului la formarea PIB, exporturile nete fiind negative", spune acesta.
Alte motive observate de seful GEA sint nefiscalizarea ramurii constructiilor, dominata de venituri obtinute la negru si care nu se regasesc in PIB, necheltuirea fondurilor de cofinantare a fondurilor de coeziune prevazute in bugetul de stat.
Rezultatele mai slabe nu pot fi puse pe seama secetei din agricultura, spune Liviu Voinea. "Contributia acestui sector la formarea PIB este mica, anume, potrivit mediilor multianuale, 3% in primul trimestru, 10% in trimestrul II si de abia in al treilea trimestru creste la 13-14%.
Ca urmare, efectele sint limitate in al doilea trimestru, iar seceta se va observa de abia la rezultatele din trimestrul III", spune aceasta.
Nivelul progonozat initial pentru cresterea economica, de 6,5%, nu trebuie dorit cu orice pret, afirma cei doi economisti consultati de Cotidianul. Daniel Daianu spune ca o crestere economica nesustenabila ar duce deficitul de cont curent spre 16% ceea ce ar accentua dezechilibrele economice. "Nu este o tragedie daca nu se va atinge nivelul de 6,5%", spune acesta.
"Cresterile economice din ultimii ani au fost pe modelul dintilor de fierastrau, adica 8,3% in 2004, 7,7% in 2007, deci variatiile au fost mari. Se poate trage concluzia ca sursele cresterii economice au fost aleatorii, a fost un model bazat pe consum si nu pe productie, cum ar fi fost bine. Ar fi fost preferabila o crestere constanta de 6% pe an", spune acesta.
Ambii economisti cred ca al doilea semestru al anului va aduce o crestere economica superioara, ajutata de tendinta de depreciere a leului. Aceasta va reechilibra balanta comerciala si va micsora deficitele. Imbunatatirea rezultatelor se va concretiza intr-o crestere economica anuala de cel mult sase la suta, prognozeaza cei doi economisti.
Acestia mai afirma ca fondurile europene vor contribui la o dinamica superioara a cresterii economice. Daca Daniel Daianu apreciaza ca fenomenul va fi sesizabil deja pina la finele anului, Liviu Voinea crede ca efectul intrarilor de fonduri europene, o crestere economica de 1%, va fi sesizabil de abia de anul viitor.
