Vladimir Putin, care tocmai a fost reales pentru un nou mandat de șase ani, a salutat luni, în fața mulțimii din Piața Roșie, „întoarcerea la patrie” a teritoriilor ucrainene a căror anexare a fost revendicată de Moscova, potrivit AFP.
„Revenirea la patrie s-a dovedit a fi mai dificilă, mai tragică, dar am reușit și acesta este un mare eveniment în istoria statului nostru”, a declarat Putin, cu ocazia celei de-a zecea aniversări a anexării Crimeii.
Putin are mână liberă în Ucraina
Victoria predictibilă a lui Vladimir Putin în alegerile încheiate duminică îi oferă președintelui mână liberă pentru a continua războiul din Ucraina, indiferent de pierderile de vieți omenești, și poate pentru a testa și mai mult Occidentul, subliniază analiștii citați de presa internațională.
Acasă, liderul de la Kremlin va încerca să își consolideze controlul asupra societății, transformând Rusia într-un stat militarizat, explică surse apropiate Kremlinului, care au vorbit sub anonimat pentru publicațiile independente.
În privința războiului, președintele rus pare să aibă în acest moment suficient spațiu de manevră.
Putin s-a arătat deja tot mai încrezător, în special după căderea orașului Avdiivka, din estul Ucrainei, în luna februarie a acestui an. Într-un interviu acordat moderatorului și propagandistului Dmitri Kiseliov înainte de alegeri, Putin a evidențiat tocmai acest subiect de discuție.
„Să negociem acum doar pentru că ei nu mai au muniție este cumva ridicol din partea noastră”, a spus el, subliniind că Ucraina este în dificultate.
În fapt, a subliniat Tatiana Stanovaia, expertă la Carnegie Russia Eurasia Center, într-o analiză pre-electorală, Putin susține declarativ încheierea războiului la masa negocierilor.
„Dar acest lucru înseamnă capitularea Ucrainei”, a spus Stanovaia, citată de Associated Press.
Totuși, progresele Rusiei în estul Ucrainei au avut un cost uman uriaș, potrivit estimărilor occidentale, iar unele surse au sugerat că Moscova ar putea fi nevoită să lanseze o nouă rundă de mobilizare.
Dacă aceasta va urma sau nu rămâne de văzut.
Bryn Rosenfeld, un profesor de la Universitatea Cornell care studiază politica post-comunistă, a făcut aluzie la acest lucru, subliniind pentru Associated Press că Putin le dă rușilor veștile proaste doar după alegeri.
Stanovaia a sugerat însă că e foarte posibil ca mobilizarea suplimentară să nu fie necesară. Explicația: mulți ruși din regiunile sărace s-au înrolat deja voluntar în armată, pentru a beneficia de salariile mari primite.
Unii observatori au sugerat că, întărit de rezultatul scrutinului și de percepția unei slăbiri a unității aliaților Ucrainei, Putin ar putea încerca să testeze Occidentul. Cum anume se va întâmpla acest lucru nu este clar deocamdată și ar putea depinde și de rezultatul alegerilor din SUA, din noiembrie.
Alexandra Vacroux, directoare executivă la Davis Center for Russian and Eurasian Studies din cadrul Universității Harvard, a sugerat pentru Associated Press că un astfel de test ar putea fi un atac cibernetic.
În februarie, Congresul regiunii separatiste Transnistria a făcut apel la Moscova pentru „protecție” diplomatică, din cauza presupusei presiuni tot mai mari din partea Chișinăului.
Acest apel oferă mult spațiu „pentru escaladare”, a declarat Cristian Cantir, profesor de relații internaționale la Universitatea Oakland, tot pentru Associated Press
Vladimir Putin a obținut duminică o victorie record pentru alegerile din Rusia postsovietică, fostul ofițer KGB în vârstă de 71 de ani obținând un nou mandat de șase ani. Dacă își va duce mandatul la bun sfârșit, el îl va depăși pe Iosif Stalin și va deveni cel mai longeviv lider rus din ultimii 200 de ani.
49
6
